Dosarul morților suspecte de la Sf. Pantelimon | Doi medici închiși pentru 30 de zile, o asistentă sub control judiciar și multe întrebări

1. Victima și cele două săptămâni în spital

Pe 17 martie, un bărbat de 54 de ani a fost internat la Spitalul bucureștean de urgență Sf. Pantelimon. Starea lui de sănătate s-a agravat, iar după o săptămână a fost mutat la secția de Terapie Intensivă (ATI).

Pe 26 martie, spun acum procurorii care cercetează cazul, doza de noradrenalină care îi era administrată a fost redusă brusc, de la 15 ml/oră la 1 ml/oră. MMA, una din doctorițele de la ATI, afirmă anchetatorii, ar fi încercat să-i suprime viaţa.

O asistentă ar fi intervenit și ar fi suplinit deficitul de noradrenalină, spune Parchetul Capitalei.

În următoarele zile, starea bărbatului s-a îmbunătățit. A primit chiar și vizita familiei.

O săptămână mai târziu, două doctorițe, MMA și MP, după cum le numesc procurorii, i-au redus din nou doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de această dată de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1ml/h. Ambele doctorițe, scrie în comunicatul Parchetului București, au acționat „cu intenţia de a suprima viaţa pacientului”.

58 de minute mai târziu, bărbatul a făcut stop cardio-respirator și a murit.

2. Cum s-ar fi petrecut faptele

Procurorii spun că două doctorițe de la Terapie Intensivă au conceput și pus în executare un plan care consta în reducerea bruscă a medicației pentru a provoca decesul pacientului după ce au apreciat că „nu mai este oportună menținerea (sa) în viață”.

Asistenta reținută alături de cele două doctorițe, care a fost pusă joi, 8 august, sub control judiciar, e acuzată de mărturie mincinoasă. Ea ar fi știut ce se întâmplă în spital, dar ar fi refuzat să facă declarații în fața anchetatorilor.

Procurorul Alexandru Anghel de la Parchetul Capitalei spune despre asistentă că „în trei ocazii diferite a fost audiată şi a dat declaraţii neconforme cu realitatea, sau nu a spus tot ce ştie. Cert este că noi avem date că ştie nişte lucruri care ar putea ajuta la elucidarea situaţiei şi nu ni le spune.”

În anchetă, procurorii au folosit memoria injectomatelor (aparatele folosite pentru administrarea medicației).

„Ancheta este deosebit de dificilă pentru că aceste aparate, injectomatele care administrau noradrenalina, nu erau alocate pe un anumit pacient, ci existau mişcări nedocumentate ale acestor aparate. Erau duse dintr-un salon în altul, mutate de la un pacient la altul în funcţie de necesităţi. Noi am avut acces la înregistrările salvate de aceste aparate şi am putut ca, în baza acelei fotografii care a circulat şi în presă, să identificăm un anumit aparat şi un anumit pacient”, a explicat procurorul Alexandru Anghel, citat de News.ro.

Potrivit acestuia, în continuare se fac verificări cu privire la decesele altor pacienţi.

Scandalul morților suspecte de la Sf. Pantelimon a izbucnit public în aprilie, după ce directorul de îngrijiri medicale a făcut o sesizare către conducerea spitalului și a reclamat decesele suspecte, la ATI, ale mai multor pacienți.

În intervalul 4-7 aprilie 2024, adică în numai trei zile, la secția Terapie Intensivă de la Sf. Pantelimon din București, s-ar fi stins în jur de 20 de pacienți, susținea medicul Camelia Stamatoiu, la acel moment director de îngrijiri medicale și persoana care a sesizat în primăvară că la acel spital se petrec nereguli grave.

Cazul a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. A urmat o serie de audieri în primăvară. În iunie, o asistentă a fost reținută pentru mărturie mincinoasă, apoi eliberată.

În urmă cu o săptămână, Camelia Stamatoiu a revenit cu un memoriu adresat Procurorului General al României, invocând acte doveditoare aflate încă în spital.

Miercuri, pe 7 august, procurorii au făcut mai multe percheziții la domiciliile unor angajați și au reținut doi medici și o asistentă.

Cele două doctorițe care au fost arestate preventiv joi, pe 8 august, pentru 30 de MMA și PM, sunt cercetate pentru tentativă de omor calificat - „cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei” - și omor calificat.

3. Demisii, grevă de solidaritate, „presa e de vină”

Joi dimineață. Zece dintre cei 12 medici de la secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon au refuzat joi dimineață să intre în sălile de operație ca formă de protest față de acuzațiile procurorilor.

