Imnul Ținutului Secuiesc, intonat de naționala de hochei a României. Cât de firească este reacția PSD și AUR?

Echipa națională de hochei a României este formată din jucători din Miercurea Ciuc și Gheorgheni, majoritatea de etnie maghiară.

Sportivii au rămas pe gheață după finalizarea meciului și, după ce a fost intonat imnul câștigătoarei, Ungaria, din tribune a fost intonat imnul Ținutului Secuiesc, pe care o parte dintre jucători l-ar fi fredonat. Câțiva dintre ar fi părăsit gheața. Imaginile au fost prezentate de ProSport.

„Nu pot însă să înțeleg și să tolerez gestul infam al hocheiștilor din naționala României care au cântat așa-zisul imn al Ținutului Secuiesc”, a reacționat vicepremierul Sorin Grindeanu.

Într-o postare pe Facebook, politicianul de la PSD spune că „este un afront și o lipsă nerușinată de respect față de România, față de români și față de tricolor. Și sper ca lucrurile să nu rămână nepedepsite. Cer Federației Române de Hochei, Ministerului Sportului și tuturor celorlalți factori responsabili să ia măsuri urgente pentru a aplica cele mai dure sancțiuni după acest gest incalificabil.”

„Mie mi se pare absolut inadmisibil ce a declarat domnul Grindeanu”, a comentat pentru Europa Liberă Csoma Botond, liderul UDMR din Camera Deputaților.

„Să spui că faptul că au cântat jucătorii naționalei României, care sunt etnici maghiari, că au cântat spontan imnul secuiesc, să spui cu reprezintă un lucru infam la adresa României, la adresa tricolorului românesc, pe lângă faptul că e inadmisibil după părerea mea să fie așa de intolerant în anul 2022, e și o prostie pentru că nu există în acel imn secuiesc nicio jignire nici la adresa României, nici la adresa românilor.”

Csoma Botond spune că jucătorii nu au cântat imnul pentru a crea disensiuni, ci doar politicienii încearcă să speculeze un eveniment minor și i se pare exagerată solicitarea lui Sorin Grindeanu de amendare a jucătorilor care au intonat imnul Ținutului Secuiesc.

Incidentul va fi discutat într-o ședință a coaliției de guvernare, a anunțat liderul PSD, Marcel Ciolacu, care consideră că „să vii cu astfel de provocări mi se pare de netolerat”.

„Cred că sunt exagerări care nu mai trebuie să aibă loc pe teritoriul României după 30 de ani de democrație. Toată lumea va trebui să înțeleagă că România și Europa au intrat într-o altă etapă. Repet, iarăși aduc contextul războiului - într-un astfel de context, să vii și cu astfel de provocări mi se pare de netolerat”, a declarat Ciolacu, marți, la Palatul Parlamentului.

Și liderii AUR au reacționat la intonarea imnului Ținutului Secuiesc. Deputatul Dan Tanasă a postat pe Facebook chiar o poză cu ministrul Tanczos Barna care ar fi stat printre suporterii maghiari.

„Gestul lui Tánczos Barna reprezintă o insultă la adresa națiunii române. O insultă inacceptabilă care nu ar fi fost posibilă fără acordul PSD și PNL, formațiuni politice care au fost și sunt slugile UDMR și ale Ungariei”, arată deputatul AUR

„Din partea AUR știam că ei sunt niște cozi de topor și ei caută întotdeauna să creeze tensiuni artificiale între români și maghiari pentru că din asta trăiesc politic”, a catalogat Csoma Botond poziționarea AUR.

Dan Tanasă a declarat, pentru Europa Liberă, că nu este normal ca un demnitar care reprezintă România să stea drepți la intonarea imnului Ungariei și cere demisia acestuia.

„Dacă era la un meci cu altă națională - a Lituaniei, Sloveniei sau Coreei de Nord, mai zic, dar era la meciul împotriva Ungariei iar el este demnitar român”, a declarat Dan Tanasă.

Pe de altă parte, ministrul Sportului, Eduard Novak, a declarat că hocheiştii nu au lezat cu nimic imaginea României.

„Băieţii au cântat efectiv după competiţie, după evenimentul oficial. Trebuie să ştie toată lumea că nu au cântat în locul imnului României sau în partea oficială a competiţiei. Când s-a terminat competiţia, galeria început să cânte. Ştie toată lumea că 90% din echipa naţională a României provine din Harghita şi vă daţi seama că sunt etnici maghiari”, a spus Novak, pentru Agerpres.

