CSAT dispune măsuri pentru întărirea Armatei și legi adecvate pentru apărare în contextul războiului Rusiei contra Ucrainei

„Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”, potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, de la finalul întâlnirii.

Astfel, membrii CSAT spun că „la doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale”.

Riscuri sunt și pentru România, este concluzia Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

„Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.”

Membrii CSAT, se arată în comunicat, „au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun”.

Astfel, „România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere”.

Membrii CSAT admit că „sprijinul NATO trebuie însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”.

Printre măsurile decise sunt întărirea Forțelor Armate Române și „asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context”.

CSAT a mai decis „continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C. (9-11 iulie 2024 -n.r.), România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova”.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

În urma reuniunii CSAT a fost aprobat și un raport care prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare.

O altă temă au fost amenințările cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și dezvoltarea a noi tehnologii.

Astfel, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, „menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu”.

Contextul primei ședințe CSAT din 2024

Noua ședință CSAT vine cu câteva zile înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să intre în al treilea an, începută pe 24 februarie 2022, și a ultimelor evoluții de pe front.

La începutul acestei luni, într-un interviu acordat Europa Liberă, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, a ridicat mai multe probleme cu care se confruntă Armata.

Generalul Vlad a avertizat, printre altele, că Armata României nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina și nici pentru a acționa proporțional cu pericolele militare existente.

Un exemplu dat de acesta a fost doborârea dronelor militare rusești care ajung pe teritoriul României: „Nu au putut fi doborâte pentru că Armata nu a avut capabilitățile necesare.” „Armata nu are libertatea deplină de a folosi armamentul pe timp de pace, în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție.”

El a cerut modificarea unor legi importante, precum cea a Apărării, de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale ori cea privind regimul armelor și munițiilor.

Gen. Gheorghiță Vlad a spus că este „mai mult decât convins” că politica președintelui rus Vladimir Putin va escalada în perioada imediat următoare, iar din acest motiv populația României trebuie să se îngrijoreze și „trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătită”.

Șeful Armatei a adăugat că este nevoie de o lege care să permită învățarea voluntară a bărbaților și femeilor de până în 35 de ani ca să tragă cu arma sau să-și facă o decontaminare chimică, de exemplu.

Generalul a subliniat că se confruntă cu un deficit de personal și că, numai anul trecut, aproximativ 6.000 de angajați au părăsit Ministerul Apărării.

În ceea ce privește achizițiile, generalul Vlad a menționat că Armata va cumpăra arme noi și aparate de vedere și ochire pe timp de noapte pentru toți militarii, iar, după eșecul cumpărării de nave pentru Forțele Navale, Armata vrea să colaboreze cu uzina Damen din Galați pentru nevoile proprii.

Fabricile românești de armament nu au capacitatea să fabrice muniția de tip NATO de care are nevoie Armata, a mai avertizat el.

În plus, deși în primăvara anului 2023 România s-a angajat în fața NATO și a Uniunii Europene că va produce muniție de calibru 155 mm, de tip NATO, linia de producție nu a fost încă construită.

„Am discutat problema inclusiv la nivel de Consiliu Suprem de Apărare a Țării (CSAT)”, a mai spus șeful Statului Major al Armatei în interviul difuzat de Europa Liberă pe 1 februarie.

Ultima întrunire a CSAT a avut loc pe 12 octombrie 2023. Atunci au fost abordate chestiunea consumului de droguri în rândul elevilor, dar şi evoluţia legată de situaţia de securitate în regiunea Mării Negre.