„Medicii ATI din spital au hotărât să intre în grevă spontană, asigură urgențele, garda și tratamentele”, a declarat managerul spitalului, Bogdan Socea. „Pregătesc o hârtie în care vor semna toți că își vor da demisia din contractul cu gărzile și cu spitalul”, a mai spus el.

VIDEO | Zeci de angajați de la Spitalul Pantelimon au oprit munca în solidaritate cu cei doi medici arestați

„Nu este, propriu-zis, o grevă spontană, noi stăm să îngrijim pacienţii care sunt în ATI. Sigur că nu o să-i dăm afară. Doar am anunţat toate secţiile, întrucât noi ne-am depus demisia din gărzi. Deocamdată nu se pot face internări. Îmi pare foarte rău pentru situaţie. Demisia din gărzi, de mâine, demisia din spital în momentul în care reuşim să rezolvăm bolnavii din Terapia Intensivă, nu putem să-i lăsăm. Urmează şi demisia. Plecăm toţi. Toţi colegii”, a spus și șefa secției ATI, medicul Florina Pompilian.

Dr. Florina Pompilian, șefa secției ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon, București, 8 august 2024.

Și managerul spitalului a anunțat că și-a înaintat demisia, lucru confirmat și de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a mers la Sfântul Pantelimon în încercarea de a detensiona situația.

„Trebuie să ne asigurăm că activitatea medicală continuă. Voi discuta cu șefii secțiilor și cu medicii din ATI pentru a găsi soluții”.

Joi la amiază. După câteva ore, medicii au revenit asupra deciziei legate de grevă și demisie.

I-ar fi convins ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și șefa filialei din București a Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană. Ambii au mers la spital, pentru discuții.

„Este o situaţie de criză, nu putem să renunţăm aşa, dintr-o dată şi suntem dispuşi să ne continuăm cu efort activitatea, cu rugămintea să ne lăsaţi să ne facem treaba”, a spus şefa secţiei ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon, Florina Pompilian.

În numele colegilor săi, Pompilian a acuzat presiunile imense din ultimele zile, inclusiv din partea mass-media: „Presiunea vine de la dumneavoastră. Suntem denigraţi, ca specialitate medicală şi ca colectiv”.

La rândul său, ministrul Alexandru Rafila a acuzat presiunea asupra unor oameni „obișnuiți” și „modești” care ar fi venit din partea presei.

„Nu e vorba de niciun şantaj din partea corpului medical. E vorba însă de o presiune foarte mare care se exercită asupra lor, inclusiv în mass-media. (...) Sunt harasați. (...) Nu pot să lucreze într-o situaţie de presiune şi, mai ales de denigrare, atât profesională, cât şi umană”, a declarat Rafila în fața spitalului.

„Ei sunt oameni obişnuiţi, sunt modeşti, sunt emoţionali, trebuie să poată să lucreze. Eu asta i-am asigurat, că din punctul, nostru de vedere vor avea tot sprijinul”, a mai spus ministrul Sănătății.

4. Ce spun medicii

Șefa secției ATI de la Sf. Pantelimon, Florina Pompilian, a încercat să demonteze afirmațiile procurorilor. Medicul susține că substanța care i-a fost administrată bărbatului „nu este un medicament fără de care nu supravieţuieşte bolnavul”.

„Noradrenalina nu este un medicament fără de care nu supravieţuieşte bolnavul. Este un medicament care se dă în multe patologii, are rolul de susţine tensiunea pacientului”, a explicat medicul de anestezie- terapie intensivă.

Medicul și-a exprimat și neîncrederea față de afirmațiile făcute de procurori.

„Procurorul declară aşa, este o uimire şi pentru noi: în 26 martie, o asistentă declară că doamna doctor X, una din cele două doamne doctor, a scăzut intenţionat doza de noradrenalină la un pacient care avea depăşită cu mult doza maximă şi care avea tensiune 4 şi ceva. Un pacient care avea tensiune cu 4 şi noradrenalina cu 14. Doctoriţa a scăzut doza intenţionat şi asistenta spune că a salvat pacientul că a pus noradrenalina în pungă? Aceeaşi asistentă se ascunde din 26 martie până pe 4 aprilie. Şi la acelaşi pacient, doctoriţa, care nu a fost reclamată nicăieri că a făcut asta, face acelaşi lucru. La acelaşi pacient. Serios?", a afirmat şefa ATI.

Surse medicale consultate de Europa Liberă susțin că noradrenalina nu poate fi administrată în cantități mari, timp îndelungat.

