Ce s-a întâmplat în cele două decenii de când România e în NATO. Lucruri mai puțin știute despre apartenența la Alianță

Ceremonia de aderare la NATO a fost pe 2 aprilie 2004 - era momentul ridicării steagului României la sediul Alianței din Bruxelles, un eveniment pregătit cu mulți ani înainte.

Aderarea propriu-zisă a avut loc pe 29 martie, după o succesiune a etapelor oficiale necesare: legea aderării a fost votată în Parlament (26 februarie), promulgarea legii de către președinte (1 martie), trimiterea documentelor către Alianța Nord-Atlantică (29 martie 2004).

România a intrat atunci împreună cu Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Slovenia într-o Alianță a Vestului, care ajungea la 26 de membri.

A fost al doilea val de extindere de după Războiul Rece. Două decenii mai târziu, sunt 32 de țări membre NATO.

NATO a fost înființată în 1949, când Alianța număra 12 țări fondatoare. Suedia - țară colorată cu gri - este ultima țară care a aderat la NATO, în acest an.

Primul pas, însă, după căderea comunismului în Europa de Est, a fost desființarea Pactului de la Varșovia, alianța politico-militară a fostelor state comuniste, din care România a făcut parte de la înființarea lui, din 1955.

România s-a mișcat apoi rapid spre NATO - a făcut prima cerere oficială de aderare în 1993. Ca, un an mai târziu, să adere la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO.

Marea dezamăgire, însă, a venit în 1997, când, la summitul de la Madrid, doar Cehia, Polonia și Ungaria - țări din fostul Bloc Comunist - au fost invitate să se alăture Alianței, începând cu anul 1999.

Abia în 2002, România a primit invitația oficială de aderare.

Ce s-a schimbat în Armata Română în 20 de ani?

Forțele Aeriene, cea mai mare transformare după intrarea în NATO

Forțele Aeriene ale României au renunțat complet la echipamentele de bază vechi, adică la avioanele MiG-29 și MiG-21, după aderarea la NATO.

S-a întâmplat și din cauza unor accidente dramatice, în care Armata a pierdut nenumărați piloți.

În locul vechilor aparate de zbor, Forțele Aeriene au primit avioane F-16 americane, iar acum au în dotare 20 de aparate de acest tip. Urmează să primească alte aproape 30.

În plus, guvernul român și cel al SUA negociază achiziția de către MApN a 32 de avioane de generația a V-a, adică celebrele F-35.

Pentru noile avioane, România, SUA și NATO au investit în modernizarea bazelor românești sute de milioane de euro. Au fost construite sau refăcute piste, hangare, centre de aprovizionare și multe alte facilități.

Însă modernizarea s-a impus și pentru că, fiind stat NATO, România este sprijinită continuu de țări aliate să realizeze supravegherea spațiului aerian.

Pe pistele militare românești aterizează prin rotație avioane F-16, Rafale sau Eurofighter, în funcție de țara aliată.

De exemplu, din această săptămână, poliția aeriană a României este realizată de avioane și piloți români și de militari și șase aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale Britanice.

Marea Britanie trimite avioane de luptă în România din 2017.

Cei aproximativ 200 de militari britanici dislocați în România pentru următoarele patru luni vor staționa la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.

Este cea de-a cincea rotaţie la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele executate în 2017, 2018, 2021 și 2022, a explicat Ministerul român al Apărării.

La rândul său, România a contribuit, în 2023, la realizarea poliției aeriene în statele baltice, cu unele dintre avioanele F-16 pe care le are la dispoziție.

România găzduiește patru structuri NATO

NATO a ales România pentru găzduirea a patru dintre structurile sale importante, dintre care trei de comandă.

Prima structură a fost inaugurată în București, în 2015: Divizia Multinațională Sud-Est. Tot la București funcționează și o Unitate de Integrare a Forțelor NATO.

O altă structură NATO, Brigada Multinațională de Sud-Est, a fost înființată, în anul 2017, la Craiova.

Ultima structură importantă NATO creată în România este cea de la Sibiu, care e funcțională din octombrie 2023.

Este vorba despre Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO, iar rolul său este să comande, în caz de nevoie, forțele dislocate în regiunea de sud-est a Alianței.

Militari români pentru NATO

Încă de dinainte de aderarea la NATO, România a participat cu trupe la misiuni externe ale Alianței Nord Atlantice.

• Au fost mai întâi militarii trimiși în Afganistan, țară în care forțele aliate au intrat după atentatele de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite.

În cei 19 ani de prezență în Afganistan (2002-2021) Armata Română a avut în misiune 32.000 de militari. 27 dintre ei au murit pe front.

• După Afganistan, România a continuat să participe la misiuni externe ale NATO, între care cele din Irak și Balcani.
• În acest moment, România are dislocați în teatrele de operații din Balcanii de Vest peste 400 de militari, în misiuni ale NATO și Uniunii Europene de menținere a stabilității. Aproximativ jumătate dintre ei sunt în Bosnia și Herțegovina.

România are beneficii directe din aceste misiuni: cel mai important câștig este menținerea trupelor antrenate în scenarii reale.

Anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014, a pus pe jar România, care la acea vreme, era condusă de președintele Traian Băsescu.

La summitul NATO din 2014, din Țara Galilor, care a avut loc după anexarea teritoriului ucrainean, președintele Traian Băsescu a anunțat că România are, în sfârșit, un plan de contingență făcut împreună cu NATO.

