Schimbări în Educație. Ce spun experții despre eliminarea tezelor școlare

Din anul școlar 2022-2023, elevii români nu vor mai susține teze școlare la final de semestru, așa cum au făcut până acum, cu excepția celor doi ani de pandemie.

Ministerul Educației a anunțat că numărul minim de note pe an pentru o disciplină va fi egal cu „N + 3”, unde N este numărul de ore alocat săptămânal.

Experții în educație consultați de Europa Liberă spun că măsura este una de corectare a structurii anului școlar.

La începutul lunii aprilie, Ministerul Educației publica ordinul cu structura anului școlar 2022-2023, prin care elevii vor avea cinci perioade de cursuri școlare și patru vacanțe. Noua structură are o vacanță de o săptămână în luna februarie, pe care fiecare inspectorat școlar a stabilit-o.

Împărțirea perioadelor de învățare a dus la renunțarea denumirii de semestru. Însă, anul școlar va avea tot 35 de săptămâni de cursuri, cu excepția claselor a VIII-a și a XII-a, care vor termina mai devreme pentru a putea susține exemenele de final de ciclu.

În aceste condiții, Ministerul Educaţiei arată că, la fiecare disciplină, elevii vor avea o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorii vor fi cei care vor avea libertatea pentru a-i evalua periodic pe parcursul întregului an şcolar, fără evaluări obligatorii cum ar fi tezele școlare.

Condiția este ca, la fiecare disciplină, numărul minim de note necesare pe parcursul unui an şcolar să fie de N+3, unde N este numărul de ore alocate săptămânal. Spre exemplu, dacă la Biologie sunt două ore pe săptămână, atunci pe parcursul anului școlar elevul va avea 5 note din care să rezulte media generală.

„Această măsură nu este altceva decât o extensie a schimbării, cu trecerea de la semestre la module și vacanțe mai dese. Atunci când au anunțat noua structură a anului școlar a rămas întrebarea: ce facem cu tezele și cu notele? Cum notăm în cele 4 module? Acum a venit răspunsul: n-o să mai dăm teze și nu o să mai fie un număr de note pe modul cum era pe semestru”, a spus Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

În opinia lui Ovidiu Voicu, schimbările anunțate de Ministerul Educației sunt schimbări punctuale, nu sunt unele gândite coerent pentru întreg sistemul de educație.

„În continuare adâncim problema fundamentală a pregătirii profesorilor. Dacă există un punct de consens în literatura de specialitate din Științele Educației, este că profesorul a fost, rămâne și va fi cheia întregului proces educațional. Dacă ai un profesor bine pregătit, atunci ai și educație bună. Or, noi lucrăm la structura anului școlar, la numărul de note, la evaluare pe calculator sau pe hârtie, la pilotarea evaluării standardizate care nu respectă nicio regulă. Dar nu abordăm problema de fond: Ce facem cu profesorii?”, spune Ovidiu Voicu.

Cu toate că Ministerul Educației spune că prin renunțarea la tezele școlare profesorii vor trece la evaluarea competențelor, Ovidiu Voicu arată că rezolvă de fapt o problemă creată de structura anului școlar.

Ovidiu Voicu, director la Centrul de Inovare Publică

„În mod ironic, dacă ai două ore pe săptămână – de exemplu, Biologie – o să ai 5 note acum - N+3, în timp ce înainte aveai 4 note pe an - două pe semestru la materiile fără teză”, subliniază Ovidiu Voicu.

Pentru a trece la evaluarea pe bază de competențe, ar trebui ca predarea să se facă interdisciplinar, așa cum prevedea inițial legea educației din 2011, continuă expertul în educație.

Admiterea la liceu va fi o nouă problemă

„Culmea este că în timp ce ne prezintă aceste schimbări, ministrul Sorin Cîmpeanu ne tot spune că lucrează la o nouă lege a educației departe de ochii lumii. Eu cred că vom avea o nouă problemă acum. Sau mai bine zis adâncirea unei probleme anterioare. Se pun note N+3 și este libertate mai mare a profesorului să evalueze. Nu vor mai fi teste semi-strandardizate cum erau tezele școlare. Și din nou va fi pusă pe tapet relevanța notei în condițiile trecerii dintr-un ciclu școlar în altul. Și aici mă refer mai ales la trecerea de la gimnaziu la liceu, la admiterea la liceu”, subliniază Ovidiu Voicu.

Acesta consideră că, prin faptul că notele din gimnaziu contează în procent de 25% pentru alcătuirea mediei de liceu, presiunea pe note va fi la fel de mare.

„Dacă lași toți profesorii să-și evalueze elevii fără să le dai niște criterii și instrumente standard, nu mai ai nicio garanție că notele primite sunt comparabile de la o școală la alta, sau de la un profesor la altul în cadrul aceleiași școli. Și atunci se va pune din nou problema admiterii la liceu și, cel mai probabil, vom ajunge la admitere la liceu. Ceea ce din nou va adânci foarte mult discriminarea profundă a săracilor din această țară”, a spus Ovidiu Voicu.

Ovidiu Pânișoară: Nu avem studii care să ne arate cum e elevul român și la ce răspunde acest elev

Și Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, consideră că prin sistemul de notare anunțat se lasă mai multă libertate profesorului.

