Elevii claselor a VIII-a au susținut săptămâna trecută simularea la Evaluarea Națională, examen care va avea loc în iunie și care va fi hotărâtor pentru admiterea lor la liceu.
La Limba și Literatura Română, din 2020, examenul presupune și analiza a două texte la prima vedere, dintre care, de regulă, unul aparține unui autor contemporan.
Anul trecut, de pildă, elevii au avut de analizat un fragment dintr-un articol al Stelei Giurgeanu, publicat pe dilemaveche.ro, și un fragment din cartea „Pantera neagră”, de Sorin Titel. Cu un an înainte, copiii au primit la examen un fragment dintr-un articol publicat pe historia.ro.
Îți mai recomandăm Al doilea an de școală în pandemie. Tot ce trebuie să știe profesorii, părinții și eleviiDin 2020, elevii au la dispoziție mai multe teste de antrenament pentru Evaluarea Națională, pe care ministerul le publică pe site. Dintre acele teste este ales și cel pe care elevii vor trebui să îl analizeze la Evaluarea Națională.
Europa Liberă a discutat cu o parte din autorii contemporani ale căror texte au fost incluse pe lista testelor de antrenament stabilită de minister. Ioana Pârvulescu, Adina Popescu, Sever Voinescu, Ioana Nicolaie, Alex Moldovan și Ana Rotea ne-au spus cum văd ei sistemul de învățământ și ce ar trebui, în viziunea lor, să se schimbe pentru ca acesta să fie îmbunătățit.
„În noul format, elevii sunt încurajați să citească!”
„Faptul că elevii trebuie să compare textele la prima vedere cu cunoștințele lor din ceea fac ei acasă, cu personaje iubite, fiind acceptat orice personaj, de la Harry Potter la Făt-Frumos, îi încurajează mult mai mult să citească. Așa și trebuie, lăsat copilul liber, să se raporteze la ce a citit el. Până acum a fost încurajat doar să memoreze pe de rost, ceea ce însemna să își fure singur căciula”, precizează scriitoarea Ioana Nicolaie.
La doar câteva luni de la apariția, la Humanitas, a celui mai nou roman al ei, „Tot înainte”, un fragment al cărții a fost introdus într-unul dintre testele de antrenament pentru 2021.
„Cinste profesorilor care aleg să ilustreze acele noțiuni pe care ei trebuie să le verifice la copii, prin intermediul unor texte ale autorilor contemporani”.
Asta dovedește, pe de o parte, că profesorii știu foarte bine literatura contemporană, iar pe de alta este un demers util elevilor, crede Ioana Nicolaie.
„Un elev se va raporta cu mult mai mare ușurință la un text scris într-un limbaj accesibil și îi va fi mult mai greu cu un text clasic. Rămâne important și rolul autorilor clasici, dar e important să fie aleși cei proeminenți”, a spus ea.
Scriitoarea a exemplificat că inclusiv la examenul recent de simulare de la Evaluarea Națională, unul din texte, aparținând lui Cezar Petrescu, conținea termeni care pentru copilul de azi par învechiți și nu fac parte din experiența lui curentă: „dascăl”, „amărât”, sau „zgârcit la vorbă”, sunt câteva exemple.
Autoarea și-ar dori ca direcția nouă care se simte la nivel de gimnaziu să se resimtă mai puternic și la liceu.
„Aștept momentul în care, ca în Bacalaureatul francez, copiii să primească un citat pe care îl pot dezvolta cultural, să arate că au citit, că sunt flexibili, că pot face o teorie, să construiască un eseu, nu să învețe pe de rost o nebunie.”
„Copiii se miră când văd că sunt în viață!”
Scriitorul Alex Moldovan consideră că e măgulitor ca textele sale să fie incluse pe lista celor care ar putea „pica” la Evaluarea Națională, însă și-ar dori că lectura textelor contemporane să fie mai degrabă un demers liber al elevilor, decât un lucru standardizat.
„E foarte flatant să fiu studiat în manual sau pentru Evaluarea Națională, ca autor în viață. Una din întrebările pe care mi le pun copiii este: 'Cum, sunteți scriitor și sunteți în viață? Credeam că toți autorii sunt morți'. E o replică pe care am auzit-o și eu și colegii mei, de multe ori”, ne-a mărturisit Alex Moldovan, scriitor dar și promotor al literaturii în rândul copiilor și tinerilor.
