Românii, printre cei mai pesimiști și nemulțumiți de schimbările de după căderea Zidului Berlinului

La 30 de ani de căderea Zidului Berlinului, românii sunt atașați pentru libertățile câștigate cu greu, dar se tem că democrația și statul de drept sunt amenințate, arată un raport publicat astăzi de Fundațiile pentru o Societate Deschisă.

Raportul, realizat între 21 august și 13 septembrie în șapte țări din Europa de Est, care are la bază discuții cu peste 12.000 de persoane, dintre care 2.000 din România, examinează atitudinile din Europa Centrală și de Est cu privire la libertățile câștigate în 1989

Raportul constată că, în pofida neîncrederii față de partidele principale, legitimitatea alegerilor naționale și activitatea și conținutul furnizate de mass-media tradițională, românii rămân optimiști cu privire la capacitatea lor de a influența și realiza schimbarea treptată
Sondajul, realizat de YouGov în Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, relevă, de asemenea, o deosebire între generații – tinerii, în mod special, fiind cei mai angajați în activități civice și încrezători în îmbunătățirea societății

Românii se află printre cei mai pesimiști esteuropeni, totodată și nemulțumiți de modul în care s-au petrecut schimbările de după 1989.

Astfel, 58% dintre românii care au participat la studiu consideră că democrația din țara lor este amenințată. În aceeași proporție s-au declarat și ungurii. Doar slovacii, în proporție de 61%, sunt mai temători în această privință.
De asemenea, 54% dintre românii intervievați nu au încredere că alegerile organizate în țară sunt libere și corecte. Doar bulgarii (76%) sunt mai neîncrezători, iar un procent apropiat, dar mai mic, se manifestă și la unguri (52%).
34% dintre români cred că nu a fost bună aderarea la piața liberă, 33% au spus că a fost bună, iar restul nu au răspuns în cercetarea Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, doar vecinii bulgari având o părere asemănătoare, cu o proporție de 36% afirmând că piața liberă a fost dăunătoare în plan individual și a afectat țara lor în mod negativ, în proporție de 39%. Celelalte țări au fost mai optimiste la acest capitol.
Tot pe locul al doilea la neîncredere a ieșit România și la întrebarea referitoare la încrederea în știrile anunțate de guvern. 70% din români nu au încredere, doar slovacii având un procent asemănător, de 72%.
Românii se tem, de asemenea, în proporție de 67% că vor pleca să se stabilească în alte țări concetățenii lor. Emigrarea este, din această perspectivă, o mare temere, așa cum a fost privită de românii care au participat la cercetarea sociologică din Estul Europei.

În pofida preocupării profunde cu privire la viitorul democrației, suspiciunea față de Guvern și neîncrederea răspândită cu privire la presă, cetățenii români păstrează un atașament solid față de societatea civilă și încrederea în libertățile aduse de căderea în 1989 a Zidului Berlinului, potrivit noilor date publicate de Fundațiile pentru o Societate Deschisă.

Raportul, Stări de Schimbare: Atitudini în Europa Centrală și de Est la 30 de ani după Căderea Zidului Berlinului, care se bazează pe sondaje YouGov în șapte țări Central și Est Europene a fost publicat pentru a coincide cu cea de-a treizecea aniversare a revoluțiilor din 1989. El prezintă un instantaneu al opiniei actuale cu privire la democrație, libertatea de exprimare, economia de piață și presa.

Printre concluziile principale, studiul constată un scepticism răspândit cu privire la guvern și la existența în viitor a libertăților țării care au fost câștigate cu greu. În România, sondajul național constată că doar 30% cred că alegerile sunt „libere și corecte”. Sunt detectate preocupări cu privire la statul de drept, 68% dintre cetățenii respondenți exprimând teama că se află „sub amenințare”, ca și limitarea, în viitor, a posibilității de a critica autoritățile, deschis și fără consecințe. 58% dintre subiecți consideră că această libertate a fost deja limitată.

Cu tot acest pesimism, există un nivel ridicat de sprijin pentru libertățile societății civile născute din revoluțiile din 1989. Spre exemplu, aproape trei sferturi dintre români (70%) cred că instituțiile academice ar trebui să fie libere să critice guvernul, în timp ce o mare proporție, din toate generațiile, cred că au multe oportunități să influențeze direcția politicii din țara lor și să aducă schimbare pe scară largă față de acum treizeci de ani.

Comentând asupra raportului și concluziilor sale, Patrick Gaspard, președintele Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, a spus:

„La treizeci de ani după căderea Zidului Berlinului, această cercetare Stări de Schimbare reflectă larg recunoscuta criză de încredere în valorile liberale și instituțiile democratice de-a lungul Europei de Est și Centrale. Dar ea ne arată și ceva mai pozitiv: oamenii cred că vocea lor poate face o diferență; și că atunci când e vorba de valori progresiste, tinerii sunt în frunte”

Atitudinile naționale cu privire la starea democrației și alte libertăți individuale sunt explorate în detaliu în studiu, sondajul arătând că mulți cetățeni consideră că:

