Linkuri accesibilitate

Gazele din Marea Neagră. Romgaz ia locul Exxon în proiectul de exploatare. Ne ajută?


Platforma „Gloria", inaugurată în 1976, a fost prima platformă de foraj marin din România. OMV Petrom a finalizat aducerea ei la țărm în noiembrie 2019. Este și prima platformă marină retrasă din producţie în România. (Fotografie din timpul unui exercițiu militar din 2015)

Prezentat drept un pas vital pentru securitatea energetică a României, proiectul Neptun Deep s-a blocat după decizia din 2019 a ExxonMobil de a-și vinde participația de 50%. Achiziția acesteia de Romgaz nu rezolvă însă problemele și nu garantează că acel gaz va intra pe piață.

România nu a reușit să rezolve nici acum controversata problemă a Legii offshore, adoptată în 2018, care a dus la reticența investitorilor, la suspendarea proiectelor și ar fi favorizat interesele rusești de pe piața energiei.

Romgaz a convocat Adunarea Generala Extraordinară a Acționarilor (AGEA) pentru 9 decembrie pentru a aproba achiziția tuturor acțiunilor emise de „'ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited', care deține 50% din drepturile dobândite și obligațiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petroliera în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă”.

Concret, este vorba despre cumpărarea, cu 1,06 miliarde de dolari, a „locului” Exxon în proiectul Neptun Deep prin care, împreună cu OMV Petrom, ar urma să aibă loc exploatarea gazelor în zona de mare adâncime a Mării Negre, „pe o suprafață de aproximativ 7.500 km2 cu adâncimi ale apei care variază între 100 și 1.700 metri”, potrivit OMV Petrom.

Zăcămintele pentru această zonă sunt estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, iar potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, exploatarea lor ar putea transforma România într-un exportator de gaze.

În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Virgil Popescu: Am putea exporta gaze din Marea Neagra
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:14 0:00

Achiziția participației Exxon de către Romgaz nu înseamnă însă că aceste gaze vor ajunge în piață, spune pentru Europa Liberă, expertul EFOR în energie, Ana Otilia Nuțu. Chiar dacă, peste câțiva ani (în 2025, potrivit lui Virgil Popescu), Neptun Deep va extrage prima moleculă de gaze, sunt și alte probleme de rezolvat.

„Îngrijorarea mea este legată de faptul că acel gaz nu intră în piață. Dacă Legea offshore nu ar fi fost scrisă așa cum a fost scrisă în 2018, probabil că acum am fi avut deja primele molecule intrate în piață și ar fi fost un lucru foarte bun anul acesta, când avem o problemă cu oferta de gaz din piață. Presupunând că se va schimba legea offshore, am putea să avem peste câțiva ani primele molecule în piața, dar acum, se schimbă doar niște hârtii”, spune Ana Otilia Nuțu.

Și Petrom, cel de-al doilea partener în Neptun Deep, așteaptă același lucru – schimbarea Legii Offshore. Or, aceasta nu a fost modificată deși era o promisiune a guvernului PNL - USR PLUS format în decembrie 2020.

Investitorii vor schimbarea legii offshore

Ambele formațiuni aveau în plan modificarea Legii 256/2018, cunoscută la Legea Offshore, în programele de guvernare pe care le-au propus. Această Lege și Ordonanță de urgență nr. 114 din același an, 2018, dată de guvernul Dăncilă, sunt considerate măsuri care au blocat investițiile și au încurajat importurile de la Gazprom.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, interimar în prezent, a promis în repetate rânduri schimbarea acestei legi. În 4 octombrie, după destrămarea coaliției de guvernare, preciza: „sunt dispus să discut cu absolut toate forțele politice din parlament, pentru a discuta ce este mai bine pentru români, inclusiv legea offshore”.

În martie, Virgil Popescu spunea, citat de Agerpres, că Legea offshore va fi modificată până la finalul sesiunii parlamentare și îi ruga pe investitori să mai aibă „puţintică" răbdare.

În condițiile actualei instabilități guvernamentale și a perspectivelor neclare a unei viitoare majorități, nu este clar când ar putea intra modificarea pe agenda Parlamentului.

Forma din 2018, cea care, spun specialiștii, are condiții prohibitive pentru investitori în privința impozitării, a fost adoptată de majoritatea PSD – ALDE.

„Dacă nu se modifică Legea offshore, gazul va rămâne acolo unde este și astăzi, adică pe fundul Mării Negre”, spune Otilia Nuțu.

Și profesorul universitar Radu Mușetescu, de la Academia de Studii Economice (ASE), spune pentru Europa Liberă că fiabilitatea proiectului Neptun Deep, cu Romgaz în parteneriat cu OMV Petrom, „va depinde foarte mult de modul în care Parlamentul României va modifica Legea offshore pe baza căreia se va putea calcula fiabilitatea și rentabilitatea financiară. OMV Grup a anunțat deja că decizia sa de anul viitor cu privire la operarea acestui proiect depinde de ce formă va avea legea".

