Secția Specială, doi ani de neîmpliniri mărețe: 6 milioane lei pentru 2 rechizitorii

S-au împlinit doi ani de când Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), numită și Secția Specială, a devenit operațională. Înființată la propunerea celebrei Comisii Iordache în Parlament și susținută frenetic de fostul ministru al justiției Tudorel Toader, SIIJ a produs în cei doi ani ani de existență mai multe controverse decât rechizitorii și nu a prins nici un magistrat corurpt.

Privită ca o veritabilă „măciucă politică” pentru magistrații indezirabili, SIIJ a închis sute de dosare și a deschis alte câteva noi, dar fără a le trimite în judecată. Șapte procurori și câțiva polițiști de judiciar sunt detașați de doi ani la SIIJ și primesc salarii mult mai mari decât ceilalți specialiști din sistem fără rezultate palpabile.

În principal, Secția Specială s-a remarcat prin:

acțiuni împotriva unor procurori DNA, care s-au finalizat prin achitări sau rejudecări
eșcuri în dosarele pe care le-a instrumentat
dosare nelucrate
retragerea unor apeluri în procesele unor magistrați corupți

Câteva dintre „reușitele” secției Speciale

Cea mai mediatizată acțiune a Secției condusă de Adina Florea a fost punerea sub control judiciar a Laurei Kovesi, fost procuror șef al DNA. Cercetată în două dosare, Kovesi a fost chemată la audieri în cazul aducerii în țară a fugarului Nicolae Popa, fost director al FNI. Acuzată că ar fi luat mită de la Sebastian Ghiță prin aducerea în țară a lui Popa, Kovesi a fost pusă sub control judiciar chiar în perioada negocierilor pentru funcția de procuror general european. Interdicțiile de a părăsi țara și de a discuta cu presa au fost ridicate câteva zile mai târziu de instanța supremă care a constatat „neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi penale in personam și punerii în mișcare a acțiunii penale (lipsa de claritate a acuzațiilor, aspect ce echivalează cu inexistența notificării oficiale, existenta unui caz de stingere sau împiedicare a exercitării acțiunii penale, lipsa probelor), nemotivarea ordonanței prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar, impunerea altor obligații decat cele expres și limitativ prevazute de lege.

Toate aceste vicii se subsumează unor condiții de legalitate care, odată dovedite, fac inutilă analiza elementelor ce țin de temeinicie", se arată în motivarea deciziei pronunțate în 3 aprilie de judecătoarea Francisca Vasile de la ÎCCJ.

Al doilea dosar deschis pe numele lui Kovesi în martie 2019 vizează coordonarea unui grup organizat în DNA cu procurori de la Ploiești care au dispus trimiteri în judecată. În acest caz nu a fost luată nicio măsură restrictivă. De atunci nu s-a mai auzit nimic de cele două cazuri.
Chemarea la audieri a primarului în funcție a Sectorului 1 Daniel Tudorache reprezintă o altă performanță a SIIJ. Audierea a venit după ce avocatul lui Tudorache a reclamat presupuse fraude electorale după alegerile locale din 27 septembrie, alegeri câștigate de contracandidata actualului primar, Clotilde Armand.
Reținerea pentru 24 de ore, apoi propunerea de arestare a fostului procuror Mircea Negulescu, în legătură cu dosarul Ponta-Ghiţă-Blair. În acest caz, secția Specială susține că acesta a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase. Arestat inițial de judecătoarele Simona Neniță și Rodica Cosma, Negulescu a fost arestat trei săptămâni, apoi eliberat sub control judiciar.
În urmă cu trei luni, instanța supremă a hotărât, definitiv, că procurorarea Mihaiela Moraru de la SIIJ a încălcat dreptul la liberă circulație a minorei Sorina Săcărin, fata de 8 ani dată spre adopţie unei familii de români din SUA, instanţa invocând prevederile CEDO. Acest lucru s-a întâmplat după ce Moraru a reținut ilegal pașaportul minorei, ucru rămas fără urmări pentru procuroare care ar fi trebuit anchetată de către colegii din SIIJ.
În februarie 2020, SIIJ chema la audieri, ca martori, doi procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) imediat după votul negativ dat în Consiliu pentru numirea în funcții a Giorgianei Hosu ca șef al DIICOT și al Gabrielei Scutea ca procuror general.
În februarie 2019, Adina Florea îi deschidea un dosar penal lui Frans Timmermans, fost prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Acuzația era de abuz în serviciu, după o plângere depusă de un site apropiat de PSD. După o lună, SIIJ clasa dosarul pe motiv că fapta nu există.
Tot Adina Florea a cerut, recent, Curții de Apel Oradea dosarul în care sunt judecați pentru șantaj fostul lider PSD Satu Mare, Mircea Govor, și fostul senator PSD, Valer Marian, potrivit unei adrese trimise de SIIJ Curții de Apel Oradea. În prima instanță, Govor a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare pentru șantaj. În apel, inculpații au cerut recuzarea judecătorilor și au cerut strămutarea dosarului de la Oradea, cereri respinse.
Magistrații consultați de Europa Liberă fac o analiză dură a acestei structuri de Parchet și pun la îndoială eficiența ei, din moment ce tot mai multe plângeri la SIIJ vin din partea celor anchetați de procurori sau arestați de judecători. „SIIJ s-a născut pe fondul trâmbițelor mediatice, dintr-o clamată nevoie de protectie a tuturor magistraților de presupusele abuzuri ale unor magistrați, din DNA, cu exemple precum: X magistrați cercetați penal, printre care și unii membri CSM, Y dosare deschise, inclusiv prin sesizare din oficiu etc. Dupa înființare, chiar pe fondul criticilor externe privind lipsa capacității Secției de a susține eficient lupta anticorupție, se constata ca numărul de sesizari împotriva magistraților este tot mare, pentru că ele vin cu precădere din partea celor deranjați de magistrații care au în lucru cauze ale acestora, mai nou interesați de preluarea dosarului lor la secția cu competență specială”, ne-a declarat, sub protecția anonimatului, un magistrat.

