Cum decontează statul român ajutoarele date refugiaților. Primar: „Nu știm cum, de către cine sau când”

Pe 27 februarie, Guvernul adopta Ordonanța de Urgență nr. 15, ce stabilea modul în care statul poate să-i sprijine pe cetățenii străini fugiți din zonele de război din Ucraina.

O săptămână mai târziu, pe 5 martie, Hotărârea de Guvern 315 decidea limita de bani pe care oamenii și centrele de cazare le puteau primi pentru găzduirea cetățenilor ucraineni:

• 100 de lei/zi/persoană;
• 230 de lei/zi/persoană dacă în aceeași cameră erau cazate două sau mai multe persoane;

În cazul persoanelor fizice, situația s-a complicat inutil. Statul a adoptat inițial OUG 20/2022 la începutul lunii martie, prin care gazdele primeau doar 20 de lei/zi/persoană pentru asigurarea hranei refugiaților, potrivit Avocatnet. Ca element de comparație, Europa Liberă transmitea la finalul anului trecut că bolnavii de Covid din spitalele românești primeau mâncare în valoare de doar 2 euro pe zi.

În cazul refugiaților, ajutorul a fost suplimentat de OUG 28/2022 la finalul lunii martie, prin care gazdele acestora aveau să primească în plus 50 de lei/zi/persoană pentru cazarea lor. În total, 70 de lei/zi/persoană. În multe dintre cazuri, sumele de bani încă nu au intrat în conturile oamenilor și instituțiilor.

Traseul banilor este simplu. Pentru a deconta cheltuielile susținute de primării, prefecturile comunică cifrele primite din partea lor Ministerului de Finanțe (MF).

MF virează apoi suma de bani înregistrată la nivel național Ministerului de Interne, care ajunge ulterior în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. IGSU alocă banii, în funcție de suma cerută de fiecare localitate în parte, inspectoratelor pentru situații de urgență județene care, la final, se ocupă de distribuirea banilor pe fiecare localitate în parte.

Studiu de caz: Primăria Isaccea, Tulcea

La Isaccea, primarul localității, Anastase Moraru, spune că numărul refugiaților intrați prin vama de la Isaccea a început din nou să crească, însă cifrele nu se compară cu cele înregistrate la începutul războiului.

„Valul (de refugiați, n.r.) variază în funcție de cum evoluează războiul în partea ucraineană. Dacă războiul se apropie de Odesa sau sunt bombardamente pe zona Odesa, atunci încep să vină din ce în ce mai mulți. Dacă este liniște pe Odesa, iar scade numărul de refugiați, din ceea ce am observat noi”, povestește Moraru.

În prezent, locuitorii din Isaccea găzduiesc la ei în case aproximativ 70 de refugiați ucraineni – unii dintre ei sosiți în România încă de la începutul crizei. Alte 20 de locuri de cazare sunt asigurate de Biserica Baptistă din localitate.

Întrucât Guvernul a modificat constant suma de bani oferită drept compensație persoanelor fizice pentru găzduirea de refugiați – de la 20 la 70 de lei cu tot cu cazare – oamenii au fost obligați să depună separat solicitările.

„Au depus solicitări la începutul lunii aprilie pentru luna martie pentru a li se compensa masa de 20 de lei pe persoană. Pentru cazare, vor depune solicitări de 50 de lei pe persoană la începutul lunii mai”, a explicat primarul din județul Tulcea.

Anastase Moraru, primarul din Isaccea, spune că oamenii din oraș i-au ajutat pe refugiați cu mare drag încă de la începutul războiului.

În intervalul 1-31 martie, primăria a declarat cheltuieli în valoare de 26.060 de lei către ISU Tulcea și către prefectura județului. Moraru spune că statul încă nu a decontat cheltuielile suportate de primărie.

„Nu s-a decontat absolut nimic. La ora actuală nu (n.r. miercuri, 20 aprilie). Avem promisiuni că se vor deconta, dar nu ni s-a decontat absolut nimic”, a mărturisit Moraru. „Nu cunoaștem dacă banii vor fi decontați de la bugetul de stat sau din fondurile europene. Vom vedea. Nu știm la ora actuală cum vor fi decontate, de către cine sau când”.

Potrivit datelor obținute de la ISU Tulcea, localitățile care au cerut cei mai mulți bani pe parcursul lunii martie sunt:

• Municipiul Tulcea: 68.340 de lei.
• Primăria Murighiol: 30.080 de lei.
• Isaccea: 26.060 de lei
• Jurilovca: 21.460 de lei.
• Jijila: 13.960 de lei
• Sărichioi: 12.680 de lei.

La nivelul întregului județ, cheltuielile primăriilor pe luna martie au atins 200.320 de lei. Purtătorul de cuvânt al ISU Tulcea a declarat că plata se va efectua în termenul legal, iar banii vor fi virați în conturile primăriilor începând de săptămâna viitoare.

Refugiați ucraineni, urcând la bordul unui feribot pentru a traversa Dunărea la granița româno-ucraineană, Isaccea-Orlivka, pe 25 martie 2022.

Situația din zonă riscă să se înrăutățească pe fondul creșterii tensiunilor din sudul Ucrainei.

Pe 14 aprilie, Garda de Coastă transmitea că numărul de refugiați intrați în țară aproape se dublase, de la o medie de 700 de persoane pe zi la începutul lunii, două săptămâni mai târziu. Purtătorul de cuvânt al Gardei de Coastă, Andrei Ene, a transmis miercuri, pe 20 aprilie, că numărul lor a scăzut din nou la 7-800 pe zi, însă media din ultimele 7 zile rămâne în continuare mare, de aproximativ 6.500 de refugiați intrați pe teritoriul țării.

În acest sens, e de așteptat ca sumele de bani cheltuite de primării și de oameni să crească pe parcursul lunilor următoare.

Când vine vorba de decontarea costurilor suportate de locuitori, Anastase Moraru spune că localnicii au ajutat încă de la început cu drag. Decontarea din partea statului, însă, e esențială în a-i sprijini pe oameni în găzduirea de refugiați.

„Nici nu s-a pus problema fiindcă lucrul acesta făcut de la început l-au făcut cu bună știință și cu dorința de a ajuta oamenii. Nu s-a pus niciodată problema că îi vor lua pentru o perioadă de timp. Oamenii chiar au făcut-o cu bună știință și chiar o fac cu gândul că ajută niște oameni care sunt la necaz”, a punctat el.

„Cred că ar fi un dezastru (dacă statul nu ar deconta ajutoarele la timp, n.r.). Pentru că atunci oamenii o să ne zică: ‘Ne pare rău, domnule primar, nu mai putem să îi ținem, cineva trebuie să îi preia’. Dar, deocamdată, sperăm ca acest lucru să meargă bine”, a mai spus Moraru.