Lumea e un loc mai periculos decât în 1989. Un mare număr de respondenți și mai ales cei din generația Zidului Berlinului, au o imagine sumbră asupra lumii de azi – cu mai puțin de 1 din 4 respondenți în vârstă de peste 40 de ani afirmând că ei cred că lumea este un loc mai sigur decât acum treizeci de ani. În România, mult peste jumătate dintre cei chestionați (60%) cred că lumea e un loc mai periculos azi – cu un pesimism accentuat printre cei din grupele de vârstă ale Generației X (62%) și Boomer (68%)
Nu se poate avea încredere în mass media principală. O majoritate a cetățenilor din fiecare țară cu excepția Germaniei – unde cifra este aproape jumătate – cred că mass media din țara lor nu reușește să relateze într-un mod imparțial și corect. În România aproape două treimi dintre respondenți (64%) exprimă această opinie. Totuși, există un consens printre toate generațiile sondate că a sporit calitatea acoperirii mediatice pe parcursul ultimilor treizeci de ani
Libertatea de exprimare este sub atac. În șase din cele șapte țări sondate, opinia majoritară este că libertatea de exprimare este sub asediu – cu 51% dintre români, 67% dintre bulgari, 57% dintre polonezi, 56% dintre unguri și 58% dintre slovaci având această opinie. O mare proporție a respondenților din Slovacia (51%), Bulgaria (61%), Ungaria (63%), Polonia (55%) și România (50%) de asemenea cred că ar avea de suferit consecințe negative asupra vieții lor dacă ar critica guvernul din țara lor.
Autocrația în creștere subminează statul de drept și dreptul la protest public. 68% dintre români cred că statul de drept este subminat în țara lor și o mare proporție (50%) cred că dreptul de a protesta este amenințat – un sentiment împărtășit de polonezi (48%), unguri (44%) și slovaci (47%).
Organizațiile de caritate sunt forțe ale binelui. Peste două treimi dintre români (69%) sprijină activitatea lor în societate. Opoziția față de activitatea ONG-urilor este de asemenea redusă – doar 14% dintre respondenți exprimând opinia că ele sunt o „forță a răului”, în pofida criticilor aduse activității lor în țară și în țările învecinate.
Angajarea civică și activismul sunt puternice. În pofida prăbușirii încrederii în partidele politice principale și mass media, un mare număr de respondenți utilizează instrumentele societății civile. Cel mai popular mijloc de angajare, în toate țările sondate, este „semnarea unei petiții” – o acțiune întreprinsă de peste o treime dintre respondenți și cu succes deosebit printre Millennials (36%). În România, „semnarea unei petiții” (43%), „distribuirea unui articol sau unei informații despre ceva de la știri” (35%) și „donație către o organizație de caritate” (23%) sunt cele mai populare mijloace de participare în societatea civilă citate.
Femeile tinere deschid calea. În timp ce pe ansamblu sondajul a constatat că oamenii tineri sunt semnificativ mai angajați în activități civice decât alte generații, femeile par mai deschise către diversitate și mai optimiste în capacitatea lor de a aduce schimbare decât bărbații. În cadrul Generației Z (cei născuți după 1993-1995, sociologii încă nu s-au pus de acord), 51 la sută dintre femei cred că grupurile LGBT ar trebui să fie mai protejate, în comparație cu doar 31 la sută dintre bărbați. În mod similar, 38 la sută dintre femei cred că refugiații ar trebui protejați, o opinie împărtășită de doar 24 la sută dintre bărbați. 37% dintre femeile Generației Z cred că imigranții ar trebui să primească o mai mare protecție, față de 27% dintre bărbații din aceeași categorie. În rândul Generației Z, două treimi dintre femei (66%) simt că au în general mai multe oportunități decât aveau oamenii în 1990, în timp doar jumătate dintre bărbați împărtășesc această opinie. Este mai probabil ca femeile (53%) să fie de acord, în comparație cu bărbații (46%), că au mai multe oportunități de a se exprima în politică decât au avut oameni ca ei acum 30 de ani; și mai probabil (47%) decât bărbații (40%), să fie optimiste cu privire la oportunitățile de a influența schimbarea pe o scară largă.
Grupurile marginalizate în societate ar trebui să primească mai mult sprijin. În toate țările sondate, respondenții doresc să vadă mai multe acțiuni din partea guvernului lor național în sprijinul femeilor, tinerilor, vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități și a celor cu venituri mici. Respondenții din Generațiile Z și Millennial (cei născuți între după 1980) sunt mult mai înclinate decât grupurile mai vârstnice să dorească să sprijine refugiații, imigranții și comunitatea LGBT. Generația Z este de două ori mai înclinată (44%) să creadă că Guvernul trebuie să facă mai mult ca să protejeze comunitățile LGBT decât baby-boomers (23%). În România cifrele sunt în mare reproduse, cu 42% din generația Z considerând că ar trebui acordat mai mult sprijin comunității LGBT. De asemenea în cadrul acestei grupe de vârstă există un sprijin puternic pentru asistență suplimentară dată comunităților etnice (50% din respondenții Generației Z având această opinie).
Oamenii nu sunt liberi să trăiască viața pe care o aleg. Doar 10% dintre români cred că oamenii pot trăi viața pe care și-o doresc în țara lor, indiferent de proveniența lor, de etnie sau de orientare sexuală.
Emigrarea este o problemă uriașă. În fiecare țară sondată, în afară de Germania, aproximativ jumătate din public este îngrijorat că oamenii părăsesc țara, cu preocupare în special în România (67%), Bulgaria (62%) și Ungaria (62%).