„Actualitatea românească”, 28 octombrie 1988.
Moderator: Gelu Ionescu. Colaborează la progam: Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vintilă Horia și Ioana Crișan.
Emisiunea începe cu un grupaj de informații între care și aceea despre o circulară a autorităților de la București care cere interzicerea accesului la cărțile unui număr de 34 de scriitori și intelectuali români din exil în toate bibliotecile din România. Între aceștia se afla și Herta Müller, care avea să devină în anul 2009 laureata premiului Nobel pentru literatură.
Your browser doesn’t support HTML5
Scriitori români din exil interziși în bibliotecile din România (1988)
Gelu Ionescu: „La microfon Gelu Ionescu. Astăzi Virgil Ierunca își va continua comentariul privitor la cea mai recentă carte a filozofului și criticului Andrei Pleșu. Monica Lovinescu va discuta despre un articol publicat de romancierul Mircea Nedelciu în „România literară” nr 38. În fine, Vintilă Horia va evoca figura cunoscutului filozof Ștefan Lupașcu, decedat luna aceasta la Paris.
Primim vestea că reprezentanții permanenți ai Elveției, Finlandei și Germaniei Federale de pe lângă UNESCO au protestat ieri 27 octombrie în cadrul ședinței Comitetului director al acestei importante organizații internaționale împotriva intențiilor și acțiunilor României de dărâmare a unui mare număr de sate. Ei au cerut Comitetului UNESCO să intervină pentru ca statul român să renunțe la vătămarea unui mare patrimoniu rural, atât de important nu numai pentru poporul român, dar și pentru comunitatea internațională. Aceste proteste se adaugă altora, nenumărate, venite din partea unor guverne, parlamente, partide, organizații, mari personalități și șefi de stat, proteste despre care v-am relatat în repetate rânduri.
Radio Budapesta, la 16 octombrie, apoi ziarul „Magyar Nemzet” din 17 octombrie articol s-au referit într-un amplu la o recentă circulară adresată de autoritățile centrale de la București tuturor bibliotecilor din țară, prin care li se cereau să scoată din fișierul lor și să interzică accesul public la cărțile unor scriitori și intelecturali români aflați în exil.
Lista conține un număr de 34 de nume, între care criticii literari Ion Negoițescu, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, N.Tertulian, Lucian Raicu, Nicolae Balotă, scriitorii Paul Goma, Dorin Tudoran, Bujor Nedelcovici, Rodica Iulian, Mihai Nadin, istoricii Vlad Georgescu, Matei Cazacu, Mihnea Berindei, Dan Cernovodeanu, Mircea Ioanid, sociologul Vladimir Tismăneanu, ziaristul Aristide Buhoiu, editorul traducerii românești a cărții „Orizonturi roșii” d generalul Mihai Pacepa.
Lista mai conține și numele scriitorilor maghiari Géza Szőcs, Banner Zoltán, Bartis Ferenc, Dános Miklós, Köteles Pál, Bodor Pál, actualmente redactor la ziarul „Magyar Nemzet”, și autor al unor foarte interesante articole consacrate litigiul româno-maghiar de azi, pe care îl prezintă ca fiind nu expresia unui conflict istoric, ci ca pe o consecință a situației de azi din România și a regimului dictatorial ceaușist, îndreptat deopotrivă împotriva românilor, cât și a minorităților naționale. În fine, pe lista cărților interzise figurează și cele semnate de Herta Müller, Richard Wagner și Nikolaus Berwanger, scriitor de limbă germană ce se află acum în RFG. Articolul prezintă pe larg personalitatea unora din cei menționați, numește câteva din operele lor și conchide că această interzicere este reprobabilă, dăunătoare culturii române și integrității ei.
Un adevăr care nu o dată a fost spus și comentat de la acest microfon și asupra căruia vom reveni atâta timp cât această politică discriminatorie și îndreptată împotriva intereselor culturii naționale se va menține.
Tot despre politica regimului Ceaușescu, mai precis depre politica literară și editorială, despre dărâmarea Centrului istoric al Bucureștiului și programul de sistematizare a satelor, a fost vorba și la masa rotundă cu care s-au încheiat cele trei zile dedicate celei de-a „cincea literaturi germane”, cum e numită aici, în Germania Federală, literatura minorității germane din România.
Cele trei zile dedicate celei de-a „cincea literaturi germane” au făcut pare din cunoscutul festival artistic austriac „Toamna în Styria”, s-au desfășurat în castelul de la Trautenfels, și i-au avut ca oaspeți pe binecunoscuții scriitori germani originari din România Gerhardt Csejka, Peter Gross, Herta Müller, Dieter Schlezak, Werner Söllner, William Totok, Richard Wagner, Ernst Wichner, Reichard Gosch, care au citit din operele lor, supuse apoi discuției publice, și care au participat la masa rotundă finală, din care televiziunea austriacă a transmis mari extrase. De menționat că la această reuniune a fost invitată și scriitoarea Anemone Latzina, căreia autoritățile române nu i-au permis să părăsească țara, și nu e pentru prima oară.”
[...]