Recenta numire a Ancăi Dragu, fost ministru al Finanțelor și fost președinte al Senatului României, în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei este văzută de către politicienii pro-ruși de la Chișinău ca o „preluare lentă” a controlului țării.
Nu este singurul român care merge în Republica Moldova ca să sprijine pregătirile de aderare la Uniunea Europeană. Și nici ultimul, potrivit autorităților de la Chișinău.
Anca Boagiu, care la București a fost ministru al Integrării Europene (2005-2007), a fost numită săptămâna aceasta consultant la Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din R. Moldova.
Iar cei care urmăresc îndeaproape acest transfer de know-how dinspre București spre Chișinău sunt mai mult decât familiarizați cu numele lui Vasile Pușcaș, fostul negociator șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Expertul român spune că este impresionat de dorința autorităților de la Chișinău de a aprofunda pregătirile pentru aderare.
Vasile Pușcaș menționează că Guvernul apelează deja la expertiza în aplicarea legislației europene, nu doar la cea care ține de pregătirile de dinaintea negocierilor propriu-zise: „Este un fapt lăudabil.”
„Dacă aș face o comparație cu România anului 2000 și Republica Moldova, acum, când încep negocierile, aș vrea să vă spun că autoritățile de la Chișinău sunt mult mai insistente, mult mai determinate să realizeze această pregătire”, spune Vasile Pușcaș pentru Europa Liberă.
„Eu înțeleg de ce. Este aspectul geostrategic, este și aspectul geopolitic și, nu în ultimul rând, este atracția pe care Uniunea Europeană încă o reprezintă”, completează expertul.
În prezent, Bucureștiul ajută Chișinăul și chiar a oferit garanții Comisiei Europene că va sprijini reformele, chiar de dinainte ca R. Moldova să primească statutul de țară candidată la aderare.
Asta deoarece integrarea europeană a R. Moldova este unul dintre obiectivele de politică externă ale României.
Rusia e... Rusia
Uniunea Europeană și-a dat acordul, la finalul anului trecut, să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.
În prezent, este evaluată legislația națională în ceea ce privește compatibilitatea cu legile și normele Uniunii Europene. După această etapă, vor începe negocierile pe cele 35 de capitole, de la domenii precum statul de drept până la practici comerciale.
Parcursul european al Republicii Moldova poate fi influențat și de faptul că 2024 este un an cu alegeri prezidențiale, așteptate să aibă loc cel mai probabil în luna noiembrie.
Institutul pentru Studierea Războiului arăta zilele trecute într-un raport că retorica recentă a Kremlinului și a mass-media rusești „continuă probabil să încurajeze liderii separatiști pro-ruși din Moldova să încerce să semene instabilitate politică și divizare”.
Scrutinul prezidențial va fi însoțit și de un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anunțat de președinta Maia Sandu, care își dorește un al doilea mandat, deoarece „viitorul nostru este în familia europeană”.
Oligarhul fugar Ilan Șor, singurul condamnat la închisoare în legătură în devalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, spune că prezența experților români la Chișinău este „o preluare lentă a controlului”.
De asemenea, foștii președinți pro-ruși Igor Dodon și Vladimir Voronin au spus că „este o trădare de patrie” numirea Ancăi Dragu la șefia Băncii Naționale. Ea a luat cetățenia R. Moldova ca să poată ocupa această funcție.
„Sunt absolut convins că dinspre Moscova s-ar fi pus tot felul de etichete, în orice context ar fi evoluat Republica Moldova spre Uniunea Europeană”, spune Vasile Pușcaș.
El aduce trei argumente care să respingă retorica pro-rusă:
- transferul rapid și mai ușor de cunoștințe în limba română, aceeași vorbită în ambele țări, când vine vorba de transpunerea și aplicarea legislației europene;
- experți din alte țări UE, în special din țările baltice, ajută Republica Moldova;
- relațiile de piață și de infrastructură mult mai firești, date de vecinătatea României cu Republica Moldova.