Îți mai recomandăm Noutățile aduse de proiectele legilor justiției făcute de Cătălin Predoiu

Comparația cu DNA

De doi ani, niciun magistrat nu a fost pus sub acuzare de SIIJ. Spre comparație, în 2016, DNA a trimis în judecată pentru fapte de corupție 16 magistrați. Dar ce a făcut SIIJ în ultimii doi ani?

„S-a remarcat deja prin solicitări de redeschidere a unor dosare ale membrilor CSM deja clasate de DNA, iar în dosarele SIIJ intens mediatizate sunt vizate cu precădere persoane sau presupuse fapte în legătură tot cu vechile activități ale DNA, în timp ce corupția în sine parcă a dispărut complet din sistemul judiciar în epoca post-SIIJ, cel puțin la nivel de rechizitorii sau hotărâri de condamnare. Fără a mai vorbi că s-au retras de către SIIJ căi de atac ori nu s-au exercitat în dosare de corupție aflate în curs de judecată”, mai susține magistratul.

Realizările Secției speciale

Conform bilanțului Ministerului Public pe 2019, Secția de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați a finalizat două rechizitorii.

Din 417 de dosare, 415 au fost clasate.

Față de aceste rezultate modeste, se pune întrebarea dacă nu cumva această secție a fost creată tocmai pentru refacerea rețelelor infracționale. „Ar fi fost util un barometru al percepției publice asupra celor două „epoci”, pentru a vedea dacă în ochii cetățeanului înființarea SIIJ a fost un adevărat leac pentru ideea de corupție în justitie sau dacă a fost o eroare de concepție, o perioadă de acalmie în care rețelele se pot reface in liniște, ferite de orice eventual „abuz” al procurorilor prea pătrunși de sentimente anticorupție”, mai susține magistratul citat.

Îți mai recomandăm Proiectul USR de desființare a Secției speciale, respins la Senat - for decizional

Răzbunarea pe DNA

Un alt specialist din sistem consideră secția condusă neoficial de Adina Florea un instrument de răzbunare față de activitatea DNA din anii trecuți.

„Rolul SIIJ a fost de a ajuta mai degrabă inculpații în special politicieni, decât de a proteja magistrații. În doi ani, Secția a retras căi de atac favorizând direct anumiți politicieni. Pentru asta procurorul Gheorghe Stan a fost premiat și promovat la Curtea Constituțională, la fel și judecătorul Deliorga, foarte apropiat de Adina Florea. În timpul acesta, nici un magistrat nu a fost urmărit pentru fapte de corupție și nici nu s-a făcut vreun flagrant sau să se deschidă vreo anchetă serioasă pentru fapte noi, altele decât cele reprezentând răzbunări pentru activitatea trecută a DNA”, ne-a declarat alt magistrat.

Structură artificială

În ciuda faptului că a fost creată politic și că atât judecătorii, cât și procurorii s-au pronunțat tranșant în favoarea desființării SIIJ, secția este menținută artificial în viață, fiind arătați cu degetul ministrul Justiției și procurorul general.

„În mod neplăcut surprind însă atitudinea complice a ministrului Justiției și a procurorului general care nu fac nimic împotriva SIIJ. Doamna Gabriela Scutea și-a făcut platforma din lupta împotriva SIIJ și după ce a ajuns în funcția dorita a uitat tot ce susținea ca procuror și ca membru al Asociației „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP). În plus, la mapa ei stau cu lunile plângeri împotriva unor acte nelegale ale procurorilor SIIJ și nu ia nicio măsură. Eschivele ei și ale ministrului par coordonate din alte centre de reflecție, unele mai noi, și sunt de neînțeles având în vedere ce susțineau înainte de a ocupa aceste funcții”, susține alt magistrat.

6 milioane de lei pe an pentru două rechizitorii

Fără rezultate, SIIJ este o importantă consumatoare de fonduri de la buget. Europa Liberă a relatat faptul că cei șapte procurori, împreună cu polițiștii care-i ajută în dosare costă bugetul Parchetului General 6 milioane de lei pe an.

Angajații SIIJ primesc pe lângă salariu, diurnă, decontarea chiriei și a transportului. Ei sunt ajutați de polițiști plătiți la fel de bine.

Acest lucru face ca efortul bugetar al statului cu menținerea acestei Secții să fie de 468.000 de lei pe lună doar pentru cheltuieli de personal.

Veniturile totale lunare ale celor șapte procurori care lucrează în cadrul SIIJ au fost în luna martie 2020 în sumă de 191.210 de lei, adică o medie de 27.000 de lei net pe lună de procuror, adică 5.600 de euro. Totul pentru două rechizitorii.

În prezent, Ministerul Justiției a pus în dezbatere o serie de reforme în cadrul sistemului judiciar, printre care se regăsește și desființarea SIIJ. Acest lucru ar urma să se întâmple printr-un proiect de lege, sarcina fiind a următorului parlament, adică cel mai devreme în martie anul viitor când începe noua sesiune parlamentară. Urmează eventualele contestații la Curtea Constituțională din partea opoziției și abia apoi desființarea SIIJ, secție de procurori creată de politicieni prin ordonanță de urgență.