„Galeria a început să cânte şi ei au cântat alături de ei imnul Ţinutului Secuiesc. Ceea ce pentru noi, din punctul de vedere al ministerului, nu este nimic care lezează într-un fel imnul statului, principiile. Este vorba de o manifestare a lor, este vorba despre cultura maghiară, despre sentimentul lor, şi nu s-a lezat cu nimic imaginea României”, a completat ministrul Sportului.

Scandalul are însă rădăcini mai vechi. În 2011, la un meci dintre România și Ungaria, disputat la Miercurea Ciuc, sportivii români au cântat imnul Ungariei. Președintele al Federației Române de Hochei era atunci Tánczos Barna.

Politolog: „Este o provocare, poate denatura”

„Chiar faptul că s-a întâmplat așa ceva, că s-a cântat imnul Ținutului Secuiesc în locul imnului național este o provocare care nu putea să nu urmărească o asemenea reacție, nu este ceva lipsit de semnificație politică. A fost făcută în totală cunoștință de cauză, iar reacția urmărită a fost chiar întărirea curentului naționalist”, consideră profesorul Cristian Pîrvulescu.

Sociologul Barbu Mateescu consideră că inflamarea evenimentului și folosirea lui pe scena politică depinde de capacitatea politicienilor de a-l instrumenta, iar el poate fi folosit pentru a deturna atenția publică de la problemele care o macină acum.

„România are probleme de altă factură acum. Emoția negativă legată de situația economică și alte disfuncționalități ale societății poate fi rotită înspre teme de acest tip, însă doar pe termen scurt. Cine a sărăcit mai mult în ultimul an sau ani se poate răcori acordând atenție temei, însă doar până la un punct: prețurile tot nu se duc în jos.”

Cei doi analiști consideră firească reacția la unison a celor două partide PSD și AUR.

„Reacția AUR era așteptată și a venit prompt, sancționând această formă surprinzătoare de afirmare a identității secuiești. Pe de altă parte, PSD - care nu este foarte departe de AUR, doar formal - este un partid social democrat, este un partid cu puternice înclinații naționaliste și cu o bază naționalistă”, subliniază Cristian Pîrvulescu.

Barbu Mateescu spune că PSD trebuia să acopere faptul - fără precedent în ultimii 26 de ani din istoria partidului - că este la putere în timpul unei erodări grave a puterii de cumpărare a cetățenilor.

Sociologul mai spune că „soluțiile sunt puține și implică șocuri pe termen scurt și mediu. Orice temă de alt tip cu care PSD să se poată asocia e binevenită. De remarcat că Sorin Grindeanu dispăruse cu totul, se pare că imaginea președintelui PSD trebuia nițel etanșeizată de subiect (măcar temporar) și deci trebuiau folosiți alți comunicatori”, în timp ce AUR este o formațiune politică care nu are un discurs legat de economie.

Mai mult, el spune că PSD trebuia să „acopere” non-poziționarea pe problema Ucrainei.

„Partidul e rupt și, de asemenea, electoratul: jumătate voiau proteste mai mari anti-NATO și pro-Putin, iar jumătate se așteptau la trimiterea unei legiuni AUR pe front contra rușilor, pe modelul Moța și Marin la Majadahonda(Vasile Marin și Ion Moța sunt doi legionari care au murit în Războiul Spaniol după ce s-au înrolat voluntari - n.r.)

Cristian Pîrvulescu crede însă că un astfel de incident poate denatura, dacă AUR reușește să provoace o reacție din partea maghiarilor: „AUR va prelua mesaje și va încerca să îi provoace pe cei de la UDMR pentru a avea anumite atitudini care să provoace o anumită stare în societate.”

Pe plan sportiv, atitudinea hocheștilor români va fi analizată la nivelul Federației Române de Hochei, a anunțat Alexandru Hălăucă, președintele acesteia. Decizia va fi luată într-o ședință programată joi.

Partida care a agitat clasa politică românească s-a încheiat cu scorul de 4-2 în favoarea echipei Ungariei. România a pierdut toate cele patru meciuri de la Campionatul Mondial cu Slovenia (scor 1-9), cu Coreea de Sud (1-4) și cu Lituania (4-5). Va ajunge astfel în Grupa B valorică, al treilea așantion al Campionatului Mondial.