Echipa națională de fotbal a României întâlnește vineri, pe Arena Națională (ora 21:45) selecționata Kosovo, în penultimul meci din grupele Ligii Națiunilor, competiție organizată de UEFA.
O victorie în fața Kosovo îi asigură matematic României locul 1 în grupă și maximum de puncte, important pentru un loc favorabil la tragerea la sorți pentru preliminariile Campionatului Mondial din 2026 - competiție la care România nu a mai participat din 1994.
Meciul se va disputa cu stadionul plin, iar organizatorii, Federația Română de Fotbal (FRF), au lansat un cod de conduită pentru evitarea incidentelor, în timp ce forțele de ordine au anunțat măsuri sporite de securitate.
Asta după ce la precedenta întâlnire România-Kosovo de la București, din septembrie 2023, un grup de ultrași români, din facțiunea „Uniți sub tricolor” grupată în Peluza Sud, a rostit scandări la adresa adversarilor și a afișat un banner cu inscripția „Kosovo je Srbija / Kosovo e Serbia”.
Jocul a fost întrerupt timp de 50 de minute, Federația Română de Fotbal (FRF) a fost amendată de către Uniunea Europeană a Federațiilor de Fotbal (UEFA) și următorul meci, cu Andorra, s-a disputat doar cu copii sub 14 ani în tribună.
Îți mai recomandăm Partida de fotbal România-Kosovo, întreruptă după ce românii au pus în tribune un banner: „Kosovo e Serbia”Nici fanii kosovari nu s-au lăsat mai prejos la meciul disputat la Priștina în toamna aceasta, la partida tur din Liga Națiunilor: au fluierat imnul României și mai mulți spectatori au intrat pe gazon. Federația kosovară a fost de asemenea amendată.
Dacă vor fi incidente și la meciul de vineri, 15 noiembrie, România ar putea suporta o sancțiune și mai dură decât cele precedente, potrivit FRF.
O eventuală sacnțiune a UEFA nu se va aplica la ultimul meci din Liga Națiunilor, cu Cipru (18 noiembrie), timpul fiind prea scurt pentru aplicarea acesteia, însă îi poate afecta parcursul pentru calificarea la Campionatul Mondial.
„Vă cerem să nu reacționați astfel încât să riscăm să pierdem ceea ce am construit! Avem nevoie de voi în tribune la meciurile viitoare. Lăsăm deoparte geo-politica și ne concentrăm pe ceea ce vrem mai mult decât orice: să fim la Mondial!”, transmite FRF.
„Victoria e cea mai dulce revanșă și cel mai frumos mod de a răspunde unui public care ne-a fost ostil la Priștina.”
Mesajul a fost întărit de cei mai experimentați jucători ai naționalei și de selecționerului Mircea Lucescu.
„Pe teren noi dăm totul, dar avem nevoie de voi să fiți la fel de concentrați și responsabili în tribună. (...) Haideți să fim inteligenți, să nu lăsăm incidente sau acțiuni să ne umbrească munca noastră sau a voastră”, a spus Nicolae Stanciu.
„Avem nevoie de susținerea voastră și vă rog să aveți același comportament ca la turneul final când ați fost un exemplu pentru întreaga lume fotbalistică! Nu vă lăsați provocați!", a transmis și Mircea Lucescu.
Mircea Lucescu a redevenit în acest an selecționerul echipei naționale a României, pe care a mai antrenat-o în anii '80.
Campania de sensibilizare a Federației de Fotbal, ar putea fi ignorată de ultrași, după cum a dezvăluit Gazeta Sporturilor recent.
Jandarmeria anunță că va fi prezentă și în afara, și în interiorul stadionului. Va filma, iar cei care incită la ură, discriminare sau „săvârşirea de infracţiuni contra păcii şi omenirii” vor fi identificați și pasibili de sancționare.
Reguli de conduită și măsuri de securitate
Federația Română de Fotbal (FRF) a publicat mai multe „reguli de conduită” pentru preîntâmpinarea incidentelor la meciul cu Kosovo, de vineri 15 noiembrie.
Spectatorii trebuie să prezinte materialele publicitare pe care le au asupra lor, să se supună controlului corporal sumar al stewarzilor, să nu arunce cu obiecte în teren, să nu intre în stadion cu bagaje mai mari de formatul A4.
De asemenea, spectatorii sunt obligați „să nu introducă în incinta arenei niciun fel de inscripții, embleme, pancarte, bannere, afișe sau alte suporturi care conțin texte, litere, simboluri, sloganuri, imagini ori texte.”
