Prim-ministrul Marcel Ciolacu susține că negocierile politice pe acest subiect au fost încheiate, dar nu dă nicio dată clară pentru momentul în care acestea vor fi transpuse într-un document cu forță juridică.
Încheierea negocierilor politice nu are valoare de lege. Ele trebuie transpuse într-un document agreat de liderii Europei.
Ciolacu susține însă, pe un ton optimist, că 2024 este anul când România va încheia și negocierile pentru aderarea terestră la Schengen.
„După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință!
Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră.
La acest proiect național s-a muncit extrem de mult. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut ușa Schengen părea complet închisă!”, a scris premierul pe Facebook.
Ce înseamnă aderarea aeriană și maritimă
În opinia Opoziției, declarația lui Marcel Ciolacu nu are nicio valoare. „Nu există nimic oficial pentru ceea ce susține premierul”, a declarat europarlamentarul Vlad Gheorghe pentru Europa Liberă.
„Nu se poate pune problema aderării pe etape, fără un calendar clar, atât terestru, cât și maritim și aerian. Tratatul nu prevede aderarea parțială”, a argumentat Gheorghe
Fostul procuror și ministru de Interne, europarlamentarul REPER Dragoș Tudorache, spune că, din datele pe care le are, deși s-a ajuns la un acord politic cu Austria pentru aderarea aeriană și maritimă, așa cum susține Marcel Ciolacu, încă nu sunt trasați termenii clari ai acordului. Nu se știe cum va arăta documentul oficial.
Îți mai recomandăm Acord politic cu Austria: Din martie 2024, România va intra în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă
Tudorache spune că majoritatea extinderilor care s-au făcut după 2004 s-au făcut etapizat, mai întâi cu frontiera aeriană și mai apoi cu cea terestră. Însă, documentul de accedere la Schengen a fost unul singur și cuprindea clar și termenul pentru aderarea cu granițele terestre.
Etapizarea era determinată de faptul că pentru accesul terestru rămăseseră de îndeplinit niște măsuri suplimentare.
„Operațional vorbind, are sens să intri fazat - o dată cu aeroportul și maritimul, care e mai simplu de organizat, și după aia cu terestrul, care e un pic mai mai complicat”, explică Tudorache
Îți mai recomandăm Olanda a acceptat în sfârșit intrarea Bulgariei în Schengen
Fostul Ministru de Interne spune că, în precedentele aderări etapizate, când a existat o fazare, a fost foarte limpede că a fost o singură decizie politică și erau enumerate doar elemente tehnice care trebuiau rezolvate, cu un calendar foarte clar și cu niște criterii de măsurare foarte clare. El spune că România nu este în acea fază, în ciuda anunțului premierului.
Ceea ce anunță însă Marcel Ciolacu mai degrabă arată posibilitatea existenței a două decizii separate - una pentru accederea maritimă și aeriană, cealaltă pentru cea terestră, crede Tudorache.
Îți mai recomandăm Mesaj de la Bruxelles: „Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea noastră”
„Depind foarte multe lucruri de modul în care este împachetată această decizie. În lărgirile anterioare a existat o singură decizie politică, fără niciun fel de condiționare. În cazul de față, există un risc. Dacă se amână decizia politică terestră cu șase luni, cu opt luni, cu două luni, să se trezească cu Olanda sau eu știu cu ce alt stat membru că, stai așa, că de fapt mai am o problemă și atunci să rămână agățați cu această bucată de decizie pentru aerian și maritim, dar fără terestru, condiționați de mofturile unuia sau altuia”, explică Tudorache.
Dacă decizia de aderare aeriană și maritimă se va concretiza, România are la dispoziție trei luni să reconfigureze porturile și aeroporturile pentru noile cerințe legate de Schengen.
Procedura de accedere - nu e nevoie de Consiliul JAI
Dragoș Tudorache explică faptul că, în cazul în care decizia politică este clară, nu mai e nevoie de un Consiliu JAI pentru a hotărî aderarea României și Bulgariei la Schengen. Parafarea se poate face la nivelul COREPER, un organism constituit la nivelui Uniunii Europene din care fac parte ambasadorii statelor membre la UE.
După votul din COREPER, organism care se poate reuni oricând, fără a avea nevoie de anunț în prealabil, formal, Consiliul ia act de decizia COREPER în prima sa întâlnire, indiferent de teme pentru care acesta se întrunește. Poate și cel de Agricultură, de exemplu.
La solicitarea Europei Libere, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a spus că nu deține informația despre o posibilă reuniune a COREPER. Nici reprezentanța României la UE nu a răspuns până la această oră în privința posibilei întruniri.
Modificări legislative necesare
România va trebui să modifice și legislația pentru a o pune în acord cu cea a statelor Schengen. Un exemplu este călătoria minorilor în străinătate. În prezent, pentru ieșirea din țară, minorul trebuie să se prezinte la ghișeul Poliției de Frontieră, fie cu ambii părinți, fie cu o declarație notarială. Eliminarea formalităților de la frontierele aeriene nu mai impune prezența poliției de frontieră în vamă. Acesta este unul dintre aspectele legislative pe care România le va avea de rezolvat odată cu aderarea la Schengen.
Principalele momente spre aderarea României la Schengen
Februarie 2000 - Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen.
Aprilie 2002 - Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne.
Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare.
1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.
Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011.
Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.
Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.
Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.
Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.
Iulie 2010 - Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.
Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul
SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.
Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.
Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.
Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.
Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.
