ONG-urile spun că posibila limitare a sponsorizărilor ar lăsa milioane de români fără sprijin. „Noi suplinim adesea obligațiile statului”

Președintele Asociației „Salvați Copiii”, Gabriela Alexandrescu, spune că sponsorizările companiilor sunt sursa principală de finanțare a asociației, care a înlocuit adesea obligațiile statului, dotând spitale, maternități, investind în educație și în protecția copiilor.

Această posibilă ordonanță de urgență, spune Gabriela Alexandrescu, cuprinde limitări stricte ale finanțărilor. Companiile mari ar putea oferi cu 30% mai puțin, iar firmelor mici le-ar fi imposibil să mai sponsorizeze.

„Să se găsească alte maniere de a atrage venituri la bugetul statului, suntem siguri că există, să găsească modalități de a reduce cheltuielile statului, suntem siguri că există.”

Președintele executiv al Asociației „Salvați copii”, Gabriela Alexandrescu, spune că asociația a contribuit la reducerea mortalității infantile de la 11 la mie la 5,3 la mie

Gabriela Alexandrescu critică atitudinea guvernului care nu se consultă cu sectorul ONG în privința unor măsuri care l-ar afecta dur.

„E o lipsă de respect, totuși, să dorești să limitezi capacitatea companiilor și ONG-urilor de a coopera.(...) Pentru noi ar fi o reducere drastică a banilor pe care, de exemplu, i-am putea investi în echipamente medicale. Salvați Copiii a contribuit la reducerea mortalității infantile în România de la 11 la mie la 5,3 la mie”.

La rândul său, directorul general al organizației „Hopes and Homes for Children”, Robert Ion, spune că limitarea drastică a facilităților fiscale ar fi o lovitură pentru organizația pe care o conduce.

„Minim 80% din bugetul nostru este generat de sponsorizări de la companii private din România. Mare parte din ele se fac prin intermediul facilităților fiscale”.

Limitarea finanțărilor s-ar face, spune Robert Ion, chiar dacă activitatea de construirea de case familiale a „Hopes and Homes for Children” este în acord perfect cu politicile de asistență socială asumate de guvern.

Directorul general al organizației Hopes and Homes for Children, Robert Ion, spune că eliminarea facilităților fiscale discutate de Guvern ar afecta dramatic activitatea organizației deși este în acord cu politicile de asistență socială ale guvernului.

„Prin construcția acestor case familiale se înlocuiesc centrele de plasament. Închiderea și înlocuirea centrelor de plasament este un jalon PNRR. Noi facem deja ceea ce trebuie să facem la nivel de țară, fără nici un ban de la stat”.

În prezent, potrivit unui comunicat trimis Europei Libere, organizațiile non-guvernamentale reprezintă aproximativ 45% dintre furnizorii acreditați de servicii sociale.

Limitarea facilităților fiscale, transmite documentul, va afecta copii, adulți, vârstnici pentru care intervenția sectorului ONG este singura formă de sprijin. Asta în condițiile în care statul nu are capacitatea și resursele de a le oferi, dacă ONG-urile nu le-ar mai presta.

Directorul Fundației Regale Margareta, Mugurel Mărgărit, afirmă că, fără facilitățile fiscale, unul din serviciile oferite de Fundație, Telefonul Vârstnicului, nu ar putea funcționa.

„Este un serviciu aflat în strategia ministerului Muncii în urmă cu 7-8 ani și nu există. Noi suplinim lipsa acestui serviciu și facem exact ce spune strategia. E un serviciu extrem de util pentru informarea vârstnicilor și sprijinirea lor.”

Un call center pentru vârstnici se află de ani de zile în strategia Guvernului. El a fost însă a fost înființat, cu bani privați din sponsorizări, de Fundația Regina Margareta.

Anul trecut, activitățile fundației au ajuns la 10.000 de oameni, bătrâni, refugiați ucraineni și tineri talentați, adaugă Mugurel Mărgărit.

„65% din bugetul pentru aceste activități provine din sponsorizări prin facilități fiscale. Dacă nu am fi avut banii anul trecut, am fi putut sprijini doar 2-3.000 de oameni.”

ONG-urile mai transmit că limitarea facilităților fiscale privind sponsorizarea ar aduce economii minore la bugetul de stat, de 0,15 din PIB. În schimb, măsura ar afecta dramatic milioane de copii, familii, vârstnici și bolnavi, dar și pe cei 100.000 de angajați din sector.