O cursă a înarmării. Rachetele Rusiei și răspunsul pe care îl poate da Ucraina sprijinită de Vest

Vladimir Putin avertizează că dacă Ucraina primește rachete cu rază lungă de acțiune (pe care SUA și Marea Britanie au anunțat deja că le vor livra)‚ Moscova va răspunde „cum se cuvine”. Are „destul arme” și va ataca noi ținte ucrainene. Iar Moscova nu a ezitat să își etaleze arsenalul în cele mai recente atacuri.

Potrivit Ucrainei, cele cinci rachete de croazieră care au lovit, duminică, Kievul au venit dinspre Marea Caspică. Din bombardiere strategice Tupolev Tu-95, estimau Forțele aeriene ale Ucrainei, care au anunțat că au reușit să distrugă una dintre rachete, transmite Reuters.

Autoritățile militare ucrainene spun că de la începutul războiului până luni, în 6 iunie, forțele aeriene ale Ucrainei ar fi distrus aproape 130 de rachete de croazieră rusești lansate asupra teritoriului ucrainean.

Un Tupolev Tu-160 zboară deasupra orașului Podolsk de lângă Moscova în 14 aprilie 2021, în timpul repetițiilor pentru parada de Ziua Victoriei.

Potrivit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, din 24 februarie până sâmbătă, în 4 iunie (înaintea atacurilor de duminică), numărul total al rachetelor de diferite tipuri lansate de Rusia împotriva Ucrainei era de 2.503.

Analizele militare bazate pe declarațiile forțelor ucrainene, ale celor ruse și pe relatările independente din Ucraina menționează o serie de rachete convenționale, din arsenalul Rusiei, folosite în Ucraina.

Câte mai pot urma sau ce înseamnă declarația lui Vladimir Putin că „are destule” nu poate fi estimat, explică pentru Europa Liberă istoricul Cosmin Popa.

„Nu există un cadru internațional de reglementare a numărului de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Și dacă ar exista o astfel de reglementare bilaterală sau internațională, ea ar fi greu de aplicat în condițiile vidului de drept internațional în care se află acest război. Rusia nu îl recunoaște ca atare din perspectiva dreptului internațional”, spune Cosmin Popa.

În plus, spune Cosmin Popa, Rusia folosește nu doar armament modern, ci și armament de generație mai veche, „acumulat” în zeci de ani de Război Rece.

Nava de luptă Moskva, scufundată în aprilie în Marea Neagră după ce a fost bombardată de Ucraina, era nava amiral a flotei Rusiei din Marea Neagră. A fost lansată la apă în 1982.

Chiar dacă o parte a acestuia și-a pierdut valoare, „e de remarcat că începând cu 1983, anul atingerii parității nucleare între SUA și Uniunea Sovietică, complexul militar industrial sovietic a acumulat în continuare armament, lucru care a contribuit direct la falimentul Uniunii Sovietice începând cu 1987”.

Indiferent de câte rachete (convenționale) are Rusia la dispoziție, Cosmin Popa consideră că perspectiva ca Ucraina să primească sisteme militare avansate nu poate decât nemulțumi Moscova. Rusia a câștigat până acum lupte cu insurgenți, nu cu militari instruiți și dotați cu înaltă tehnologie.

Or, Statele Unite au anunțat de săptămâna trecută că vor trimite Ucrainei câteva sisteme M-142 „High Mobility Artillery Rocket” - HIMARS (de care a achiziționat și România). Acestea au fost folosite de SUA în conflictele din Irak și Afganistan, potrivit NPR, dar și în Siria, după cum informa anul trecut MApN.

Sistem HIMARS la Constanța, pe 10 aprile 2021, la exercițiul RAPID FALCON II, la Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

Ministerul Apărării din România preciza, în februarie 2021, când elementele primului sistem HIMARS ajungeau în România că, la acea vreme, România era singura țară din Europa care avea acest sistem în dotare. Polonia urma să fie a doua, iar acum Ucraina.

SUA au limitat la 80 de kilometri raza sistemelor pe care le trimit Ucrainei, explică The Guardian. Unitățile HIMARS pot transporta rachete tactice (ATACMS) cu o rază de până la 300 de kilometri, dar acestea nu vor fi furnizate Ucrainei. SUA doresc să asigure Rusia că sistemele pe care le furnizează nu vor fi folosite pentru a trimite rachete pe teritoriul ei.

Pe 27 mai, un sistem M270 Multiple Launch Rocket System (MLRS) al Marii Britanii participă la exercițiul Summer Shield 2022 în Letonia.

Anunțului SUA i s-a adăugat cel al Marii Britanii. Duminică, când Vladimir Putin își exprima nemulțumirea pentru intențiile de livrări ale SUA, Ministerul Apărării de la Londra a anunțat că trimite Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270, la fel, cu o rază de 80 de kilometri.

