Războiul merge prost, propaganda e îngrijorată, Putin întărește controlul asupra presei și „agenților străini”

Joi, 1 decembrie, a intrat în vigoare o nouă versiune a legii privind „agenții stăini” care reprimă și mai puternic libertatea de exprimare, aflată deja de la începutul așa-zisei „operațiuni speciale” sub bocancul ghintuit al Kremlinului.

Definiția „agenților stăini” este extinsă pentru a include nu numai persoanele sau organizațiile care primesc finanțare din străinătate, ci și pe cele care „au primit sprijin și (sau) se află sub influență străină”. Astfel, legea permite oficialilor să includă în registrul agenților străini pe oricine se află „sub influență străină”.

Noua lege extinde, de asemenea, definiția activităților politice pentru a include o clauză vagă care acoperă orice activități care „contravin interesele naționale ale Federației Ruse”.

Lectura legii nu oferă prea multe clarificări în ceea ce privește „sprijinul” din surse străine, care este definit doar ca fiind „ajutor organizațional și metodologic sau științific și tehnic”. Iar „influența” poate fi citită, conform legii, ca „exercitarea unei influențe asupra unui individ prin constrângere, persuasiune sau alte mijloace”.

Modificările oferă, de asemenea, Ministerului rus al Justiției competența de a publica datele personale ale „agenților străini”, expunându-i astfel hărțuirii publice.

Locuitorii din Moscova au fost întrebați ce a câștigat sau ce a pierdut Rusia în urma atacului asupra Ucrainei

Sondaj de opinie comandat de Kremlin: doar 25% dintre ruși mai susțin războiul

Înfrângerile militare ale Rusiei în Ucraina și povara socială a mobilizării scad rapid sprijinul publicului pentru război. Site-ul de opoziție Meduza a avut acces la rezultatele unui sondaj de opinie comandat de Kremlin „doar pentru uz intern”.

Potrivit studiului realizat de Serviciul Federal de Protecție (FSO), 55% dintre ruși sunt în favoarea discuțiilor de pace cu Ucraina, în timp ce doar 25% dintre respondenți susțin continuarea războiului.

Sondajul FSO nu diferă prea mult de rezultatele unui alt sondaj realizat în octombrie de Centrul Levada, singurul institut sociologic independent din Rusia.

În studiul Levada, 57% dintre respondenți au spus că susțin, sau probabil că ar sprijini, discuțiile de pace cu Ucraina. Doar 27% au exprimat același sprijin pentru continuarea războiului.

Sondajul propriu al FSO indică faptul că atitudinile rușilor față de război s-au schimbat. Până în iulie 2022, doar 30% dintre respondenții la sondaj au fost în favoarea încheierii războiului prin negocieri de pace. Compararea noilor rezultate cu cele colectate în vară arată o schimbare evidentă de percepție.

Două surse apropiate administrației Putin au spus pentru Meduza că Kremlinul intenționează acum să limiteze datele din sondaje pe care Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia le furnizează publicului.

De asemenea, vorbind cu Meduza, un consultant politic care lucrează frecvent cu Kremlinul a explicat că „cel mai bine este să nu dezvălui dinamica” atitudinii în schimbare a rușilor față de război.

Propagandiștii Kremlinului vorbesc despre „catastrofa” de „neimaginat” a unei înfrângeri

Propagandiștii ruși de la posturile de televiziune controlate de Kremlin, care până acum două luni vorbeau relaxați despre un război nuclear și amenințau că rachetele lor vor lovi New Yorkul și vor șterge de fața pământului Marea Britanie, au schimbat semnificativ tonul.

Perspectiva unei înfrângeri militare este luată în serios și provoacă mai mult decât îngrijorare, fiind o chestiune de prăbușire a măreției și invincibilității Rusiei.

Artă și propagandă: Războiul din Ucraina în creații artistice

Acum trei zile, de exemplu, la postul Rossiya 1, Vladimir Soloviev, unul dintre propagandiștii de frunte ai Kremlinului, a ridicat problema înfrângerii Rusiei. Invitata emisiunii, Margarita Simonian, redactor șef la Russia Today, la rândul ei o propagandistă de top, a folosit termeni ca „dezastru” și „catastrofă”.

„Ar fi un dezastru care s-ar abate asupra ţării noastre. Nu este o opţiune. Nu trebuie să pierdem războiul”.

„Lăsarea altui cartier din Kiev fără curent nu va schimba amploarea catastrofei care se va abate asupra ţării noastre dacă pierdem. Este de neimaginat. Nu putem pierde”, a declarat ea.

Mai mult, Simonian a evocat temerea unor comandanţi militari cărora le-ar fi frică de represalii judiciare în cazul unei victorii ucrainene, în contextul în care liderii lumii libere se arată determinați de a pedepsi crimele de război făcute de armata rusă în Ucraina.

„Din nefericire, cunosc mulţi oameni care gândesc aşa. Inclusiv oameni din cele mai înalte sfere (…)

Le este frică şi nu îndrăznesc să spună clar lucrurile, de frică faţă de ceea ce ar putea gândi acei oameni acolo”, adică cei de la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga, care judecă crime de război şi crime împotriva umanităţii, a spus Margareta Simonian.

„Eu scuip pe ceea ce gândesc ei acolo. Celor care le este frică de Haga ar trebui să le fie mai degrabă frică să piardă războiul, să fie umiliţi şi să trădeze poporul”, a mai declarat şefa de la Russia Today.

Și pentru că frica naște monștri, moderatorul emisiunii, Vladimir Soloviev, a amenințat.

„Haga nu va mai exista dacă se va întâmpla aşa ceva. Nu va mai exista nimic. Întreaga lume se va transforma în cenuşă”.

Sugrumarea disidențelor și a presei, obiectivul lui Putin

Legea din 2012 privind agenții străini, adoptată după un val de proteste publice împotriva revenirii lui Putin la președinție, impunea organizațiilor care se angajează în activități politice și primesc finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini” și să adere la reguli și restricții draconice.

Această lege a fost actualizată treptat de atunci, formând coloana vertebrală a unui control din ce în ce mai strâns asupra societății civile din Rusia, în special după invadarea Ucrainei.

Președintele Vladimir Putin a folosit legea agenților străini pentru a eticheta și a pedepsi criticii politicilor guvernamentale și, de asemenea, pentru a închide și grupurile media din Rusia.

Persoanelor care sunt etichetate oficial drept agenți străini li se interzice să primească subvenții de stat pentru activități creative, să lucreze ca profesori, să organizeze evenimente publice și să lucreze pentru organizații care distribuie informații.

Potrivit legii, cele patru registre existente ale agenților străini vor fi comasate și va fi creată o nouă listă pentru înregistrarea tuturor persoanelor etichetate ca agenți străini.

Această desemnare impune organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență străină și despre care guvernul susține că sunt implicate în activități politice să se înregistreze ca agenți străini, să se identifice public ca atare și să se supună unor audituri greoaie.

De asemenea, trebuie să eticheteze orice conținut pe care îl produc cu o declinare a răspunderii intruzive sau se confruntă cu amenzi penale pentru că nu au făcut acest lucru.

Toate aceste noi măsuri draconice vin într-un moment în care războiul declanșat de Vladimir Putin se află în impas, motiv pentru care vocile critice și disidențele trebuie sugrumate.