Acesta organizează constant ateliere și întâlniri cu micii cititori. Un fragment dintr-un interviu foarte succint acordat pentru revista Timpul a fost inclus într-unul dintre testele de antrenament pentru Evaluarea Națională.
„Știu că interviul acesta a apărut într-unul din teste, țin minte că am răspuns foarte rapid la întrebări, dar cu toată sinceritatea, nu îi găsesc nici un minus stilistic și mă bucur că a ajuns la elevi”.
Autor al unei serii de cărți care o au în centru pe Olguța, o puștoaică de 12 ani, Alex Moldovan spune că merită folosit orice cârlig pentru a le stârni copiilor interesul pentru literatură, mai ales că „a devenit o performanță pentru un părinte să îl determine pe copil să citească”.
Limbajul dar și descrierea unor realități contemporane poate fi în acest sens un cârlig mai eficient, spune Alex.
„În textele mele cu siguranță există acest element de actualitate, de contemporaneitate, acțiunea din cărțile mele se întâmplă în România prezentului. Mi se pare că eficientizează cumva apropierea copiilor de lectură dar și de a-i familiariza cu autori care există, trăiesc și sunt lângă ei”.
„Autorul nu e doar un portret în alb-negru, agățat undeva în incinta școlii”, a sintetizat el.
Îți mai recomandăm Scriitori români din exil interziși în bibliotecile din România (1988)„Elevii vor scriitori de azi, chiar dacă nu scriu strict despre prezent!”
Pe alți autori contemporani, faptul că sunt studiați în manuale și în examinarea de gimnaziu nu îi încântă neapărat.
„Textele se croșetează, cerințele se fixează pe anumite chestiuni care poate că mie nu mi se par importante și, nu în ultimul rând, mi-ar plăcea ca elevii să-mi citească literatura strict de plăcere, fără griji, din proprie inițiativă”, ne-a declarat Ioana Pârvulescu, una dintre scriitoarele proeminente din literatura română de azi.
Și alți autori intervievați ne-au spus că preferă ca lectura cărților lor să fie făcută din proprie inițiativă și nu impusă în vreo programă.
Eseistă, traducătoare, profesoară la Universitatea București, Ioana Pârvulescu a publicat primul său roman în 2009, „Viața începe vineri” - tradus în mai multe limbi. În 2013, a obținut premiul Uniunii Europene pentru literatură, iar de atunci a mai publicat alte două romane.
Cel de-al treilea, „Inocenții” (2016) tinde să devină o recomandare cvasi-clasică adresată elevilor de gimnaziu. Chiar dacă nu este o carte dedicată în special lor.
De altfel, un fragment din roman pare să joace el însuși rolul de lectură clasică în testul de antrenament numărul 4, fiind alăturat unui alt text contemporan. Pe de altă parte, în singurul model de subiect stabilit pentru anul școlar 2022, este inclus de asemenea un fragment dintr-un eseu al Ioanei Pârvulescu, din „România literară”.
După două întâlniri recente pe care le-a avut cu copiii și tinerii, autoarea spune că aceștia „își doresc texte ale autorilor de azi”. Asta și pentru că li se par mai familiare... deși unele dintre aceste cărți, inclusiv „Inocenții”, nu vorbesc neapărat despre prezent.
„Dar limbajul însuși și o anumită amprentă a prezentului se simt chiar și în cărțile de azi care nu sunt despre azi”, ne-a transmis scriitoarea.
„Dacă e să apărem în manuale, ar trebui să scriem special pentru asta!”
Scriitoarea a venit cu o idee inspirată din propria experiență legat de includerea textelor autorilor contemporani în programă sau în examinare.
„Să li se ceară autorilor să scrie special pentru manual texte literare, ceea ce eu am făcut o dată. Am o proză, 'Prietenul meu', la clasa a V-a, text pe care mi l-a cerut o redutabilă autoare de manual, doamna Florentina Sâmihăian. Am fost în școli și l-am discutat cu elevii, se pare că le-a plăcut să-l citească și m-au asaltat cu întrebări despre cum e să fii scriitor”.
Dincolo de evaluări și programe naționale, este de părere că profesorul are rolul esențial în apropierea copiilor de literatură, chiar și de texte dificile, clasice sau contemporane. Nu este cazul unei concurențe, sau delimitări de litreatura scrisă în alte perioade istorice, pentru că astfel inclusiv bibliotecile și-ar pierde sensul.