Planul prevedea acțiunile concrete pe care le putea face România în cazul în care era afectată de vreun război.

Tot de atunci, NATO ajută România să-și țină în siguranță spațiul aerian.

Avioane americane F-35 care au sosit în februarie 2024 la Baza Aeriană 86 de la Fetești pentru misiuni de poliție aeriană.

Sprijinul NATO pentru România a devenit tot mai important, ulterior.

La Deveselu, în județul Olt, Statele Unite au amplasat, în 2016, o parte din scutul antirachetă american care, mai apoi, a fost integrat în cel al NATO.

În 2023, scurtul antirachetă de la Deveselu a fost modernizat.

Invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a determinat NATO să creeze imediat și în România un grup de luptă, care acum este format din aproximativ 1.500 de militari și civili din mai multe armate aliate.

Franța a dislocat în România și 13 tancuri Leclerc.

Națiunea lider este Franța care a anunțat că în 2025, cel puțin pentru câteva zile, grupul de luptă din România va fi mărit cu 2.500 de alți soldați pentru un exercițiu major.

Astfel, structura va atinge nivel de brigadă, așa cum a anunțat președintele SUA, Joe Biden, la summitul NATO de la Madrid, din 2022.

La summitul din iulie 2023, din Lituania, NATO a anunțat noi planuri regionale de apărare pentru statele aliate, iar România e în echipă cu Turcia, Bulgaria și state de la Marea Mediterană.

Baze modernizate

Printre bazele aeriene modernizate masiv în ultimii ani se află Baza Aeriană Câmpia Turzii din județul Cluj, Fetești din județul Călărași și Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.

În timpul misiunilor din Afganistan, Armata SUA a folosit Baza Mihail Kogălniceanu pentru transportul trupelor și echipamentelor militare către și dinspre țara din Asia Centrală.

În această bază se află și acum majoritatea soldaților americani dislocați în România, aproximativ 4.000.

Militari din Divizia 101 Aeropurtată, la Baza Mihail Kogălniceanu, iulie 2022.

Pe 28 martie, Franța a anunțat că, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu, va dezvolta până în luna mai un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M sau Airbus A330 MRTT, pe aeroportul din Braşov.

Cu trei zile înainte, un avion militar francez de logistică a aterizat pentru prima dată pe aeroportul din centrul țării. Este vorba despre un Boeing C130, aeronavă a Forțelor Aeriene și Spațiale ale Franței.

Români în funcții cheie la cartierul general

Surse de la cartierul general al NATO au explicat pentru Europa Liberă că, la împlinirea a 20 de ani de la aderarea la Alianță, România este în topul națiunilor din care provin angajații instituției.

În acest moment, secretarul general adjunct al NATO este Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României și fost ambasador în SUA.

Alte două funcții importante, dar militare, sunt ocupate tot de români.

Din august 2023, generalul Adrian Ciolponea este reprezentant în Europa al Comandamentului Suprem pentru Transformare al NATO.

Înainte să ocupe funcții în structuri ale NATO, generalul Adrian Ciolponea a avut misiuni externe în Afganistan și Congo.

Iar generalul Tiberiu Șerban este, din octombrie 2023, directorul Diviziei cooperare pentru securitate din cadrul Statului Major Internațional al NATO.

Un alt român, Horia Botiș, a fost ales de către statele membre vicepreședinte al Grupului Consultativ Industrial al NATO .

Nu în ultimul rând, la departamentul de comunicare al NATO lucrează mai mulți români.

Până în septembrie 2023, timp de 13 ani, purtător de cuvânt al Alianței Nord Atlantice a fost Oana Lungescu, o jurnalistă născută în România.

Cu cât contribuie România direct la bugetul NATO

Contribuțiile țărilor membre cu privire la funcționarea Alianței au două componente: un buget civil și unul militar.

Aliații au agreat ca bugetul civil să fie de aproape 439 de milioane de euro în 2024. Este vorba despre contribuția directă menită să asigure printre altele, funcționarea administrativa a Alianței.

În ceea ce privește contribuția la acest buget, pentru perioada aprilie 2023 - decembrie 2024, partea adusă de România reprezintă 1,2 la sută din totalul contribuțiilor statelor membre.

În ceea ce privește contribuția militară, fiecare membru s-a angajat să contribuie pentru apărarea comună cu minimum 2% din Produsul Intern Brut al țării, însă nu toate statele îndeplinesc deocamdată acest prag.

În 2024, bugetul Ministerului Apărării Naționale din România este de 2,5 la sută din PIB. Iar estimările economice pentru acest an arată că economia România ar urma să valoreze circa 350 de miliarde de euro.

Însă, la începutul acestui an, Ministerul Apărării a explicat că, la finalul lui 2023, Guvernul i-a diminuat bugetul, de la 2,5% din PIB la 2%.

Atunci, MApN a fost obligat să dea o parte din bani înapoi la bugetul general și, în realitate, a cheltuit chiar sub 2% din PIB - și anume 1,58%.

„Diferenţa de 0,42% rămasă neutilizată (de la 2% din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăţi pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziţii al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a explicat atunci MApN.

Unul dintre motivele pentru care Ministerul Apărării nu a cheltuit anul trecut toți banii alocați a fost anularea planului de cumpărare a patru corvete și de a moderniza două nave din dotarea Marinei Militare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.