„Dar e o altă schimbare. Eu cred că ceea ce ne lipsesc nouă sunt studii fundamentale prin care să ne dăm seama cum arată ființa profundă a poporului român, a elevului român și la ce răspunde acest elev”, precizează profesorul Ovidiu Pânișoară.

„Nu trebuie să faci schimbări pentru un lucru sau altul, trebuie să ai o viziune generală de ansamblu, bazată pe studii, și atunci orice schimbare are o logică. Problema este că nu văd în spate susținerea unei politici educaționale profunde”, mai arată profesorul.

Expertul în educație susține că Ministerul Educației face schimbări fără a se raporta la elev.

„Vorbim despre faptul că avem programe supraîncărcate, ceea ce este corect. Dar problema este cât le descărcăm, pentru că nu trebuie să ajungem în cealaltă extremă. Toate aceste lucruri ar trebui să le facem având în minte elevul concret, căruia să îi potrivim acest sistem pentru ca el să funcționeze. Ceea ce vreau să spun este că dacă pui motorină unei mașini care merge pe benzină, motorina nu este greșită, dar nu are ce căuta la o mașină pe benzină. Așa se întâmplă și aici: anumite schimbări s-ar putea să nu se potrivească pentru că nu sunt în acord cu ceea ce se întâmplă în sistem, ar trebui văzut ca un tot”, a mai spus Ovidiu Pânișoară.

Evaluare standardizată până în 2027

Expertul Ovidiu Voicu arată că educația publică trebuie să fie un element de mobilitate social, adică să te scoată din sărăcie și să te ducă în clasa de mijloc.

„La noi nu se întâmplă asta. Și nici nu se va întâmpla, se va segrega și mai mult între cei din clasa medie și superioară care vor merge la colegiile naționale, și ceilalți, care vor rămâne la școlile sărace pentru că sunt săraci”, a spus Ovidiu Voicu.

O altă schimbare anunțată de Ministerul Educației este evaluarea standardizată, aplicată în prezent în 329 de școli din 7 județe, la clasele a III-a, a V-a şi a VI-a, și care se finalizează cu rapoarte descriptive care nu înlocuiesc notele, nu clasifică, nu ierarhizează nici elevii, nici şcolile, nici profesorii. În anii următori, această evaluare standardizată se aplica în toate școlile.

„În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este prevăzut ca, în 2024, Ministerul Educaţiei să aibă propria platformă de evaluare standardizată. Începând cu momentul în care Ministerul Educaţiei va avea propria platformă de evaluare standardizată, aceste evaluări standardizate vor fi generalizate la nivelul sistemului de educaţie probabil până în anul 2027”, a declarat ministrul Educaţiei.

Elevii români vor fi evaluați, din următorul an școlar, după alte criterii.

„Programul pilot prin care elevii sunt testați standardizat nu se poate folosi la nimic, e o operațiune de marketing pentru o firmă. Nu folosește nici la evaluarea sistemului, nici la rapoarte individuale”, arată Ovidiu Voicu.

Horia Corcheș, profesor de română: „Evaluarea ar trebui să fie prin grile narative”

Horia Corcheș, profesor de limba și literatura română și inspector de resurse umane la inspectoratul Cluj, arată și el că sistemul de notare din anul școlar următor nu diferă foarte mult de situația actuală. Profesorul spune că el este de acord cu eliminarea tezelor, problemă pe care a semnalat-o de cel puțin 2 ani.

„Evaluarea la final de unitate școlară, de modul de exemplu, este obligatorie și deontologică, și tocmai de aceea consider tezele o redundanță evaluativă. Tezele se suprapuneau peste alte evaluări care ar fi trebui să existe și înainte”, spune Horia Corcheș.

Profesorul de limba română recunoaște că singura lui temere este că „este foarte greu să faci din mers schimbările respective”.

„Nuanța pe care o văd eu aici este că poate nu ar trebui să luăm lucrurile atât de din mers, ci să le aplicăm cu începutul unor cicluri de învățare. Asta e principala mea rezervă, dar în rest sunt idei foarte bune”, a spus Horia Corcheș.

Pentru ca notarea să se facă unitar, profesorii ar trebui să aibă la dispoziție niște grile după care să se ghideze.

„Evaluarea ar trebui să fie prin grile narative, adică un soi de grilă narativă pe care profesorul să o țină pentru fiecare elev, unde elevul poate și nota. Cu această fișă ar trebui familiarizat și părintele periodic. Iar nota finală ar trebui să reflecte nivelul de competență”, a mai spus Horia Corcheș.

În privința modului de notare, acesta consideră că profesorii ar trebui să aibă ceea ce în termeni de specialitate se cheamă „descriptor de performanță”.

„Adică să aibă un document normativ, care să precizeze că pentru nota 5 sau pentru intervalul notelor 5-7 elevul trebuie să știe lucrurile astea, și atunci nota 5 sau 6 din centrul Clujului sau din centrul Bucureștiului va fi egală cu nota 5 sau 6 de la Cucuieții din Vale.”

Horia Corcheș arată că atât societatea, cât și sistemul de educație confundă ideea de evaluare cu ideea de examinare.

„O evaluare nu ar trebui să aibă scop ierarhic și de promovare într-o altă treaptă, ci să fie o oglindă a realității și să permite elemente reglatorii”, conchide Horia Corcheș.​