„Cred că trebuie îmbinat vechiul cu noul și nu e obligatoriu ca autorii de azi să-i acopere și să-i domine pe cei a căror valoare a fost validată de timp. Pentru ei va decide viitorul. Însă, într-o proporție corectă, da, ei pot intra (și intră, de altminteri) în manuale”, a conchis ea.
„Textele vechi sunt adesea indigeste pentru copii”
Faptul că un fragment din cartea sa, „Dosarele mascotelor Patata”, din seria „Detectivii aerieni” figurează în testele de antrenament nu reprezintă o performanță în sine pentru Ana Rotea, ne-a declarat autoarea mai multor volume adresate copiilor.
Crede în schimb că textele contemporane sunt mult mai ușor de accesat de către elevi, inclusiv de către cei care se pregătesc de examene. Astfel, includerea lor în programa școlară, sau de examinare, este o necesitate.
„Textele contemporane vor folosi un limbaj cu care sunt obișnuiți și vor aborda teme care îi interesează. Textele vechi sunt destul de indigeste pentru copiii de acum, nu mai văd utilitatea de a reține toate acele arhaisme, sau de înțelege problemele oamenilor din alte secole”.
Ea a atras atenția în schimb că selecția textelor de azi trebuie făcută atent, astfel încât să fie extrase lucruri relevante și suficient de valoroase literar.
„Prefer ca textele să fie folosite pentru examinare, decât pentru revista presei, pentru politicieni”
Între textele alese pentru pregătirea elevilor la Evaluarea Națională figurează și „Galop nostalgic”, semnat de fostul deputat Sever Voinescu și publicat în Dilema Veche în 2011.
Membru al echipei Dilema încă din anii '90, el este în prezent redactor-șef al publicației. Spune că nu știe că un text al său a devenit materie de studiu pentru Evaluarea Națională, dar a aflat în schimb că texte din Dilema sau ale unor redactori din echipă au intrat în acest circuit.
„Prefer să fie texte din Dilema Veche prezente în situații de acest gen, ca subiect de reflecție pentru tineri, ca subiect de examen, decât să fie prezente în revista presei dată politicienilor dimineața. Și asta arată că facem ce trebuie”, ne-a declarat Sever Voinescu.
El a subliniat că texte de autori contemporani, precum Nichita Stănescu sau Marin Preda, Marin Sorescu, figurau în programele școlare și din anii '80, sau '90, chiar dacă demersul nu mergea până la includerea de texte din reviste. Asta și pentru că oferta era limitată.
„Din câte înțeleg, aceste texte (contemporane, inclusiv din reviste culturale, n.red.) sunt folosite pentru a stimula capacitatea unui cititor fraged de a înțelege un text, de a empatiza cu un autor sau cu un personaj și de a avea un dialog interior cu ceea ce îi spune textul. Asta e important să se întâmple, cu subiecte din viața noastră, a contemporanilor, într-o limbă română în versiunea ei actuală și în forma ei îngrijită”, a sintetizat el.
Îți mai recomandăm Reforma din pix a ministrului Educației: module, vacanțe, teze. Expert: „Pe ce studiu se bazează schimbările?”„Includerea autorilor de azi în manuale și programele de examinare, un pas foarte important!”
Una din cele mai bine cotate autoare de cărți pentru copii, Adina Popescu, redactor la Dilema Veche și autoare a „Povestirilor de pe Calea Moșilor”, este mândră că îi sunt utilizate texte în pregătirea sau studiul elevilor de gimnaziu.
„E, desigur, plăcut, să te simți ca un clasic în viață... glumesc, desigur. Sper să nu mă urască elevii așa cum uram eu unii autori 'canonici' în școală. E și o formă de promovare și a textelor mele și a literaturii de acum, ceea ce e foarte ok”, ne-a declarat ea.
„Consider că este un pas foarte important, includerea autorilor contemporani și în manuale și în auxiliare și în astfel de teste de pregătire sau în examinare”, a punctat autoarea.
Inclusiv profesorii se plângeau de faptul că, până acum câțiva ani, erau nevoiți să utilizeze în predare texte în care mulți dintre elevi nu se regăseau”, a adăugat autoarea. Ea coordonează un proiect al editurii Arthur, care culege texte scrise chiar de copii și adolescenți.
„Nu trebuie să renunțăm la toți scriitorii canonici, dar o selecție mai atentă a textelor care ajung la copii trebuia să fie făcută. Până la urmă au nevoie de texte actuale, inclusiv în ideea aceasta că autorul nu este doar un bust pe coridor, ci o persoană cu care se pot întâlni.”
