Vot cheie în Parlament. Secția de anchetare a magistraților, apărată de doi membri CSM

Adevărata miză a avizului CSM ar fi evitarea tragerii la răspundere a Adinei Florea, cea care a condus o perioadă SIIJ.

Avizul CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților nu este suficient pentru susținătorii controversatei Secții Speciale (SIIJ). Imunitatea la judecată este interpretată de cunoscătorii sistemului judiciar ca o garanție că magistrații care au acționat politic nu vor răspunde pentru acțiunile din ultimii ani.

Proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) urmează să fie votat astăzi de Camera Deputaților.

Înființată cu mari speranțe de coaliția PSD-ALDE-UDMR prin modificări ale legii organizării judiciare, SIIJ a devenit operațională în octombrie 2018, printr-o ordonanță de urgență propusă de fostul ministru Tudorel Toader. Înființată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și în ciuda criticilor organismelor judiciare internaționale, politicienii au făcut pe placul misterioaselor „centre de reflecție” care au măcelărit sistemul judiciar din România în 2018.În cei doi ani și jumătate de existență, SIIJ s-a remarcat printr-o serie de scandaluri publice, prin decizii hilare, prin documente din dosare publicate în presa apropiată coaliției de guvernare, prin abuzuri asupra justițiabililor.

Ce înseamnă avizul conform

Compromisul propus de UDMR pentru a vota desființarea SIIJ, adică avizul CSM pentru ca un magistrat să fie trimis în judecată este privit de procurori și judecători ca o centură de siguranță pentru cei care în acești doi ani și jumătate au implicat justiția în acțiuni politice. Surse judiciare au declarat pentru „Europa Liberă” că printre beneficiarii acestei prevederi care instituie o imunitate pentru magistrați sunt acei oameni care au răspuns comenzilor politice. La o primă vedere, aceștia ar fi Adina Florea, Mihaela Iorga, Sorin Iasinovschi, anchetatori care au acționat abuziv în timpul mandatelor. De exemplu, Adina Florea a înregistrat un dosar penal pe numele lui Frans Timmermans, fost prim vicepreședinte al Comisiei Europene, Mihaiela Iorga Moraru a reținut fără drept pașaportul Sorinei Săcărin în încercarea de a menține în țară un copil înfiat legal, iar Iasinovschi este procurorul de la SIIJ care a clasat toate plângerile penale îndreptate împotriva șefei sale, Adina Florea.

Îți mai recomandăm NUP | Verdictul sistemului judiciar pentru avizul CSM la judecarea magistraților

Dintre judecători, beneficiarii amendamentului însușit de UDMR dar susținut de liberali ar fi șeful Inspecției Judiciare Lucian Netejoru, acuzat de mai multe ori că acționează prompt la ordinul Liei Savonea, sau Marius Cristian Epure, președintele Curții de Apel Constanța, alt protejat al lui Savonea. „Se dorește ca, în acest mod, toți aceștia să fie protejați și să nu se apuce să vorbească după ce vor începe anchetele împotriva lor”, ne-au declarat sursele amintite.

Protestul celor 1000

Dovada că nu toți magistrații sunt încântați de „cadoul otrăvit” făcut de politicieni, adică un alt privilegiu, este faptul că peste o mie dintre ei au semnat un memoriu în care arată că „magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate”.

Așa-numitele „garanții” care însoțesc proiectul legii de desființare a SIIJ, conform raportului adoptat de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, sunt inacceptabile într-un stat de drept. Condiționarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârșirea anumitor infracţiuni, în special cele de corupție, de încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un „filtru” neconstituţional și scade încrederea publică în actul de justiție, deoarece riscă să fie percepută ca o „garanţie a impunităţii” magistraţilor suspectați de corupție sau ca o ”superimunitate”, se arată în memoriu semnat de cei peste o mie de procurori și judecători.

Două judecătoare din CSM sar în apărarea SIIJ

Există și magistrați care se opun desființării SIIJ. Este cazul judecătoarelor Evelina Oprina și Gabriela Baltag, membre alese în CSM. Înainte de vot cele două au trimis o scrisoare parlamentarilor în care le cer să nu voteze pentru desființarea Secției, altfel fiind afectată independența judecătorilor. Scrisoarea, plină de patetism și pilde, i-a determinat pe procurorii din asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) să întrebe PSD dacă cele două sunt membre de partid, dacă sunt la zi cu cotizația și dacă au sponsorizat partidul în alegeri.

În scrisoarea celor două, adresată „Excelențelor Voastre Doamnelor și Domnilor deputați și senatori”, judecătoarele arată că „votând pentru desființarea SIIJ, (…) condamnați acest popor să nu mai aibă prea curînd o justiție cu judecători peste care să nu se mai abată abuzurile!” și „după judecători, primii asupriți posibil veți fi chiar dumneavoastră, indiferent de locul și rolul social pe care-l veți avea, iar cetățenii țării vor îndura suferința faptelor, dar mai ales a deciziilor a căror responsabilitate o purtați!”. Cele două nu au răspuns apelurilor Europa Liberă pentru a preciza dacă sunt sau nu membre PSD.

În ședința din 11 februarie, CSM a avizat negativ proiectul de desființare a SIIJ, judecătoarea Gabriela Baltag l-a acuzat pe ministrul Justiției, Stelian Ion, că vrea să subordoneze politic justiția. „Luați mâna de pe noi, domnule ministru, și luați mâna de pe SIIJ", a spus Baltag. De când este funcțională, SIIJ nu a trimis în judecată niciun magistrat pentru fapte de corupție, iar ministerul Justiției a cheltuit 6 milioane de lei pe an cu salariile angajaților de acolo.

PSD a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională legea de desființare a SIIJ. „Vom ataca la Curtea Connstituțională cu sau fără acest amendament pe care eu îl consider neconstituțional”, a declarat președintele PSD Marcel Ciolacu.