Scrisorile denigratoare au luat drumul Bruxelles-ului. Războiul guvernului cu Kovesi se împotmolește în susținerea externă

În pofida susținerii de care se bucură Laura Codruța Kovesi pe plan extern pentru funcția de procuror șef european,  guvernul român și coaliția PSD-ALDE nu ”precupețesc” nimic pentru a-i bloca numirea. Metoda: scrisoarea denigratoare.

Update Acțiunile de blocare a Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european au atins punctul culminat miercuri prin punerea sa sub acuzare de către Secția specială pentru anchetarea magistraților.

Kovesi a fost citată într-un caz vechi de 10 ani, cel al omului de afaceri Nicolae Popa, condamnat deja la 10 ani închisoare, sub acuza că ar fi luat bani de la Sebastian Ghiță ca să-l aducă pe Popa în țară atunci când a fost extrădat. Plângerea la secția specială a fost făcută chiar de Sebastian Ghiță.

Kovesi are calitatea de suspect și este acuzată de luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu.

În mai multe intervenții la diverse posturi de televiziune Kovesi a declarat că este vorba despre o încercare de a o bloca în obținerea postului de procuror-șef european și de o răzbunare pentru că s-a adresat CEDO.

---------

Marți seara, Tudorel Toader a trimis miniștrilor de justiție din UE o scrisoare care merge în această direcție: subminarea poziției lui Kovesi.

Eurodeputatul Cristian Preda susține însă că demersul lui Toader este unul ridicol și că mai bine s-ar pregăti de ”plăcerea” de a o unge pe Kovesi procuror european.

”Decizia nu se ia în Consiliul JAI, iar ideea că ar putea bloca cu votul unei țări desemnarea lui Kovesi ca procuror șef european este o o prostie. În final, s-ar putea ca Tudorel Toader să aibă plăcerea să o ungă pe Kovesi procuror european, iar acesta să fie singurul său rol. Mai bine s-ar pregăti pentru acest moment în loc să trimită scrisori”, a declarat Cristian Preda pentru Europa Liberă.

Momentul desemnării procurorului șef european nu este prea îndepărtat, pe 26 februarie va avea loc audierea lui Kovesi în comisia LIBE. Tocmai de aceea este importantă poziția adoptată de coordonatoarea grupului popularilor europeni din această comisie, Roberta Metsola, care a declarat miercuri că PPE o susține pe Kovesi.

„Grupul PPE este ferm pentru susținerea unui procuror-șef european calificat și respectat, care va trebui să conducă lupta împotriva fraudei la bugetul UE și pentru interesul financiar al Uniunii Europene, în ansamblu. Comisia LIBE va intervieva acum cei trei candidați listați pentru acest post în cadrul unei audieri speciale care va avea loc în această lună. Într-o notă personală, trebuie să recunosc că CV-ul și determinarea Laurei-Codruța Kövesi o fac favorită pentru acest post. De fapt, ea s-a plasat deja pe primul loc după selecția făcută de un panel special. Aștept cu nerăbdare să am ocazia de a discuta despre acest rol cu doamna Kövesi și cu ceilalți doi candidați”, spune Metsola, potrivit unui comunicat de presă.

Îți mai recomandăm Contează boicotul lui Toader în numirea lui Kovesi procuror- șef european? Cine face jocurile

Această poziție vine în continuarea celei a vice-liderului grupului Partidului Popular European, Esteban Gonzales Pons, care a spus că o sprijină pe Kovesi pentru a obține funcția.

Kovesi este favorită și pentru ministrul austriac al Justiției, Josef Moser, care a declarat în zilele în care a avut loc la București consiliul JAI că o susține pentru că procesul de selecție a fost unul foarte riguros și în urma lui au fost aleși cei mai buni. ”În urma acestor proceduri s-a făcut o listă scurtă în care doamna Kovesi se regăsește și ocupă primul loc. Nu am nici o îndoială că dumneaei merită acest loc".