„Noradrenalina poate fi salvatoare pe termen scurt. Dar în niciun caz pe termen lung. Pentru că, cu cât crești doza de noradrenalină, cu atât apar efectele nefavorabile, care-s mult mai grave decât efectele favorabile - înseamnă moartea celulei, moartea celulei din miocard de exemplu. Practic, substanța biciuiește o celulă epuizată. E ca și cum ai biciui un cal care nu mai poate și e nemâncat. Și-l biciuiești ca să tragă la căruță, ceea ce nu se poate”, explică medicul consultat de Europa Liberă.

„În condițiile în care în care bolnavul răspunde la tratament, când a răspuns, încep să scazi progresiv doza. Pentru că, dacă îl ții la nesfârșit, organismul moare”, precizează acesta.

Pe de altă parte, vicepreședintele Asociației Medicilor de ATI, medicul Dorin Săndesc declară pentru hotnews.ro că nu se pot trage concluzii referitoare la doza de norardenalină fără a consulta „toate datele pacientului”. „Noradrenalina în doze mari, așa cum într-adevăr am văzut din informațiile publice, este justificată în anumite situații. Atunci când nu există răspuns, când nu se reușește ridicarea tensiunii, nu se mai recomandă menținerea acestor doze ridicate, ele fiind toxice și putând fi letale. Poți să omori un om dând o doză mare de noradrenalină sau menținând-o pe termen lung, iar acest lucru este dovedit”.

Actualizare 9 august 2024, ora 10:00

Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă a transmis, joi seara, un punct de vedere asupra cazului de la Spitalul Sf. Pantelimon.

• NORADRENALINA (NA) este un medicament vasopresor folosit în stările de șoc în anumite doze recomandate iar ținta terapeutică este menținerea unei tensiuni arteriale medii (TAM) de cel puțin 65 mmHg.
• În cazul in care nu se atinge ținta suntem în fața unui ȘOC REFRACTAR la tratamentul vasopresor și se acceptă creșterea temporară (ore) a NA (noradrenalinei) chiar la doze mamut sau asocierea unui alt medicament vasopresor de linia 2.
• Dacă nici așa nu se atinge ținta se revine la doza recomandata de ghiduri pentru ca este dovedit că mortalitatea crește proporțional cu dozele exccesive de NA (noradrenalină) administrată.
• Pe de altă parte neatingerea țintei de TAM (tensiune arterială medie) pe o perioadă de câteva ore, prezice o mortalitate de 100%.
• Din datele puse la dispoziție de Parchet rezultă clar că este vorba despre o cunoaștere incompletă a laturii medicale a cazului și că de fapt era vorba de un pacient profund hipotensiv (TAM 33-45 mm.Hg) cu șoc refractar aflat sub doze mamut de NA (15-20 ml / oră!) la care s-a revenit la o doză recomandată (1 ml/oră).
• Deci în nici un caz NU poate fi vorba de crimă / omor cu premeditare. Desigur, aceste argumente științifice trebuie integrate în ansamblul datelor medicale despre pacient (diagnostice de internare, complicații, patologii cronice coexistente, scoruri de severitate ale afecțiunilor, alte tratamente și intervenții, etc.) pentru o analiză medicală corectă și completă care să ofere organelor de justiție toate informațiile necesare pentru stabilirea adevărului.

5. PM Ciolacu se antepronunță. Ministrul Rafila așteaptă decizia instanței

Premierul nu a așteptat decizia instanței înainte de a declara că cei doi oameni au ucis cu premeditare.

„N-am crezut că se poate întâmpla așa ceva în realitate, pentru că noi vorbim de niște medici care trebuie să salveze vieți, nu să omoare oameni. Nu vorbim de un omor accidental sau de malpraxis. Vorbim totuși de omor premeditat, un lucru foarte grav”, spunea joi dimineață Marcel Ciolacu. Și-a nuanțat apoi declarația, în jurul prânzului: „Acuzația de omor cu premeditare în cazul unui medic este de neconceput, dacă aceasta este probată”.

Întrebat dacă va cere demisia ministrului Alexandru Rafila, premierul și-a amintit de prezumția de nevinovăție.

„Cred că românii așteaptă de la autorități, de la primul ministru să nu ia decizii emoționale. Dacă aș fi un prim-ministru care a luat decizii emoționale, presupun că aș fi schimbat-o și pe doamna ministru Deca [al Educației - n.r.] , săptămâna trecută, când a fost scandalul de la SNSPA. Pe mine mă interesează să iau deciziile corecte și îndreptățite, în funcție de fapte”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Mai târziu, în deschiderea ședinței de Guvern, premierul a amenințat cu demiteri: „Dacă rechizitoriul procurorilor scoate la iveală vreo culpă în efectuarea controalelor administrative și medicale, nu voi ezita să cer demisii de sus până jos - la minister, spital și colegiul medicilor”, a mai spus premierul.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost mult mai circumspect în declarații.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila vorbește, pe 8 august 2024, despre situația de la Spitalul Sf. Pantelimon din București

„Sunt personal afectat de ceea ce am citit acolo, dar trebuie totuși să lăsăm justiția să-și facă treaba și să avem o hotărâre a instanței care să spună care este realitatea”, susține Rafila.

