Imaginile arată cum au crescut - aproape peste noapte - depozitele de echipament și vehicule militare la bazele din Alakurtti și Petrozavodsk, aflate la 50, respectiv 250 de kilometri de granița finlandeză. Ambele baze erau inactive de mai mulți ani iar noile schimbări nu au fost anunțate public de către autoritățile de la Moscova.
Noile clădiri sunt construite rapid, din materiale ieftine dar rezistente la îngheț. În fiecare hangar de aproximativ 2.500 de metri pătrați încap vehiculele de luptă ale unui batalion întreg.
Metode similare au mai fost folosite de către armata rusă când a construit garnizoane în apropierea graniței cu Ucraina la începutul anilor 2010.
Există și ipoteza ca bazele să fie folosite pentru aprovizionarea frontului din Ucraina sau mentenanță, însă ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a discutat public despre planul de a întări forțele de la granița finlandeză, cel mai recent în luna august.
Deocamdată, nu au fost mobilizați mai mulți soldați ruși la granița cu Finlanda.
Îți mai recomandăm Zelenski, în Finlanda. Declarație a țărilor nordice de susținere a admiterii Ucrainei în NATO și UEMinistrul apărării din Finlanda, Antti Hakkanen, a precizat că mobilizarea militară de la graniță nu este o amenințare urgentă. Finlanda s-a alăturat NATO pe 4 aprilie și beneficiază de protecția aliaților.
Finlanda a fost ocupată de către Uniunea Sovietică în 1939-1940 în așa-numitul Război de Iarnă. Sovieticii au înregistrat, atunci, de cinci ori mai multe pierderi decât finlandezii. În ciuda umilinței îndurate la mâna finlandezilor și a condițiilor meteorologice extreme, tratatul de pace a cedat 10% din teritoriul finlandez, sovieticilor.
Conform tratatului fino-sovietic din 1948, Finlanda urma să rămână neutră, fiind protejată de atacuri expansioniste sovietice dar folosită de către Moscova drept zonă-tampon față de Vest. Tratatul s-a încheiat odată cu dizolvarea Uniunii Sovietice. Politica de neutralitate a rămas însă, în principiu, în picioare următoarele trei decenii.
Odată cu invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, Finlanda a hotărât să adere la NATO, de teama unei invazii rusești.
În aprilie, la scurt timp după aderarea la NATO, Finlanda a început să construiască un gard la granița cu Rusia, care are 1.340 de kilometri lungime. Motivul principal invocat de către finlandezi este dorința de a evita o criză a refugiaților provocată de către Rusia, precum aceea de la granița Belarus-Polonia.