Românii și încălzirea „alternativă”. Cum să iei bani de la stat pentru facturi mai mici

Până la „independența energetică” a României, slogan vânturat în ultimii ani de toți miniștrii energiei, românii au posibilitatea să investească ei înșiși în propriile locuințe pentru a-și reduce costurile cu încălzirea. Din cauza costurilor ridicate ale sistemelor energetice alternative, sau, acolo unde banii nu reprezintă o problemă, din comoditate, puțini o fac.

Familia Luca s-a mutat recent în Iași, într-o casă prin care nu trece nicio țeavă de gaz. Locuința acestora beneficiază de o sursă alternativă de încălzire, o pompă de căldură sol-apă. E un dispozitiv mare cât un frigider, montat în camera tehnică a casei. Prin intermediul unor foraje de mare adâncime, pompa captează energie din pământ și, cu ajutorul curentului electric, o transformă în agent termic. Cu un kilowat electric consumat sunt produși, astfel, 5 kilowați termici.

Când și-au montat sistemul, familia ieșeană calculase o economie de cinci ori la încălzire față de varianta clasică a unei centrale pe gaz. Scumpirea masivă a gazului din ultimul an face ca economia să fie și mai importantă.

Sistemul de încălzire folosit de familia Luca din Iași.

Costul inițial, de 20.000 de euro, este considerat unul acceptabil pentru familia ieșeană nu doar pentru economia continuă la energie, ci și pentru confortul oferit de o astfel de investiție.

„Ai foarte multe avantaje. Nu îți trebuie țeavă de gaz, nu îți trebuie proiect, nu ai nevoie de hârtii, nu trebuie să vină nimeni să te verifice. Nu plătești nimic. Apoi, nu ai infiltrații de gaz, nu stai cu emoții când pleci de acasă că s-ar putea întâmpla ceva, nu poluezi cu nimic. De asemenea, pompa de căldură are o garanție de 20 de ani. Nu îți trebuie nicio autorizație, statul nu te întreabă nimic, nu există birocrație încă”, a declarat Răzvan Luca, pentru Europa Liberă.

Cum ajută statul

Costurile ridicate ale surselor alternative de încălzire îi sperie, însă, pe mulți români, care aleg în proporție covârșitoare clasica centrală pe gaz. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Intergia Inteligentă spune că România se află la coada Uniunii Europene în privința numărului de locuințe care folosesc energie din surse alternative.

Din 2010 și până în prezent, România a încercat să îi convingă pe cetățeni să își îmbunătățească energetic locuințele punând la bătaie 1,5 miliarde de lei sub formă de subvenții. Banii s-au împărțit prin Administrația Fondului de Mediu (AFM), sub umbrela unor programe destinate în special caselor.

Din cei 1,5 miliarde de lei, doar 321 de milioane de lei au fost plătiți efectiv până în septembrie 2021.

Cel mai important program a fost „Casa Verde Clasic”. Din 2010 și până în 2016, 37.705 de persoane fizice au primit fonduri pentru a instala sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă.

Suma totală alocată și cheltuită prin acest program a fost de 226 de milioane de lei, potrivit unui răspuns oferit de AFM Europei Libere. Cetățenii au primit bani pentru panouri solare sau pompe de căldură aer-aer, suma maximă decontată per proiect fiind de 8.000 de lei.

Un alt program, asupra căruia au planat inclusiv suspiciuni de fraudă, este „Casa Verde Fotovoltaice”. Statul a pus la bătaie un buget de 537 de milioane de lei pentru ca românii să își monteze panouri fotovoltaice pentru a produce electricitate, însă contractele semnate până acum nu acoperă nici măcar jumătate din suma disponibilă.

Până în septembrie, AFM semnase 12.689 de contracte de finanțare în valoarea totală de 253 de milioane de lei. Doar 4.161 de proiecte fuseseră însă și implementate, respectiv decontate, suma plătită efectiv fiind de 83 de milioane de lei.

„Administrația Fondului pentru Mediu este în proces de verificare și acordare a cererilor de decontare care îndeplinesc prevederile ghidului de finanțare; plata acestora va continua pe măsura instalării sistemelor de panouri fotovoltaice și depunerii cererilor de către instalatori”, ne-a transmis AFM.

Prin acest program, românii care vor să își monteze panouri fotovoltaice pot primi până la 20.000 de lei de la stat. Zilele trecute, ministru Mediului, Barna Tánczos, a anunțat că linia de finanțare să va relua.

Un program în derulare este „Casa eficientă energetic”, care în 2020 a avut un buget de 429 de milioane de lei. Prin acest program, statul oferă până la 70.000 de lei celor care vor să-și îmbunătățească energetic locuința. Beneficiarul trebuie să asigure o cofinanțare de cel puțin 40% din costul total al investiției.

Până în septembrie, au fost aprobate dosarele a doar 200 de persoane, în valoare totală de 10 milioane de lei. „Pentru acest program, sesiunea de înscriere este în derulare, persoanele fizice putând accesa programul prin înscrierea în aplicația informatică: https://cee.afm.ro/, în limita fondurilor disponibile alocate”, ne-a mai transmis AFM.

Prin intermediul acestui program, românii pot obține bani inclusiv pentru a-și monta sisteme de încălzire similare celor pe care îl folosește familia Luca din Iași.

La o investiție mediană de 100.000 de lei pentru o pompă sol-apă, cu foraje și instalații aferente, statul ar pune, astfel, la bătaie, 60.000 de lei. Dincolo de cofinanțarea de 40%, românii care vor să profite de acest program trebuie să se înarmeze și cu multă răbdare. Pe 3 noiembrie, de pildă, au fost 28 aprobate proiecte depuse tocmai în octombrie 2020.

De ce nu vor românii banii statului?

Un factor este birocrația prin care un beneficiar trebuie să treacă pentru a obține fondurile de la stat. „Au existat probleme în ceea ce privește modul de întocmire al dosarului, răspunsurile, timpul până la care a fost puse în aplicare dosarele. Nu cred că putem să discutăm, în România, de un succes în ceea ce înseamna schema de ajutorare, de promovare, de determinare a consumatorului casnic să recurgă la sisteme alternative”, e de părere Dumitru Chisăliță.

Acesta nu crede însă că vorbim doar de o vină a statului. „În România există o cultură, o predilecție a oamenilor să meargă către sistemele clasice. În general oamenii au case din cărămidă și centrale pe gaz.”

Creșterea masivă a prețului gazului face ca investițiile în sisteme alternative de energie, cum sunt pompele de căldură, să fie amortizate în 4-6 ani doar din economia făcută la factura lunară, estimează Dumitru Chisăliță. Cu ajutor de la stat pentru investiția inițială, perioada poate scădea la 2-3 ani.