Emmanuel Macron s-a plasat pe primul loc, cu 27,6% din voturi, urmat îndeaproape de candidata de extremă dreapta, Marine Le Pen (23.41%), candidată din partea partidului Frontul Național. Pe locul trei s-a clasat Jean-Luc Melenchon, membru al partidului de extremă stângă La France insoumise („Franța rebelă”).
Alegerile din acest an sunt primele din ultimele două decenii când un președinte aflat în funcție are șanse reale să fie reales de către popor, spun experții. Tonul președintelui francez a fost, însă, unul grijuliu, acesta refuzând să se pronunțe cu privire la o posibilă victorie în turul 2.
„Nu vă înșelați, nimic nu este decis”, a transmis acesta după anunțarea rezultatelor, care îl plasau în fruntea celorlalți candidați din Franța.
Macron are șanse reale să câștige turul doi al alegerilor. Cei mai mulți dintre votanții ai căror candidați preferați nu au reușit să ajungă în turul doi vor vota cu candidatul care le reflectă cel mai îndeaproape orientarea politică.
Astfel, cei care au votat pentru Melenchon (reprezentant al stângii extremiste) vor opta pentru Macron, în timp ce cei care l-au votat, spre exemplu, pe Eric Zemmour, un candidat din partea extremei drepte cunoscut pentru părerile sale xenofobe și musulmanofobe, vor alege să o susțină pe Le Pen.
Cu toate acestea, rezultatul primului tur reprezintă un eșec, de altfel șocant, pentru partidele tradiționale de centru din Franța. În urmă cu doar câteva luni, ziarul The Economist spunea de candidata din partea Republicanilor, Valerie Pecresse, ca este unul dintre puținii candidați (alături de Le Pen) ce ar putea lupta în turul doi al alegerilor împotriva lui Macron. În urma scrutinului de duminică, Pecresse nu a reușit să obțină nici măcar 5% din numărul total de voturi.
Felul în care au votat alegătorii în primul tur din acest an al alegerilor prezidențiale din Franța reflectă o „extremizare” a opțiunilor multora dintre alegători, sătui de eșecurile politicienilor de centru.
2022: Un an al partidelor de extremă stânga sau dreapta
În primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an au intrat în cursă 3 partide extremiste (două de extremă dreapta și unul de extremă stânga) ce au reușit să obțină peste 5% din electoratul francez.
Pe primul loc se află mișcarea Frontul Național, fondată de Jean-Marie Le Pen, tatăl candidatei din partea Frontului național din acest an, Marine Le Pen. Le Pen este cunoscută pentru părerile sale anti-imigraționiste și naționaliste, însă a decis să se distanțeze de viziunile mult mai extremiste ale tatălui ei.
În 2017, Marine Le Pen ajungea pentru prima dată în cariera sa politică în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, la doar 14 ani de când tatăl său reușea aceeași performanță în timpul alegerilor prezidențiale din 2002. Jean-Marie Le Pen avea să obțină, însă, un scor cu mult mai slab (de doar 17.8% din numărul total de voturi) în fața contracandidatului său de atunci din 2002, Jacques Chirac.
Fiica lui a reușit în ultimii 5 ani nu numai să ajungă în fruntea alegerilor prezidențiale, ci și să obțină un număr semnificativ de voturi în fața contracandidatului ei, Emmanuel Macron. În 2017, Le Pen obținea în turul doi al alegerilor peste 10 milioane de voturi, sau 33.90% din numărul total de voturi.
Eric Zemmour este un alt candidat preferat de către votanții extremei dreapta din Franța. În septembrie 2021, Zemmour era descris de către Politico drept combinația perfectă dintre fostul președinte al Statelor Unite, Donald J. Trump, și liderul extremei drepte din Marea Britanie, Nigel Farage.
Scriitor la bază, Zemmour și-a exprimat de-a lungul timpului frustrarea față de traiul francezilor, dând vina pe imigranți, puterea excesivă a femeilor, a persoanelor gay, a Bruxelles-ului, pe corupția din țară, dar și pe finanțările venite din străinătate.
Este pentru prima dată când Zemmour candidează la alegerile prezidențiale din Franța, acesta reușind să se claseze pe locul 4, cu peste 7% din numărul total de voturi. Dacă Zemmour nu ar fi participat la alegeri, voturile sale ar fi ajuns pe baza preferințelor ideologice ale votanților la Marine Le Pen, ajutând-o cel mai probabil să se claseze înaintea lui Macron.
Alături de cei doi candidați ai extremei dreapta din Franța, dar și de Melenchon, o mulțime de alți politicieni extremiști s-au înscris la alegerile din acest an.
Potrivit cifrelor din 2022, majoritatea francezilor (aproximativ 58,21%) au optat la primul tur de scrutin pentru un partid de extremă stânga sau de dreapta, în timp ce doar 41,79% din votanți au preferat un partid de centru. În 2017, peste 50% dintre alegătorii francezi votau în timpul primului scrutin pentru un partid de centru stânga sau dreapta - aproximativ 51,59% - în timp ce restul optau pentru un candidat extremist (48,41%).
Astfel, se observă o creștere de aproape 10% în rândul numărului de votanți ce preferă să aleagă un partid venit din sfera extremismului în timpul primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Mai mult, se observă cum tendința pentru a vota pentru un partid venit din sfera extremelor a surclasat-o pe cea de a vota pentru partidele cu politici centriste.
În rândul votanților care au votat pentru partidele extremiste din acest an, majoritatea a ales să voteze pentru un partid de extremă dreapta - în jur de 55,91% - în timp ce restul au mers pentru un candidat al stângii extreme. Față de 2017, nu există schimbări majore în rândul alegătorilor cu preferințe pentru partidele de extremă.
În timpul primului scrutin al alegerilor prezidențiale din 2017, 55,98% din votanții partidelor de extremă au preferat să opteze pentru unul de dreapta, restul de 44,02% votând cu stânga extremă.
Ar fi dus absența lui Zemmour la o victorie a lui Le Pen?
Cel mai probabil nu, întrucât în fața lui Zemmour se clasează un alt politician venit din sfera partidelor de stânga extremă, Jean-Luc Melenchon.
De altfel, Melenchon și-a îndemnat susținătorii să nu voteze cu Le Pen în al doilea tur al alegerilor.
„Să nu-i dați niciun vot lui Marine Le Pen”, și-a avertizat acesta suporterii, neafirmându-și, în schimb, sprijinul pentru Macron.
Extremizarea majorității participanților la alegeri îl ajută la momentul de față pe Macron, deoarece extrema stângă în Franța nu are nicio treabă cu extrema dreaptă. Votanții francezi rămân adesea fideli spectrului politic din care aceștia fac parte. Iar în cazul în care Macron reușește să câștige mare parte din voturile susținătorilor lui Melenchon – clasat pe locul 3, imediat după Le Pen – actualul președinte francez va câștiga din start în jur de 50% din numărul total de voturi.
Cu toate acestea, rămâne dificil de exprimat câți dintre francezii care în mod normal ar vota cu stânga se vor prezenta la urne sau îl vor alege pe Macron.
Următoarea rundă a alegerilor are loc pe 24 aprilie 2022, iar un sondaj realizat de Institutul Francez pentru Opinia Publică îi plasează pe cei doi la scurtă distanță unul de celălalt – 51% din voturi pentru Macron, 49% pentru Le Pen.
