„Viitorul lor nu e în Rusia”. În școlile din Transnistria, din ce în ce mai mulți elevi vor să învețe în limba română

La liceul „Alexandru cel Bun” din orașul Bender (Tighina) învață în prezent 458 de elevi, numărul lor fiind în continuă creștere în ultimii ani.

Numai în anul de studii 2023-2024 au venit circa 30 de elevi din familii ucrainene și/sau vorbitoare de limbă rusă. Majoritatea, în clasele primare, unde din 30 de elevi, cinci nu vorbesc româna.

„Cred că acest lucru se întâmplă din cauza războiului din Ucraina, pentru că o parte din oameni au înțeles că viitorul lor nu este în Rusia. Acei care se gândeau să-și caute un loc de muncă în Rusia acum înțeleg că nu au ce căuta acolo”, spune directoarea Liceului „Alexandru cel Bun”, Maria Roibu.

Ea salută dorința familiilor de a-și da copiii la școlile românești, dar crede că o fac, mai degrabă, din motive pragmatice.

„În toți acești ani, noi am avut o experiență foarte amară și încă nu putem să avem încredere în vorbitorii de limbă rusă care își aduc copiii la noi. Nu îi aduc din suflet, este mai mult un interes”, susține directoarea.

Situația este similară și la celelalte patru licee cu predare în limba română din stânga Nistrului.

Directoarea liceului „Mihai Eminescu” din Dubăsari spune că numărul elevilor a crescut datorită vorbitorilor de limbă rusă care vor să dea Bacalaureatul, ca să-și continue studiile la universitățile din Chișinău sau de peste hotare.

„Cu studiile lor, trebuie să facă un an pregătitor ca să susțină Bacalaureatul, dar, dacă învață după programa Moldovei, clar că merg ca toți ceilalți. Interesul este mai mare pentru studiile în română pentru că au mai multe oportunități, dar nu toți reușesc. Vin, dar nu se încadrează. Părinții nu îi pot ajuta, dacă ambii sunt ruși”, explică directoarea liceului „Mihai Eminescu” din Dubăsari, Angela Ivanov.

Cele două directoare spun că li se cer în continuare listele băieților, pentru a fi luați în evidența militară ori pentru a fi înrolați în așa-numitele structuri de forță.

De obicei, părinții rezolvă această problemă, schimbându-le viza de reședință în localități de pe malul drept al Nistrului.

Totuși, ele susțin că problemele economice sunt mai mari acum decât cele politice și că presiunea din partea Tiraspolului a mai scăzut odată ce și copii din familiile vorbitoare de limbă rusă au început să învețe în școlile românești.

„Pace să fie, că o să rezistăm”

Potrivit Ministerului Educației din R. Moldova, Liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari are 532 de elevi și un buget de peste 19 milioane de lei moldovenești (5 milioane de lei românești).

În școlile cu predare în română din stânga Nistrului, finanțarea nu se face în funcție de numărul elevilor. Acestea au buget stabilit de minister, care se modifică în funcție de creșterea prețurilor.

Cei mai mulți bani se cheltuiesc pentru arenda clădirilor, taxele pentru serviciile comunale (care au fost majorate recent), transportarea elevilor.

„Avem bani pentru hrana și pentru transportarea elevilor. Ne-ar mai trebui pentru motorină, pentru că la capitolul autocare stăm foarte prost, avem autocare încă din 2008-2010, sunt foarte vechi și consumă mult. Sediul nu e al nostru și nici nu e de tip școală, e un fost sanatoriu și sălile sunt mici, de 18-20 de metri pătrați și în unele sunt și câte 18 copii”, spune directoarea liceului din Dubăsari.

Cădirile în care învață elevii nu au fost reparate capital niciodată, iar pereții încă păstrează urmele gloanțelor din războiul din 1992, mai spune directoarea..

Clădirea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Dubăsari se află în incinta unui fost sanatoriu.

„Am vrea să ni se dea mai mulți bani pentru reparația clădirii. Prin sălile de clasă, părinții fac reparație minoră, fiindcă noi nu putem acoperi toate cheltuielile”, susține Angela Ivanov.

Școlile cu predare în română din stânga Nistrului primesc bani și din proiectele la care aplică la Biroul politici de reintegrare.

În 2023, prin programul activităților de reintegrare a țării au fost finanțate 26 de proiecte, în valoare totală de 15 milioane de lei. 11 dintre acestea vizau modernizarea instituțiilor de învățământ.

De exemplu, liceul din Dubăsari a obținut 580.000 de lei moldovenești (150.000 RON) pentru renovarea rețelelor electrice. Fiecare dintre cele opt școli a primit și câte un ajutor unic de 100.000 de lei (peste 26.000 RON).

(Sumele din graficul de mai jos sunt în lei moldovenești. 1 leu moldovenesc = 0,25 RON).

„Am făcut anul acesta un proiect de două milioane și ceva, dar nu se știe dacă o să treacă, fiindcă Biroul de reintegrare are numai 15 milioane pentru proiecte, dar anul acesta ni s-a majorat tarifele pentru serviciile comunale și știm că și cu agricultorii este o mare problemă. Înțelegem acest lucru”, spune Angela Ivanov.

Anterior, Biroul pentru politici de reintegrare a promis că va recompensa pierderile fermierilor din raionul Dubăsari care au terenuri agricole dincolo de traseul Camenca-Tiraspol, cărora autoritățile separatiste le cer să plătească taxe vamale în bugetul republicii nerecunoscute.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, aceste pierderi sunt estimate la 7-8 milioane de lei moldovenești.

Tot mai puțini elevi și studenți, în regiunea transnistreană

În timp ce în școlile cu predare în română din regiunea transnistreană numărul elevilor crește, în celelalte scade.

Presa locală, controlată de autoritățile de facto de la Tiraspol, a scris recent că aproximativ 80 de școli din cele 182 existente în regiune duc lipsă de elevi: există cazuri în care în clase sunt mai puțini de trei elevi, iar profesorii predau mai multe discipline.

Universitatea „Taras Șevcenko” din Tiraspol duce și ea lipsă de cursanți. Dacă în 2017 aici erau înmatriculați peste 3.100 de tineri, în 2021 numărul acestora a scăzut drastic, cu circa o mie.

Începând cu anul de studii 2022-2023, administrația universității nu mai face publice datele despre numărul studenților săi.

Universitatea „Taras Șevcenko” din Tiraspol.

Alte date ale așa-numitului birou de statistică al regiunii arată că, din 2015 până în 2022, numărul total al studenților din regiune s-a redus de la 10.200 până la 9.700, iar al profesorilor universitari – de la peste 1.000 până la 894, dintre care 506 cu o vechime în muncă de peste 15 ani.

Dacă în 2015 au absolvit facultățile de Matematică și Fizică 12 studenți (cinci, respectiv, șapte), în 2021 doar un student de la Matematică a primit diploma de absolvire.

Presa din regiune nu vorbește despre scăderea numărului de studenți, însă publică regulat anunțurile despre admiterea la institutul militar al așa-numitului minister al apărării „General Alexandr Lebed”.

Potrivit vicepremierului pentru reintegrare, Oleg Serebrian, Transnistria este una dintre cele mai militarizare zone, aproape un sfert din bugetul regiunii fiind alocat pentru securitate și apărare.

„Cheltuielile pentru miliție, securitate și armată depășesc sumele necesare, ajung la 250 de milioane de euro”, spune Serebrian.

Articol scris de serviciul din Republica Moldova al Europei Libere.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.