Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, situată la aproape 200 km distanţă de Bucureşti, va fi adusă la standardele NATO, potrivit unor documente. Va putea găzdui până la 10.000 de soldaţi şi va putea primi avioanele F35 ale NATO.
Va include un "mini-oraş" pentru militari care va fi prevăzut şi cu grădiniţe, cluburi sportive şi un spital.
Baza este deja un centru al activităţii sporite a alianţei în Marea Neagră, care a devenit un teatru crucial al tensiunilor dintre Rusia şi Occident. De la anexarea Crimeii de la Ucraina, în 2014, Moscova şi-a consolidat prezenţa navală şi a folosit baza de mare adâncime de la Sevastopol pentru a lansa misiuni în Siria. De asemenea, a încercat să perturbe navigaţia prin confiscarea a trei nave de război ucrainene în Strâmtoarea Kerci, în noiembrie anul trecut, scrie ziarul britanic, citat de Rador.
România şi Bulgaria, foşti sateliţi sovietici de pe malul Mării Negre, au aderat la NATO şi UE după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Ele au solicitat alianţei să-şi întărească forţele din zonă drept răspuns.
Aproximativ 500 de militari americani au fost trimişi în februarie anul trecut la baza care mai găzduieşte şi un escadron de aparate Typhoon ale RAF. Din aprilie anul trecut, aceste avioane au fost trimise în repetate rânduri să intercepteze aparate de zbor ruseşti. România conduce un exerciţiu anual al NATO în Marea Neagră.
Georgia, un alt stat cu deschidere la Marea Neagră alarmat de ambiţiile Rusiei, nu este membru NATO dar a aderat la exerciţiile militare alături de alianţă. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că alianţa se "pregăteşte" pentru integrarea Georgiei, în timpul vizitei pe care a făcut-o în această ţară care este amplasată pe coasta estică a mării, în martie anul acesta.
Şi Ucraina ia parte la exerciţiile NATO din regiune şi şi-a intensificat angajamentele alături de alianţă din 2014.