Jumătate din fondurile destinate României, 14,2 miliarde de euro, sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 14,9 miliarde reprezintă împrumuturi, cu dobânzi mici.
România a obținut calificativul A la 10 din cele 11 criterii de evaluare a planului pe care l-a transmis Comisiei. Pentru un criteriu, și anume costuri, a obținut calificativul B și nu a avut niciun calificativ C, potrivit analizei CE.
Banii, care trebuie cheltuiți până în 2026, vizează investiții, dar și reforme în sistemul de pensii, cel de sănătate, în educație, energie verde, digitalizare. Pentru România, reformele includ și domeniul justiției.
Reformele pe care trebuie să le facă România vizează funcționarea mai bună a justiției, inclusiv prin asigurarea angajărilor la Direcția Anticorupție (DNA).
Potrivit PNRR, până în 2023, gradul de ocupare a posturilor de la DNA ar trebui să fie de cel puțin 85%. Măsurile pe care le ia România trebuie să asigure un sistem de justiție eficient în combaterea corupției, ceea ce va spori eficiența administrației publice, arată Comisia Europeană.
Dar, precizează experții europeni, în domeniul justiției, „manualul” României trebuie să fie Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Potrivit Raportului MCV din luna iunie, „existența și funcționarea Secției Speciale pentru magistrați (SIIJ) rămâne o îngrijorare majoră”, Inspecția Judiciară funcționează ca instrument de presiune la adresa magistraților critici cu modificările aduse de fosta putere Legilor Justiției iar „cu amendamentele din 2018-2918 la legile Justiției încă în vigoare, îngrijorările legate de afectarea sistemului de justiție rămân valide”.
Cel puțin până acum, România nu a reușit să răspundă acestor îngrijorări, ba mai mult, fostul ministru al Justiției a fost demis înainte de a găsi o soluție pentru vreuna din problemele semnalate.
De altfel, reformele dorite de CE corespund îngrijorărilor generale legate de situația din România: 2 miliarde de euro din PNRR ar urma să meargă către investițiile din sănătate, mai exact îmbunătățirea infrastructurii astfel încât să sporească siguranța pacienților și să fie redus riscul infecțiilor nosocomiale.
3,5 miliarde de euro sunt destinați educației, inclusiv programelor de reducerea a abandonului școlar sau celor de dezvoltarea a abilităților necesare pe piața muncii. În plan social, PNRR urmărește reforma sistemului de pensii în sensul creșterii sustenabilității, dar și clarificarea mecanismului prin care stabilirea venitului minim să fie făcută într-un mod predictibil.
Banii europeni vor fi acordați doar după evaluări succesive și în măsura în care experții Comisiei se asigură că reformele nu sunt reversibile, nu sunt schimbate după alocarea fondurilor.
Cele mai multe alocări merg spre tranziția spre energia verde și spre digitalizare, domenii prioritare pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) care are alocări totale de 672,5 miliarde euro.
În cazul României, 41% din alocări merg spre „tranziția spre energia verde”: eliminarea cărbunelui din producția de energie până în 2032, reducerea emisiilor de carbon, subvenționarea vehiculelor cu emisii zero, creșterea eficienței energetice a clădirilor.
Pentru digitalizare, alocările ajung la 21% din total, cu măsuri menite să digitalizeze administrația (inclusiv cărțile de identitate) și mediul de afaceri, sistemul sanitar și educația, dar și îmbunătățirea conectivității și a securității cibernetice. În România ar urma să investească în alfabetizarea digitală a populației, în laboratoare de informatică și digitalizarea universităților.
„Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral”, spune Ursula von der Leyen în comunicatul prin care CE anunța aprobarea planului.
Potrivit experților Comisiei Europene, planul României este unul dintre cele mai complexe. Numeroase alte planuri au fost aprobate în urmă cu câteva luni, încă din luna iunie pentru țări precum Belgia, Austria, Danemarca, Slovacia sau Franța sau iulie pentru Croația, Cipru sau Cehia. Majoritatea țărilor au solicitat însă sume mai mici și numeroase țări au dorit să acceseze doar fonduri nerambursabile, nu și împrumuturi.
Pentru România, planul include:
- 64 de reforme;
- 107 investiții;
- peste 500 de obiective de atins;
Documentul aprobat luni de Comisia Europeană trebuie supus votului Consiliului European, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-l aproba. Dacă acest lucru se întâmplă, România poate primi până la sfârșitul anului 3,8 miliarde de euro (13% din total), fonduri de pre-finanțare. Ulterior, România poate solicita (de două ori pe an) noi etape de finanțare pe baza respectării obiectivelor și țintelor punctuale.
Calculele experților europeni arată că dacă România va respecta cerințele din PNRR și va primi alocările așa cum este programat, acestea ar însemna până în 2026 o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) cu o valoare estimată între 1,8 și 2,9%.
Luni, la București, președintele Comisie Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis la Cotroceni și cu premierul Florin Cîțu la Palatul Victoria. Cei trei au vizitat ulterior Spitalul Universitar de Urgență București, alături de președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu.
„După o evaluare riguroasă, Comisia a dat undă verde Planului propus de România", a spus președintele Comisiei Europene, care a reluat principalele domenii ale mecanismului prin care UE sprijină țările membre pentru revenirea după pandemie: tranziția spre energia verde, digitalizarea, un sistem de sănătate mai eficient, inclusiv prin digitalizare. Ea a menționat importanța reformelor, inclusiv a celor din domeniul pensiilor și al educației. „Trebuie respectate toate cerințele. Vreau să știți că voi fi alături de dumneavoastră în toți acești pași care trebuie făcuți”, a adăugat Ursula von der Leyen.
„Salut anunțul cu privire la aprobarea PNRR, rezultatul unui dialog intens cu reprezentanții Comisiei și al eforturilor din ultimele luni", a spus președintele Iohannis. Aprobarea PNRR este doar un pas spre ce își propune România: implementarea deplină a propunerilor din PNRR, începerea și finalizarea reformelor asumate, a investițiilor în infrastuctura de transporturi, din educație și din sănătate, a adăugat acesta.
PNRR este o șansă pentru România de a depăși consecințele pandemiei și de a lăsa generațiilor viitoare o Românie „profund modernizată", a mai spus președintele Klaus Iohannis.
Premierul Florin Cîțu a anunțat că PNRR este „aprobat, semnat și va fi aplicat". Programul va ajuta România să implementeze investițiile și reformele asumate, a adăugat acesta, spunând că evaluarea Comisiei a fost una pozitivă, ceea ce înseamnă că Programul acoperă nevoile pe care le are România. Acesta include investiții esențiale, printre care construirea de autostrăzi, îmbunătățirea accesului la sănătate pentru persoanele vulnerabile, digitalizarea educației, reforma pensiilor, tranziția spre energie verde iar România își asumă responsabilitatea de a-l aplica, a conchis premierul.
Întrebați dacă situația politică din România nu va influența aplicarea Planului, președintele și premierul au exclus la unison această variantă, spunând că este vorba despre investiții și reforme vitale pentru România, care trebuie făcute indiferent de contextul politic iar PNRR este un plan aplicabil cu termene concrete, pregătit pentru implementare imediată.
Fostul ministru al Investițiilor Europene, Cristian Ghinea, cel care a coordonat elaborarea PNRR înainte de demisia miniștrilor USR PLUS din guvern, a anunțat, luni, la pagina de Facebook că va crea o organizație neguvernamentală care să monitorizeze și să asiste implementarea PNRR.
Facebook Forum