România donează Ucrainei un sistem Patriot. Zelenski: Prevenim o potențială agresiune rusă împotriva Moldovei și României

Actualizare 15:45 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit României pentru că a ales să doneze un sistem Patriot.

„Sunt recunoscător României și președintelui Klaus Iohannis”, a scris Zelenski pe X (Twitter), adăugând că primirea de către țara sa a unui sistem suplimentar de apărare antiaeriană „consolidează securitatea nu numai în Ucraina, ci în întreaga noastră regiune și în Europa”.

„Această contribuție crucială va consolida scutul nostru aerian și ne va ajuta să ne protejăm mai bine populația și infrastructura critică împotriva terorii aeriene rusești. Apreciez conducerea puternică a României și sprijinul de principiu pentru Ucraina”, a menționat președintele ucrainean.

„Punând capăt terorii rusești acum, Ucraina previne o potențială agresiune împotriva Moldovei, României, statelor baltice și tuturor vecinilor noștri”, a menționat el.

Volodimir Zelenski a menționat că „este esențial ca Ucraina să aibă instrumentele necesare pentru a învinge teroarea rusă acum, astfel încât nimeni altcineva să nu mai fie nevoit să se confrunte cu acțiunile agresive ale Rusiei pe scară mai largă în viitor”.

Actualizare 14:40 România va dona Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot, de proveniență americană, potrivit decizie CSAT.

„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”, spune Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.

Astfel, România va negocia cu Statele Unite primirea unui sistem similar sau echivalent.

„Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național”, subliniază comunicatul.

România a cumpărat în total șapte sisteme Patriot, pentru aproximativ 4 miliarde de dolari, iar până acum a primit patru dintre ele. Dintre cele ajunse în țară, două sunt funcționale.

CSAT nu a precizat dacă Ucraina va primi unul dintre sistemele operaționalizate.

„Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România. În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată”, mai spune Președinția.

Administrația Prezidențială mai precizează că, în luarea deciziei, membrii CSAT au luat act inclusiv de „deteriorarea continuă a situației de securitate” în vecinătatea României „ca urmare a intensificării acțiunilor militare ale Rusiei”.

Au fost „subliniate implicațiile și riscurile mai largi de securitate pe care aceste acțiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru securitatea europeană și euroatlantică”, mai spun membrii CSAT.

De asemenea, discuțiile la nivelul CSAT au vizat și consolidarea cooperării cu țara vecină, iar în acest sens se lucrează la stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Ucraina și consolidarea securității între cele două țări.

Actualizare 14:00 Ședința CSAT s-a terminat.

Actualizare 13:30 Ședința CSAT a început la ora 13:00. Sistemul PATRIOT și candidatura lui Iohannis la șefia NATO sunt pe ordinea de zi. Sunt prezenţi, printre alţii, premierul Marcel Ciolacu, miniştrii Economiei şi Justiţiei, Radu Oprea şi Alina Gorghiu, precum şi şefi ai serviciilor de informaţii

Știrea inițială

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administrația Prezidențială, ordinea de zi a ședinței CSAT de joi, 20 iunie, va fi:

• Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
• Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025;
• Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
• Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei;
• Avizarea solicitărilor pentru obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. și ASEE Solutions S.R.L.

Dăm sau nu PATRIOT ucrainenilor?

În aprilie, Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat, în cadrul ședinței Consiliului NATO-Ucraina, că există baterii antiaeriene „ce pot fi disponibile imediat în țările NATO”.

O lună mai tîrziu, Alianța a solicitat tărilor membre să identifice ce astfel de sisteme ar putea transfera în Ucraina.

„Noi nu am cerut niciodată aliaților noștri să facă lucruri dincolo de ceea ce reprezintă un calcul național și o analiză națională cu privire la propria securitate națională. De aceea, nu suntem în situația să-i spunem unei țări sau alteia”, declara, în mai, secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, preluat de euronews.ro.

Dezabaterile despre oportunitatea transferului unuia dintre cele patru sisteme PATRIOT pe care le deține România au continuat, dar decizia aparține CSAT.

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a declarat că „nu a zis nimeni că trebuie să îl dăm” şi a arătat că rachetele Patriot au fost achiziţionate tocmai pentru nevoia României de a-şi apăra teritoriul naţional, iar acest sistem operaţional este indispensabil.

Cu câteva săptămâni în urmă, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, chestionat cum vede ca România să cedeze o baterie Patriot, că nu acceptă nu „sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană”.

Şeful statului a mai spus că „în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, „altfel, nu se va face nimic”.

Pe 29 mai, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră.

România are două sisteme PATRIOT „gata de luptă”

Pe 14 iunie, Ambasada SUA în România a confirmat certificarea celui de-al doilea sistem PATRIOT in țara noastră.

„Exercițiul NATO Ramstein Legacy 24 s-a desfășurat între 3-14 iunie la Capu Midia, Constanța, implicând 1.300 de militari români și aliați. Exercițiul a vizat creșterea interoperabilității și exersarea tacticilor defensive, incluzând certificarea celui de-al doilea sistem PATRIOT al României prin doborârea unei ținte vii”, a transmis Ambasada SUA.

România a achiziționat șapte sisteme de apărare antiaeriană de tip Patriot. Patru au fost livrate deja, iar două sunt operaționale.

Cele șapte sisteme costă aproximativ 4 miliarde de dolari, achiziția Patriot fiind cea mai scumpă din istoria României.

Iohnnis și șefia NATO

După anunțul Ungariei și Slovaciei că sprijină candidatura lui Mark Rutte pentru șefia NATO, România a rămas singura țară dintre cele 32 de membre care își păstrează obiecțiile pentru premierul olandez. Președintele Klaus Iohannis e și el candidat.

Întrebat dacă își va retrage candidatura în aceste condiții, președintele român a răspuns că va furniza un comentariu joi, 20 iunie, după ce va discuta acest subiect în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

„Despre NATO mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea și opiniei publice”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul unei declarații comune cu președintele Italiei, Sergio Mattarella, pe care l-a primit la Palatul Cotroceni.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.