Spectatorilor nu le este permis să intre cu „tricouri sau alte elemente de vestimentație inscripționate cu litere, cuvinte, texte, simboluri sau imagini care – în opinia organizatorului – au conținut obscen, discriminatoriu sau provocator” și „care incită la denigrarea țării, la xenofobie, la ură națională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel și la violență, ori ale căror subînțelesuri duc spre aceleași fapte interzise și înscrise în textul de mai sus.”
„Proferarea în stadion a scandărilor cu conținut xenofob, rasist, naționalis, politic sau care incită la discriminări de orice fel este interzisă”, subliniază FRF.
La rândul lor, reprezentanții Jandarmeriei București - care vor fi prezenți și în afara stadionului, dar și în incintă - au transmis că „organizatorul evenimentului sportiv (FRF, n.r.) informează faptul că în stadion sunt permise exclusiv steagurile naționale ale Romaniei și Republicii Kosovo, arborate pe suport din material plastic.”
Accesul pe stadionul din București se face începând cu ora 18:45 pe trei intrări - bd. Basarabia, str. Maior Ion Coravu și bd. Pierre de Coubertin.
Grupurile de suporteri sunt îndemnate să se adune în Piața Alba-Iulia, începând cu ora 18:00. Accesul lor în arena sportivă să va faceprin intrarea din bd. Basarabia, „după efectuarea unui control riguros de către Jandarmerie și societatea specializată de protecție și pază.”
Vor exista și restricții de circulație în zona Arenei Naționale, iar programul mijloacelor de transport public a fost prelungit.
MAE: nerecunoașterea statalității nu afectează organizarea unor competiții România-Kosovo
Chiar dacă mesajul ultrașilor de la meciul din septembrie 2023 de la București are un „corespondent” în poziția oficială a României față de Kosovo, în sensul că nu recunoaște independența acesteia, la fel ca alte țări UE, mesajele politice nu își au locul pe stadion, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Ministerul menționează, într-un răspuns oferit la solicitarea Europei Libere, că „nerecunoașterea statalității Kosovo de către România nu afectează posibilitatea organizării unor competiții sportive între echipe din România și Kosovo.”
Regulile sunt stabilite de UEFA, „o asociație internațională non-guvernamentală”, care stabilește responsabilitățile federațiilor naționale „în ceea ce privește asigurarea unui comportament corespunzător al suporterilor, inclusiv privind interzicerea unor mesaje cu caractere politic.”
Astfel, MAE nu este implicată în organizare și nici „în măsurile pentru prevenirea incidentelor din timpul meciurilor de fotbal.”
Subiectul Kosovo, discutat constant cu alte state UE care nu îi recunosc independența
Ministerul de Externe arată că, chiar dacă România nu îi recunoaște independența, „problematica Kosovo” este constant pe agenda majorității consultărilor oficialilor români cu omologii lor străini, integrată în problematica mai largă a Balcanilor de Vest.
Amintim, Kosovo și-a autoproclamat independența pe 17 februarie 2008, iar la o zi distanță, Parlamentul României, a declarat nerecunoașterea independenței, în acord cu Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT).
Europa Liberă a relatat pe larg, anul trecut, după incidentul de la meciul de fotbal România - Kosovo, despre motivele din spatele poziției României, de ordin istoric și strategic.
Îți mai recomandăm Este sau nu „Kosovo Je Srbija” poziția oficială a statului român sau de ce nu recunoaște România independența KosovoAlte patru state UE - Spania, Grecia, Cipru și Slovacia - precum și Serbia și Bosnia-Herțegovina, respectiv state candidate la UE, Ucraina, Georgia și Republica Moldova și țări membre ONU - Rusia și China - nu recunosc independența Kosovo.
„Consultări (pe tema Balcanilor de Vest și a Kosovo, n.r.) cu statele care nu au recunoscut independența Kosovo din cadrul UE și din afara UE, au loc periodic, în măsura în care evoluțiile impun acest lucru”, transmite MAE.
Ministerul subliniază că România susține „pe deplin” dialogul intermediat de UE între Serbia și Kosovo, „ca principala cale pentru o normalizare eficientă și cuprinzătoare a relațiilor Belgrad-Pristina.”
În 2013, UE a reușit să intermedieze încheierea unui acord istoric, privind calea de normalizare a relațiilor Belgrad-Pristina, actualizat în prima jumătate a anului 2023, prin acordurile de la Bruxelles și Ohrid.