El le-a explicat jurnaliștilor, într-o conferință de presă, că singurele anchete medicale făcute până acum au fost cele ale Colegiului Medicilor și cea internă a spitalului. În opinia sa, raportul Colegiului Medicilor, care nu confirmă concluziile procurorilor și exonerează personalul de la ATI de orice vinovăție, este asumat de autorii documentului, iar ei vor răspunde pentru concluziile la care au ajuns.

„Îmi cereți mie să explic de ce niște oameni care sunt profesioniști au făcut o evaluare, au ajuns la rezultatul acestei evaluări și-au asumat rezultatul acestei evaluări, și dumneavoastră îmi cereți mie să explic de ce au făcut lucrul ăsta. Pentru că asta a fost ceea ce au descoperit ei la momentul respectiv. Probabil că au greșit, dar lăsați totuși instanța să se pronunțe. Nu vreau eu personal să mă pronunț”, a spus Alexandru Rafila.

Întrebat dacă își va demisia în urma scandalului, Alexandru Rafila a răspuns că nu. „Nu pot răspunde pentru ceva pe care nu puteam în niciun fel nici să îl controlăm, nici să influențăm, pentru că - încă ceva, e un lucru pe care, vă rog să-l rețineți - nimeni nu poate interveni în ceea ce privește decizia medicală individuală a medicului”, susține Alexandru Rafila.

6. Cadrele medicale care au sesizat neregulile au fost concediate

„M-au dat afară, i-am dat în judecată și sper că o să revin în spital.(...). Am fost demisă abuziv printr-un simulacru de comisie de disciplină”, spune Elena Antoaneta Voicu, fost doctor în secția ATI a spitalului Sf. Pantelimon, pentru Europa Liberă.

Medicul susține că nu știe ce le-ar fi determinat pe cele două colege să procedeze la modificarea protocolului de administrare a medicamentelor.

„Mereu le-am spus celor din secție că trebuie să spunem adevărul. Rafila trebuie să-și dea demisia”.

Imediat după izbucnirea scandalului de la Spitalul Sf Pantelimon, în aprilie, a fost concediată și Camelia Stamatoiu, director de îngrijiri medicale la acel moment și avertizor de integritate, adică persoana care a semnalat că la Sf. Pantelimon au avut loc nereguli grave.

în urmă cu o săptămână, Camelia Stamatoiu a trimis un memoriu procurorului general al României. În document, ea arată că, în primăvară, ea însăși a sesizat procuratura cu suspiciunea de omor după ce a fost înștiințată de o asistentă medicală în legătură cu problemele de la ATI.

În memoriu, Stamatoiu arată că pe 31 mai, în timp ce era în concediu de odihnă, biroul ei a fost sigilat de managerul Socea și pe ușă a fost înrămat un afiș pe care scria că incinta poate fi deschisă doar în prezența unei comisii.

Stamatoiu arată că în biroul ei existau acte care dovedeau că spune adevărul și cerea procurorului general să ridice acele documente care puteau constitui probe în dosar.

„Aceste înscrisuri pot avea un caracter incriminator pentru o serie de persoane din conducerea Spitalului, deci sunt și apte sa devină probe în anchetele de abuz administrativ sau corupție si este necesară prezervarea lor prin procedura de ridicare de înscrisuri, de care vă solicit să uzați pornind de la prezenta sesizare sau din oficiu”, arată Stamatoiu în sesizarea către procurori.

„Conducerea a încercat să minimalizeze aceste nereguli. În legătură cu decesele suspecte, ea a constatat că numărul morților era mai mare decât în perioada pandemiei Covid-19. Mai mult, au aus la spital o morgă mobilă, lucru care a atras atenția”, a declarat Antonie Popescu, avocatul Cameliei Stamatoiu pentru Europa Liberă. El se referă la perioada 4-7 aprilie, când la Sf. Pantelimon au murit, în numai câteva zile, 20 de persoane.

Spitalul „Sf. Pantelimon” din Capitală are în total 525 de paturi, dintre care 25 de paturi în secția ATI. La ATI lucrează 12 medici. În spital sunt 650 de medici, iar anual spitalul îngrijește 25.000 de pacienți.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.