„E cât se poate de clar că întotdeauna și noi ne-am uitat spre statele din vestul nostru. Republica Moldova se uită spre statele din vest și cel mai în vest este România, din câte mai știu eu. Nu mai discut de istoricul nostru, pentru că sunt absolut convins că deranjează cel mai mult”, subliniază fostul negociator șef al României cu UE.
Pe de altă parte, comentatorul politic Igor Boțan spune că este „o prostie” felul în care au reacționat politicienii pro-ruși.
„Când Voronin și comuniștii erau la guvernare, au ratificat documente internaționale care permit ca înalții demnitari cu dublă cetățenie să poată deține orice fel de funcții”, spune Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru democraţie participativă ADEPT din Republica Moldova.
Raluca Răducanu, sociolog și expertă în politici europene și de securitate, spune la rândul său că România este statul cel mai indicat să ajute R. Moldova ca să înțeleagă limbajul european.
„Negocierile se vor purta în limba română, iar România are deja întregul acquis comunitar, pe care i l-a oferit Republicii Moldova, pe de o parte, iar pe de altă parte, are specialiști în domeniu”, spune ea.
Experta mai spune că dinamica discursului politic în Republica Moldova s-a schimbat de-a lungul anilor, dar mai ales după ce Rusia a invadat Ucraina.
„Cei care vor în Uniunea Europeană sunt în primul rând cetățenii. Așa au votat din '90 și până acum, cu foarte puține excepții, acestea fiind cauzate de situația economică foarte proastă. Dar în rest, cetățenii moldoveni au votat pentru bunăstare și bunăstarea nu prea e în Est, bunăstarea este în Vest”, subliniază sociologul.
„De anul acesta o să devină și mai vizibil faptul că nici politicienii care anterior promovau mesaje antieuropene nu o mai fac, pentru că nu riscă să piardă inclusiv electoratul lor care vrea spre UE”, mai argumentează ea.
„Politicienii care anterior erau mult mai vocali împotriva Uniunii Europene acum au un mesaj mult mai atenuat, iar criticile la adresa guvernului sunt cumva din altă direcție: actuala putere spune că merge spre UE, dar uneori practicile nu sunt chiar europene. Acesta este un exemplu care arată cum s-a schimbat discursul lor”, exemplifică Raluca Răducanu.
Critici și un termen „absolut fezabil” de aderare
Deși se declară „plăcut impresionat de modul în care autoritățile din Republica Moldova se pregătesc”, Vasile Pușcaș spune că o problemă de ordin tehnic o reprezintă administrația mult mai mică decât a României.
Expertul român menționează însă că 2030 este „un termen absolut fezabil” pentru ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană.
„Evident, dacă există același tonus, același ritm, aceeași determinare în pregătire și apoi în derularea negocierilor de aderare”, completează el.
Am constatat că destul de mulți așa-ziși experți vizitau Chișinăul și au indus tot felul de mituri și confuzii.Vasile Pușcaș
O altă problemă identificată de Vasile Pușcaș este politica pe care guvernele de la București au avut-o după 2005.
„Cei mai buni experți au plecat la Bruxelles, pentru că asta a fost atitudinea Guvernului României de după 2005. N-avem ce face”, spune el.
Prin urmare, Vasile Pușcaș vine cu câteva critici la adresa unora dintre experții pe care Bucureștiul îi trimite la Chișinău, fără să se exprime „nici asupra numelor, nici asupra calității, nici asupra atributelor”.
„Este vorba de cerere și ofertă. Cererea este din partea Guvernului, în funcție de programul pentru pregătirea aderării, de strategia aderării și de strategia pentru negociere care o pregătește, iar din punctul de vedere al ofertei, dacă ea vine dinspre România, consider că este cea mai eficientă din punctul de vedere a comunicării, nu din punctul de vedere a calității expertizei”, spune el.
„Depinde și de Guvernul României ca să ofere de adevăratelea o expertiză de înaltă calitate. (...) Guvernul României își asumă calitatea trimișilor acolo”, adaugă expertul.