„Sunt foarte multe semne de întrebare fiindcă noua lege offshore poate stabili, printr-un complex de factori, inclusiv politici sau de presiune politică în Parlament, niște condiții financiare care, într-un scenariu pe care nu mi-l doresc, ar putea face ca pentru celălat partener, OMV Petrom, investiția să nu mai fie atât de atractivă", spun Radu Mușetescu.

Statul, care are 70% din acțiunile Romgaz, va trebui să decidă dacă vrea să câștige ca stat sau ca investitor, spune și jurnalistul economic Constantin Rudnițchi.

„Va dori statul să obțină o redevență mare și sigură, așa cum ne dorim să luam, de exemplu, prin exploatările pe care le face OMV Petrom sau, dat fiind ca Romgaz e companie de stat, va dori să aibă o exploatare cu o redevență mai mică, dar cu alte beneficii?", întreabă Constantin Rudnițchi.

Achiziția de Romgaz a acțiunilor Exxon nu trebuie privită ca un succes, subliniază Radu Mușetescu în condițiile în care ea înseamnă, de fapt, retragerea unei „companii americane, a unui jucător global, care a ieșit din proiect și din cauza instabilității și riscului politic din România. Asta nu e o veste bună. Nici faptul că Romgaz nu a avut concurenți în preluarea acestui pachet nu e motiv de bucurie”, spune el.

Și Ana Otilia Nuțu afirmă că prezența unui jucător global de talia Exxon ar fi fost binevenită în Marea Neagră. „Ne dorim o piață cât mai concurențială, nu neapărat să crească dominația actorilor actuali - Petrom, Romgaz, Gazprom”, spune aceasta.

În plus, atrage atenția jurnalistul economic Constantin Rudnițchi, intrarea Romgaz în proiectul Neptun Deep, chiar dacă Legea offshore va fi schimbată, nu ar trebui să lanseze perspective legate de independența energetică a României.

„Aceasta depinde de parametri care acum pot fi măsurați cu dificultate: consumul casnic, evoluția consumului industrial și, mai ales, politica europeană care plasează gazele în categoria combustibililor de tranziție, a căror utilizare trebuie să scadă cu rapiditate”.

Discuția cu privire la importanța pe care ar avea-o Neptun Deep vine într-o perioadă de explozie a prețurilor, în care atenția întregii luni e îndreptată spre producătorii și exportatorii de gaze.

Rusia, spun experții, își folosește resursele importante gestionate de Gazprom pentru a pune presiune pe Europa în vederea aprobării finale a conductei Nord Stream 2, iar România e afectată nu doar din cauza prețurilor.

Gazprom a anunțat, luni, potrivit Agerpres, că cea mai mare creştere procentuală a exporturile sale de anul acesta (272,2%), s-a înregistrat în cazul livrărilor spre România. Creșterea importurilor este rezultatul unor politici foarte proaste, prin care statul român a descurajat investițiile în producția internă și a încurajat importurile de la Gazprom, spune Ana Otilia Nuțu.

„Producția noastră de gaze este în mod natural în scădere iar prin Ordonanța 114 am descurajat foarte mult investițiile. Și pe cele noi și cele în zăcăminte deja în exploatare. Asta a scăzut și mai mult producția de gaze, iar lucrul acesta a avantajat importurile cu începere din 2019. Alte greșeli de reglementare, făcute după liberalizarea pieței de anul trecut au distorsionat piața și au încurajat și ele importurile”, spune expertul EFOR.

În perspectiva iernii, adaugă Ana Otilia Nuțu, și în contextul intereselor și strategiilor Rusiei, o altă problemă e României este că nu prea mai are de unde să importe. Riscurile pentru iarna 2020 - 2021 vin și de aici.

„S-au schimbat fluxurile de gaze din momentul în care Gazprom a început să evite aproape integral Ucraina. La noi nu mai intră atât de multe gaze câte intrau acum un an prin punctele de interconectare cu Ucraina, nu mai intră aproape deloc, iar singurele puncte de intrare pentru gazele de import sunt prin Ungaria și Bulgaria, dar prin acestea vin cantități mici", spune Ana Otilia Nuțu.

Aceasta ar fi o problemă dacă, la iarnă, mai multe zile foarte friguroase ar duce la un vârf de consum, care nu va putea fi compensat prin importuri.

„Problema nu e doar de disponibilitate a gazului în depozitele de înmagazinare din România, ci și nevoia existenței unui anumit flux de importuri. Acest flux se poate să nu mai fie suficient pentru că nu mai sunt folosite punctele de interconectare prin Ucraina", atrage atenția expertul EFOR.

„Trei culori” a răsunat la Tg. Ocna de Ziua Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
XS
SM
MD
LG