Potrivit BBC, Marea Britanie nu a precizat câte sisteme va trimite, dar ar putea fi vorba, pentru început, de trei.

Nu este clar când vor ajunge aceste sisteme în Ucraina. Deocamdată, Londra a anunțat că militarii ucraineni vor fi instruiți cu privire la utilizarea lansatoarelor în Marea Britanie.

Acestea sunt cele mai performante sisteme promise până acum Ucrainei, dar și armamentul trimis până acum e considerat esențial pentru rezistența ucraineană, în distrugerea tancurilor și lansatoarelor terestre însă.

O analiză din aprilie a European Council of Foreign Relations (ECFR) arăta că pentru a face față supremației aeriene a Rusiei, Ucraina ar avea nevoie de avioane de luptă - F-16, F-15 sau Eurofighter Typhoon. Departe de ce a primit Ucraina până acum sau de ce reprezintă noile lansatoare promise de SUA și Marea Britanie.

O propunere a Poloniei de la începutul lunii martie, de a da MIG-urile sale SUA, pentru ca acestea să le ofere Ucrainei și să dea Poloniei, în schimb, avioane de luptă performante, a fost un eșec. Un argument al Poloniei era că piloții ucraineni știu să folosească MIG-urile, deci ar fi câștigat timpul prețios necesar instruirii pentru alte avioane.

Un MiG-29 al Forțelor Aeriene ale Ucrainei la o demonstrație din 12 iulie 2018 deasupra zonei orașului Nikolaiev din estul țării, atacată în acest weekend de rachete lansate din Marea Neagră.

Istoricul Cosmin Popa consideră că și dacă SUA spun că raza de acțiune pentru sistemele HIMARS pe care le va livra Ucrainei a fost limitată la 80 de kilometri, Rusia nu poate să nu fie conștientă de versatilitatea acestui sistem și de importanța lui în teren.

„Intrarea acestui sistem în posesia Ucrainei face ca, în funcție de situația militară și configurația geografică a frontului, Ucraina să poată folosi o armă cu impact radical. Până acum, capacitatea Rusiei de a-și duce mai departe ofensiva s-a bazat pe o combinație între folosirea rachetelor și a artileriei de lungă distanță. Deficitul Ucrainei de astfel de dotări a adus oarecare succese Rusiei. Or, apariția unui astfel de sistem anihilează o parte a avantajelor tehnologice ale Rusiei.”

Rusia rămâne cu o serie de „avantaje” importante. Potrivit The Moscow Times, Rusia atacă Ucraina cu rachete de croazieră Kh-101 și Kh-55 lansate de pe bombardiere Tupolev precum Tu-95 Bear și Tu-160.

A folosit, de asemenea, sisteme balistice terestre precum Tochka-U și the Iskander-M.

Sistemul Iskander la Forumul internațional de tehnică militară de lângă Moscova, 2017.

Iskander este un sistem mobil de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune fabricat la Kolomna, lângă Moscova. Iskander poate transporta atât rachete convenționale, cât și încărcătură nucleară.

Autoritățile de la Moscova au invocat ele însele Iskander în anunțuri cu privire la luptele din Ucraina.

Rusia mai folosește rachete de croazieră Kalibr, lansate de pe mare și folosite cu succes în Siria. Acestea au o rază de până la 2.000 de kilometri.

Pe 4 mai, potrivit TASS, Rusia anunța că a lansat cu succes, din Marea Neagră, rachete Kalibr care au lovit ținte din Ucraina.

La sfârșitul lunii martie și apoi în aprilie, relatări din presa internațională citau oficiali militari americani care spuneau fie că rata de eșec a rachetelor de precizie rusești era foarte mare, de până la 60%, fie că Rusia începea să rămână fără astfel de rachete și nu avea capacitatea să le mai producă.

Test cu o rachetă de croazieră Kalibr lansată de pe fregata Mareșal Șapoșnikov în Marea Japoniei. 6 aprilie 2021.

Atacurile de duminică, 5 iunie, au reamintit însă că Rusia poate bombarda Kievul de la distanță, chiar dacă nu o făcuse de o lună, iar amenințările președintelui Putin au fost întărite nu doar de acestea, ci și de intervenția de luni a lui Serghei Lavrov.

Ministrul rus de Externe a spus că cu cât va fi mai lungă raza de acțiune a sistemelor pe care le primește Ucraina, cu atât va îndepărta Rusia, de granițele sale, „linia de la care neo-naziștii pot amenința Federația Rusă”.

Potrivit lui Cosmin Popa, declarațiile Kremlinului nu pot fi considerate expresii ale realității. Ele reprezintă mesaje, pentru ruși sau pentru Occident, și nu pot sugera care e situația reală a dotărilor militare ale Rusiei.

Chiar și invocata utilizare cu succes a tehnologiei hipersonice, spune Popa, poate fi parte a mașinii de propagandă.