În aceste zile mai sunt discuții pe procedură. Numele procurorului șef european va fi decis de Comisia LIBE și comisia bugetară, care va stabili ordinea, care apoi se duce în Conferința celor 8 șefi ai grupurilor politice care va negocia și va alege numele procurorului șef european. Acesta va fi discutat cu reprezentanții statelor membre, adică ambasadorii din COREPER, care votează cu majoritate simplă. Decizia finală se ia în plenul Parlamentului European.

În aceste condiții, faptul că guvernul român în loc să sprijine candidatul propriu, ajunge să-l boicoteze este nu doar contraproductiv, dar ar putea chiar juca în favoarea lui Kovesi. Toată lumea din parlamentul european știe ce a făcut Kovesi în România pentru anticorupție și e încurajată să ducă lupta și în Europa, susține Cristian Preda.

”Oficial am discutat cu membri ai PPE, socialiștilor, liberalilor și conservatorilor și nimeni, nici măcar francezii și germanii, care au propriul candidat, nu mi-a spus că nu ar vota pentru Kovesi. Nu am vorbit cu PSD-istii pentru că ei fac campanie împotriva ei”.

Într-adevăr, la București este mobilizare maximă pentru a-i creiona Codruței Kovesi o imagine cât mai proastă. Tudorel Toader a trimis marți seară miniștrilor de justiție din UE scrisoarea pe care o anunțase săptămâna trecută. Epistola face volte printre acuzele aduse președintelui Iohannis, explicând în stil personal raporturile de putere dintre ministrul justiției și președinte, și acuzele aduse lui Kovesi. Acestea sunt desprinse din diverse decizii ale CCR, printre care și cea referitoare la ancheta DNA în contextul Ordonanței 13, argument folosit deja de ministru în raportul prin care a cerut revocarea lui Kovesi. "In acest context, Curtea a recunoscut că, prin conduita sa, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a acționat ultra vires și a preluat o competență pe care nu o are - controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalității și oportunității acestuia, care au afectat buna funcționare a unei autorități", scrie Toader.

Ca motivație supremă, Toader aduce în discuție protocoalele SRI-Parchete, declarate neconstituționale, despre care afirmă că ”aduc aminte de amestecul politicului, de Securitate și de modul de aplicare al legilor în țara noastră din perioada regimului comunist. Printre semnatarii acestor pacte secrete și antidemocratice a fost Laura Codruța Kovesi”.

Asocierea între activitatea procurorilor, a justiției în general, și metodele comuniste și securiste pare a fi devenit temă predilectă pentru PSD în ultima perioadă. Este folosită ca argument pentru necesitatea Ordonanței de urgență pentru rejudecarea proceselor în care completurile de cinci judecători au dat decizii definitive. ”La fel cum condamnările politice de dinainte de 1989 nu au putut fi ignorate și au fost abolite de România democratică, tot așa, nu putem rămâne indiferenți când, trei decenii mai târziu, vedem că drepturile omului au fost din nou încălcate”, scrie într-o postare de pe pagina oficială de Facebook a PSD.

Scrisorile denigratoare sunt la modă, ca dovadă și epistola trimsă de europarlamentarul PSD, Emilian Pavel, semnalată de colegul său din PE, Siegfried Muresan pe Facebook. Pavel susține că împotriva lui Kovesi sunt înregistrate la secția specială pentru investigarea magistraților un număr de 18 dosare și că metodele ei ” merg de la intimidarea judecătorilor, a procurorilor, a martorilor și a avocaților, până la obținerea de denunțuri prin amenințare, la fabricarea de jumătăți de adevăruri și fapte, și chiar până la corupție”. În concluzie, eurodeputatul PSD cere ca Laura Kovesi să nu fie numită procuror șef european. Evident, pentru ca tabloul să fie complet, o scrisoare de înfierare a trimis și deputatul Liviu Pleșoianu, același care a cerut expulzarea ambasadorului american la București, Hans Klemm.