„La ultima vizită pe care am avut-o, la începutul lui octombrie, am constatat că destul de mulți așa-ziși experți vizitau Chișinăul și au indus tot felul de mituri și confuzii, ceea ce au auzit ei despre pregătirea aderării, ceea ce au auzit ei că s-a întâmplat în timpul negocierilor, dar neștiind de adevăratelea lucrul acesta”, exemplifică Vasile Pușcaș.
Ce experți români ajută R. Moldova pentru integrarea în UE
Lista cu foștii oficiali români care în prezent ocupă funcții în Republica Moldova cuprinde câteva nume sonore. Sunt pe ea, însă, și funcționari mai puțin vizibili.
- Anca Dragu - a fost numită în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei pe 22 decembrie 2023, pentru un mandat de șapte ani. A fost ministră a Finanțelor, președintă a Senatului și senatoare din partea USR.
- Gabriela Scutea - consultant la Ministerul Justiției și Procuratura Generală din Republica Moldova începând din septembrie 2023. A fost procuror general al României.
- Daniel-Marius Staicu - șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din decembrie 2022. Are un mandat de cinci ani. În România a ocupat funcția similară, la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
- Cosmin Dinescu - este șeful Misiunii UE în Republica Moldova din aprilie 2023. A fost ambasador în Lituania și Croația.
- Octavian Berceanu - consultant la implementarea programului naţional de împădurire din Republica Moldova. În România a fost șef al Gărzii de Mediu.
- Anca Boagiu - fost ministru al Transporturilor și apoi al Integrării în Europene în România, ea a devenit consultant la Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR) al Republicii Moldova în materie de transport, reţele transeuropene şi dezvoltare regională.
- Cătălin Țacu - director al Inspectoratului de Stat al Muncii din Republica Moldova. A fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Iași.
- Daniel Funeriu - fost ministru al Educației în România și consilier prezidențial. În Moldova este consultant la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Face parte din echipa Înalților Consilieri ai UE în Republica Moldova.
- Alexandru Săndulescu - consultant la Ministerul Economiei și Infrastructurii. A fost director general al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România.
- Victor Giosan - este în echipa de consultanți a prim-ministrului și ajută la reforma administrației publice locale.
- Dragoș Ciuparu - expert în administrație publică și în elaborarea de politici publice în România. Participă la coordonarea reformelor la nivelul Guvernului.
- Victor Wili Apreutesei - expert în securitate internă, consultant pe lângă Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău. A fost chestor în Poliția Română.
- Irina Alexe - expertă UE la nivelului Guvernului din Republica Moldovă. În România a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.
- Nicolae Grigore - consilier la Banca Națională a Moldovei. Fost angajat la BNR, este expert în supravegherea prudențială și lupta contra spălării banilor.
Analistul politic Igor Boțan, director executiv al asociației ADEPT de la Chișinău, spune însă pentru Europa Liberă că este bine venit orice „bagaj de cunoștințe”, care lipsește în Republica Moldova: „E un deficit de experți”.
„Și mai există o problemă. Actuala guvernare, care a venit pe valul anticorupție, chiar e foarte, foarte reticentă la atragerea oamenilor de calitate, dar care au fost în guvernarea controlată de Plahotniuc”, spune el, făcând referire la oligarhul Vladimir Plahotniuc, învinuit de escrocherie în cazul „furtului miliardului”.
„Asupra lor planează această suspiciune că ar putea face parte eventual din rețeaua lui. Mai ales că, aproximativ un an de zile, Plahotniuc a făcut declarații publice că se întoarce înapoi în politică. S-ar putea să fie și asta o explicație”, menționează expertul.
„În prezent, fiecare minister se pregătește să dialogheze cu organismele de la Bruxelles și creează departamente pentru integrarea europeană. Singurele minusuri ar fi cumva faptul că sunt foarte puțini în Republica Moldova care înțeleg limbajul european și care înțeleg toate necesitățile tehnice”, adaugă sociologul Raluca Răducanu.
„Dacă ne uităm înapoi în timp, sunt foarte multe motive de optimism, pentru că începerea negocierilor este un pas extraordinar de important, pe care puțini l-ar fi putut anticipa că se va întâmpla atât de repede”, menționează ea.