Președintele sârb Aleksandar Vučić (primul din în stânga) și premierul din Kosovo, Albin Kurti (primul din dreapta), la o întâlnire organizată în septembrie 2023, ca parte a eforturilor europene de îmbunătățire a relațiilor bilaterale.
Chiar dacă au existat și semnale pozitive, progresul se dovedește anevoios, un impediment important fiind chiar nerecunoașterea independenței Kosovo de către Serbia.
De altfel, în mai 2023, la scurt timp după încheierea acordurilor amintite, au fost consemnate violențe cu zeci de civili răniți, provocând o reacție fermă din partea oficialilor europeni.
UE continuă să acorde însă o importanță sporită Balcanilor de Vest și normalizării relațiilor din regiune. Asta în condițiile în care Serbia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru și Albania sunt țări candidate, iar Kosovo – potențial candidată. Și-a depus dosarul în decembrie 2022.
Totodată, în 2016 a fost încheiat Acordul de Stabilizare și Asociere UE-Kosovo, în 2016, iar de la 1 ianuarie cetățenii kosovari pot călători fără viză în țările UE.
La concretizarea acestor lucruri și-au adus contribuția și autoritățile române, spun reprezentanții Ministerului de Externe.
„În limita poziției naționale, România își va continua abordarea constructivă dedicată asigurării avansării viitorului european al Balcanilor de Vest în ansamblu, așa cum s-a dovedit deja concret, în numeroase ocazii, pe probleme cu relevanță directă pentru bunăstarea locuitorilor din Kosovo”, spun oficialii Ministerului.
Câți români locuiesc în Kosovo
De precizat că pe teritoriul statului autoproclamat Kosovo funcționează un Birou de Legătură al României la Pristina, înființat încă din 2004, înainte de declararea independenței de către autoritățile kosovare.
„A fost păstrat inclusiv ca un semnal al interesului României pentru stabilitatea și securitatea Kosovo și a întregii regiuni a Balcanilor de Vest, alături de prezența României în diferite misiuni internaționale în teren, cum ar fi KFOR (Misiunea NATO, în Kosovo, n.r.) și EUFOR Althea (în Bosnia și Herțegovina)”, spun oficialii români.
Biroul le oferă asistență cetățenilor români, activitatea constând în special în supralegalizarea documentelor emise de Misiunea ONU în Kosovo (UNMIK).
Numărul românilor este de doar aproximativ 250 de persoane, majoritatea membri ai misiunilor internaționale de pe teren.
Comunitatea românilor din Serbia este, în schimb, una de aproape 30.000 de persoane, în special în provincia autonomă Voivodina - peste 25.000, sudul Serbiei, Valea Timocului - partea de est și în zona Belgrad.
Serbia-Kosovo, un raport dificil
Oficialii MAE au subliniat că România susține parcursul european al Balcanilor de Vest, dar că este esențial ca în raporturile Serbia-Kosovo, cele două părți să ajungă la soluții.
Dialogul din ultimii ani a înregistrat și evoluții bune, dar și mai puțin favorabile, explică MAE:
Evoluții pozitive
- Încheierea Acordurilor Bruxelles-Ohrid (27 februarie, 18 martie 2023)
- Retrocedarea terenului mănăstirii Visoki-Decani
- Recunoașterea reciprocă a plăcuțelor de înmatriculare și a documentelor de identitate, înlăturarea recentă parțială a restricțiilor la importurile din Serbia, semnarea acordurilor în domeniul energiei etc.
- Semnarea de acorduri la care participă Serbia și Kosovo pentru facilitarea mobilității în regiune, recunoașterea diplomelor, reducerea tarifelor de roaming, crearea pieței comune regionale etc.
Evoluții nefavorabile
- Incidente de securitate în nordul Kosovo – etnicii sârbi s-au retras din instituții în noiembrie 2022 și nu au revenit până în prezent
- Etnirii sârbi nu au participat la alegerile locale din cele patru municipalități din nordul Kosovo în aprilie 2023
- Măsuri unilaterale în afara Dialogului
- Reducerea numărului reuniunilor Dialogului la nivel Înalt, mai ales cele desfășurate în format trilateral la Bruxelles
„România încurajează ambele părți să se angajeze constructiv în cadrul Dialogului Belgrad-Pristina, mediat de UE, care are potențialul de a conduce la soluționarea problemelor pendinte (nesoluționate, n.r.) și de a consolida perspectiva integrării UE pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest”, conchide MAE.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.