Faptul că s-a renunțat la examenul bazat pe memorarea unor citate din manual sau a unor comentarii în favoarea interpretării personale este însă cel mai mare plus, crede Adina Popescu.
„E un pas înainte, textul la prima vedere; pentru că ne dorim de la acești copii nu să devină toți filologi, să știe pe de rost niște date sau poezii, ci ca după 12 ani de școală și Limba și Literatura Română să știe să comunice, să știe să se exprime, să scrie un e-mail corect și genul acesta de abordare spre asta duce: înțelegi un text sau nu”, a spus Adina Popescu.
Îți mai recomandăm „Piețele Universității”, un articol de Mircea Cărtărescu în Agora, 1991Fără împărțiri în genuri și specii literare
Includerea textelor autorilor contemporani în manuale dar și în programa de pregătire și examinare este doar o parte a procesului de transformare a învățământului de gimnaziu, începute în 2017, au explicat reprezentanții Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE).
Este structura Ministerului Educației responsabilă de alcătuirea programelor școlare și a examenelor din învățământul pre-universitar.
Modificările au fost introduse succesiv, pe clase de gimnaziu, începând cu clasa a V-a, cele pentru a VIII-a fiind aplicate din 2020. Și lista manualelor aprobate pentru studiu este una diversificată, în special la clasa a V-a existând o listă extinsă de manuale aprobate de Minister.
Acesta pune în acord programa de studiu cu recomandări europene, cu privire la competențele cheie ale viitorului absolvent, pe care școala trebuie să îl ajute la o mai bună integrare pe piața muncii și în societate.
În privința disciplinei Limba și Literatura Română, accentul se pune acum pe înțelegerea celor citite, capacitatea de a extrage mesajele principale ale autorului, dar și de a formula interpretări personale, dar și comparații cu alte lecturi, inclusiv din aria personală de interes.
Materia a fost structurată pe teme generale de studiu, care pun cunoștințele literare în context social. S-a renunțat la ideea împărțirii în genuri și specii literare a textelor - proces care este încă în curs.
Studierea textelor este centrată în special în jurul temei de studiu specifice fiecărei clase de gimnaziu în parte, a explicat Ștefania Ciobanu, consilier superior în CNPEE, pentru disciplina Limba și Literatura Română.
„Ce e obligatoriu pentru fiecare clasă este să respecte universul tematic pe care îl prevede programa: Eu și universul meu, la clasa a V-a, Eu și lumea din jurul meu, la clasa a VI-a, Orizonturile lumii și ale cunoașterii la clasa a VII-a și Reflecții asupra lumii, la clasa a VIII-a”, a spus expertul instituției.
Practic, profesorul poate ilustra temele abordate cu ajutorul a diferite texte, în funcție și de decupajele incluse în manualele și auxiliarele școlare, fără a exista însă o listă pre-stabilită a autorilor care trebuie parcurși.
Îți mai recomandăm „Storytellers” și patrimoniul. Când rețelele de socializare se dovedesc utileAutorii contemporani, mai apropiați de orizontul de așteptare al copiilor”
Atenția de care se bucură în noul format autorii contemporani a plecat și de la o necesitate practică, de a lărgi sfera textelor dedicate copiilor, sau care abordează teme în care copiii se pot regăsi, pe un limbaj accesibil.
„Se încearcă să nu fie chiar autori care au debutat foarte recent, ci să fie cumva consacrați de critica literară contemporană, de lumea literaturii actuale”.
În același timp, disciplina Limba și Literatura Română păstrează rolul primordial de „a-i cultiva elevului această valoare estetică, de a-l familiariza cu patrimoniul cultural românesc și cu valorile românești, este o aliniere cu toate programele școlare de la nivel european și chiar mondial”.
„Este nevoie așadar și de acești autori canonici, de texte valoroase din punct de vedere estetic și cultural, validate de canoanele și de istoria literară. În același timp este necesară și o familiarizare cu literatura de azi, mult mai apropiată de orizontul de așteptare al elevilor. Am încercat să îmbinăm cumva cele două aspecte, ce își doresc copiii și ce este mai aproape de interesul lor, respectiv patrimoniul cultural”, a explicat specialistul.
„Ne dorim ca elevii să aibă competențe pentru viață!”
La nivel de Evaluare Națională la clasa a VIII-a, structura examinării s-a resimțit începând cu anul 2020. Infuzia de texte contemporane fiind deja mult mai puternic resimțită. Totuși, structura în sine a subiectelor a fost ajustată din nou, în 2021, iar anul acesta noile subiecte vor respecta acest format.
