În prezent, militarii NATO de la grupul tactic de la Cincu, din județul Brașov, sunt nevoiți să traverseze jumătate de țară - 500 de kilometri - atunci când ajung în România.
Ei vin în România cu aeronave militare care aterizează în județul Constanța, la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
De acolo pleacă cu vehicule până înspre bazele Grupului de Luptă NATO de la Cincu, din inima țării, înființat de Alianța Nord-Atlantică.
Acest lucru se va schimba peste câteva săptămâni, spune un ofițer de presă al trupelor franceze din România. Franța este la conducerea Grupului de Luptă de la Cincu.
Până în luna mai, adică aproximativ o lună, Aeroportul Internațional de la Brașov va finaliza un port aerian de debarcare (APOD) care va permite aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M sau Airbus A330 MRTT.
Aeroportul Internațional din Brașov a fost inaugurat acum mai puțin de un an.
„Obiectivul noului APOD este de a depăși provocările logistice actuale și timpii de livrare asociaţi acestora. În acest sens, trebuie făcute anumite amenajări în special în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului de desfacere a paleţilor și depozitare a mărfurilor”, a spus un ofițer de presă al trupelor franceze.
Un prim zbor a avut loc deja luni, 25 martie, când un un avion militar francez Boeing C130 al Forțelor Aeriene și Spațiale din Franța a aterizat pe aeroportul din Braşov.
„Acest nou aeroport, situat la doar o oră și jumătate cu mașina de Cincu, le va permite aliaților NATO să aibă mai multe rotații de personal și echipamente. El reprezintă un nou pas în postura defensivă și de descurajare a apărării Europei de Est”, a mai transmis ofițerul de presă.
Distanța pe care vor trebui să o parcugă soldații se va reduce, astfel, la 80 de kilometri, față de 500, cât e în prezent.
Mai mulți soldați NATO la Cincu
Anunțul privind construirea unui port aerian militar la Aeroportul din Brașov vine după ce, recent, un oficial din Armata Franceză a anunțat că Grupul de Luptă NATO de la Cincu, condus de francezi, va fi ridicat temporar, anul viitor, de la nivelul de batalion, la cel de brigadă.
Asta va însemna că numărul de militari aliați de la baza din județul Brașov va putea ajunge până la 4.000, față de 1.500 câți sunt în prezent.
Generalul francez Loic Girard, Senior National Representative în România al grupului, a declarat că, odată cu creşterea numărului de militari, va crește și numărul echipamentelor militare.
La Cincu sunt 13 tancuri Leclerc, iar până în 2025 numărul acestora va creşte până la 50 de tancuri.
Grupul de Luptă NATO de la Cincu a fost înfiinţat în mai 2022, la puţin timp după începerea invaziei ruse în Ucraina.
Harta bazelor aeriene militare
În prezent, în România sunt peste 5.500 de militari NATO, dintre care cel puțin 2.000 sunt americani.
Unii dintre ei desfășoară activități de poliție aeriană sub comanda Alianței, în trei baze militare aeriene, în județele Constanța, Ialomița și Cluj.
Cea mai importantă este Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța. Și acolo, recent, au început lucrări de extindere, care ar urma să se încheie în 2040.
La final, baza NATO situată în zona strategică a Mării Negre, va avea o suprafață de 3.000 de hectare și va putea găzdui peste 10.000 de soldați NATO și familiile lor. Investiția e estimată la 2,5 miliarde de euro.
„Vor fi construite hangare pentru mentenanță, depozite de combustibili, de muniții, de echipamente, de materiale tehnice, de aviație, simulatoare, facilități de hrănire, de cazare, tot ceea ce este nevoie pentru a susține funcționarea și misiunile unei baze de această amploare”, a declarat Nicolae Creţu, comandorul bazei aeriene 57 Mihai Kogalniceanu, pentru Euronews.
Proiectul prevede și construcția unei piste de aterizare a avioanelor de luptă, unui turn de control și unui parc de tehnică militară.
Modernizarea bazei de la Mihai Kogălniceanu este văzută de Rusia ca o intenție a NATO de a ataca Moscova.
Într-un răspuns pentru presa de stat din Rusia, Ministerul de Externe rus a declarat: „O astfel de activitate este provocatoare, exacerbează tensiunile militare de-a lungul perimetrului frontierelor Rusiei şi reprezintă o ameninţare la adresa securităţii ţării.”
NATO a transmis în repetate rânduri că întărirea Flancului Estic al Alianței, din care face parte și România, este în scop defensiv, ca urmare a invaziei neprovocate a Rusiei din Ucraina.
O altă bază aeriană esențială pentru apărarea României este cea de la Fetești (Baza Aeriană 86), din județul Ialomița.
Acolo, din toamna anului trecut funcționează Centrul European de Instruire F-16 din România, înființat cu scopul de a instrui piloții ucraineni să folosească aeronave de acest tip.
În martie 2024, președintele Iohannis a informat Parlamentul că a aprobat instruirea în țară a 50 de militari ucraineni și tranzitarea prin România a echipamentelor donate Ucrainei de Finlanda.
Pregătirea pe avioane F-16 a militarilor ucraineni ar urma să înceapă la Fetești din vara acestui an.
De la finele anului trecut și până luna aceasta, 80 de militari turci, inclusiv piloți și patru avioane F-16, au ajutat de la baza de la Fetești la protejarea spațiului aerian al României.
La Câmpia Turzii, în județul Cluj, unde funcționează a treia bază aeriană din România, Statele Unite au început o investiție masivă încă din 2021.
Peste 150 de milioane de dolari a alocat armata americană pentru modernizarea infrastructurii de la această bază.
În toamna anului trecut, au fost inaugurate o nouă facilitate de operațiuni a escadrilei, un hangar pentru avioane și o platformă de parcare, potrivit unei declarații a Corpului de ingineri al Armatei SUA.
Facilitatea de operațiuni va fi folosită ca „centru principal” pentru planificarea și dirijarea misiunilor care operează de la bază, a precizat Corpul de Armată.
Tot la Câmpia Turzii este în lucru și un hangar de aeronave de 14.000 de metri pătrați, proiectat pentru a găzdui mai multe avioane de război NATO.
În ceea ce privește transportul aerian militar, o bază importantă se mai află la Aeroportul Otopeni de lângă București.
Baza 90 Transport Aerian execută misiuni de transport aerian în folosul Forţelor Aeriene şi al celorlalte elemente din Sistemul Naţional de Apărare, atât în spaţiul aerian naţional, cât şi în zone de criză sau conflict, în cadrul unor misiuni sub mandat ONU, OSCE sau NATO, precum şi misiuni în sprijinul instituţiilor şi autorităţilor locale în situaţii de urgenţă civilă.
Zboruri militare au loc în România și în diverse unități în care funcționează școli militare, centre de reparații sau aerodromuri.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