Elaborarea testelor de antrenament și a celor de examinare pentru Evaluarea Națională a fost rezultatul consultării cu grupuri de lucru ale profesorilor de limba română care predau la gimnaziu din întreaga țară, atât din mediul urban cât și din cel rural, cu performanțe mai bune sau mai modeste.
Chiar dacă este structurată pe teme, noua programă parcurge diferitele tipuri de texte, narativ, dramatic, liric, etc, chiar și texte non-literare - fără a le încadra însă în genuri și specii. Astfel, tipologia din testele de examen nu include altceva decât elevii au avut ocazia să studieze, a arătat Ștefania Ciobanu.
„Ne dorim să sporim interesul pentru textul literar român. Și textele autorilor clasici și cele ale autorilor contemporani sunt prezentate din perspectiva înțelegerii textului”.
Ea a mai spus că parcurgerea clasei de gimnaziu îi oferă elevului posibilitatea de a identifica toate tipologiile de text, inclusiv unele non-literare, cum ar fi texte tehnice, științifice, sau chiar din reclame publicitare.
„Aici provocările sunt și mai mari, pentru că sunt puține resurse la îndemână și ne lovim de texte cu multe greșeli gramaticale”.
De altfel, în testul 11 de antrenament publicat anul trecut este inclus un extras dintr-un ABC al fructelor și legumelor, care prezintă definiția afinelor și a zmeurei. Extrasul respectiv este pus în paralel cu un fragment din romanul Ioanei Nicolae, „Tot înainte”, în care este redată experiența personajului principale cu privire la culesul zmeurei.
Programa actuală a trecut de la faza de memorare a cunoștințelor, la dezvoltarea capacității de înțelegere și de operare cu cele citite.
„Încercăm să îi ajutăm pe elevi să își formeze competențele pentru viață, pentru că dincolo de gustul estetic, înțelegerea oricărui tip de text cu care copilul intră în contact, de la reclame, postări și ajungem la literatură ca nivelul cel mai avansat al uzului limbii, el trebuie să fie capabil de fapt să descifreze, să înțeleagă, să identifice informațiile și să le utilizeze apoi în alte contexte”, a explicat ea.
Rolul literaturii contemporane este esențial.
„Cu atât mai mult este nevoie de o adaptare a acestor texte la realitatea în care el trăiește”, a conchis expertul Centrului Național de Politici de Evaluare în Educație.
Integrarea literaturii contemporane ține de măiestria profesorului
Conceptul de literatură contemporană este extrem de volatil, pentru că doar în ultimii zece ani au apărut direcții noi, fiind un teren în continuă mișcare, a declarat pentru Europa Liberă, Marinela Marc, profesoară de română și totodată inspector școlar general în județul Cluj.
Ea a subliniat că de 20 de ani nu mai există o listă pre-stabilită de autori recomandați elevilor de gimnaziu, doar la liceu fiind prevăzută o listă cu scriitorii canonici.
„Profesorii și autorii de manuale au libertatea de a propune orice text, al oricărui autor, dacă acesta corespunde criteriilor de selecție (accesibilitate, atractivitate, valoare, varietate) și contribuie la atingerea competențelor prevăzute de programe, iar manualele, în majoritatea lor, cuprind mulți autori 'contemporani”, a spus Marinela Marc.
Chiar dacă pentru elevul de azi e mai ușor să citești „Istoria lui Răzvan”, decât să empatizeze cu copilăria copilului universal pe care mizează Ion Creangă, un rol esențial în atragerea copilului spre literatură revine profesorului.
Iar promovarea autorilor contemporani - care nu sunt întotdeauna foarte accesibili stilistic - se poate face cel mai eficient în activități informale, a explicat ea.
„Dacă vom citi o povestire a unui autor de azi, dar apoi vom cere elevilor să scrie un eseu structurat, nu cred că vom face un serviciu adevărat literaturii contemporane. Dar dacă vom folosi inteligent operele literare, dacă vom discuta și vom scrie liber pe marginea lor, pariul cu literatura contemporană va fi câștigat. Cred că aproape tot ce se scrie astăzi poate fi folosit, integral sau fragmentar la școală”, a arătat Marinela Marc.
Îți mai recomandăm Eșecul învățământului profesional în România. Cum supraviețuiește și ce șanse mai are