Actualizare 20 iunie - Președintele României a informat în CSAT că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației.
Ambasadorii NATO se vor întâlni în curând, cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, pentru a verifica dacă există un consens pentru susținerea lui Mark Rutte.
Știrea inițială
Președintele Klaus Iohannis a reacționat miercuri la anunțul că a rămas fără sprijinul altor țări din NATO, după ce Ungaria și Slovacia au anunțat cu o zi înainte că îl sprijină pe contracandidatul său Mark Rutte să preia, din octombrie, funcția de secretar general al alianței.
Cele două state erau ultimele care nu anunțaseră încă oficial pe care dintre cei doi candidați îl susțin.
Întrebat dacă își va retrage candidatura în aceste condiții, președintele român a răspuns că va furniza un comentariu joi, după ce va discuta acest subiect în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
„Despre NATO mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea și opiniei publice”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul unei declarații comune cu președintele Italiei, Sergio Mattarella, pe care l-a primit la Palatul Cotroceni.
„Dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veți fi integral lămuriți și putem să mergem mai departe”, a subliniat el.
„Considerați că acesta a fost un non-răspuns și o amânare, deci vă dau încă o jumătate de întrebare în plus după ce termin răspunsul”, a mai spus Iohannis.
Cum s-au răzgândit Ungaria și Slovacia
Ungaria a renunțat la opoziția față de Mark Rutte pentru ca acesta să devină următorul secretar general al NATO.
Premierul maghiar Viktor Orban a declarat că premierul Olandei a fost de acord să onoreze un acord încheiat cu Jens Stoltenberg, conform căruia niciun ungur nu va fi obligat să participe la vreo potențială activitate NATO în Ucraina și că Budapesta nu va fi obligată să sprijine financiar o astfel de acțiune.
„În lumina promisiunii sale, Ungaria este pregătită să sprijine candidatura premierului Rutte pentru funcția de secretar general al NATO”, a declarat Viktor Orban într-o postare pe X, fostul Twitter.
Informația a fost publicată anterior de presa din Olanda, care a citat surse guvernamentale, după o întâlnire care a avut loc luni seară între premierul olandez în funcție, Mark Rutte, și omologul său maghiar, Viktor Orban, înaintea unui meeting al liderilor UE în Bruxelles.
Publicațiile olandeze NOS și RTL susțin că, la această întâlnire, premierul ungar Viktor Orban nu a reiterat cererea de scuze din partea lui Rutte pentru declarații de-ale sale mai vechi la adresa Budapestei.
Scuzele fuseseră una dintre cele două condiții pe care Ungaria le-a propus pentru aprobarea lui Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO.
Cealaltă – garanția că Ungaria nu va trebui să ofere finanțare pentru Ucraina sau să trimită personal în țara sfâșiată de război – a fost îndeplinită săptămâna trecută de Stoltenberg.
Înainte ca Viktor Orban să confirme public susținerea, premierul olandez Mark Rutte a declarat marţi că este „prudent optimist” că va depăşi opoziţia Ungariei în ceea ce priveşte candidatura sa la şefia NATO.
De asemenea, pe 18 iunie, noul președinte slovac Peter Pellegrini a declarat că țara sa este pregătită să îl susțină pe Rutte pentru funcția de lider al NATO.
„După o discuție finală cu Mark Rutte și după consultarea guvernului slovac, Slovacia îl poate imagina pe Mark Rutte ca șef al NATO”, a declarat Pellegrini într-o conferiță de presă pe care a susținut-o marți, potrivit Reuters.
Considerat un aliat al premierului Robert Fico, Pellegrini a depus pe 15 iunie jurământul pentru a o înlocui în funcția de președinte pe Zuzana Caputova, o susținătoare fermă a Ucrainei.
Slovacia se numără printre cele mai pro-ruse membre din UE și NATO, iar premierul populist de stânga Robert Fico a oprit livrările de arme către Ucraina după numirea sa ca prim-ministru în octombrie.
La fel ca Orban, Fico s-a opus în mod public și unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO.
După aceste declarații din partea oficialilor de la Budapesta și Bratislava, România ar rămâne ultima țară care va trebui să-și schimbe opinia, însă președintele Klaus Iohannis este contracandidatul lui Mark Rutte.
Principalii membri ai alianței - Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania - au anunțat în urmă cu luni bune că îl susțin pe Rutte pentru a-i succeda lui Stoltenberg, care își va termina mandatul în octombrie.
Și Turcia le-a spus aliaților săi, în aprilie, că îl va sprijini pe Rutte.
În NATO deciziile se iau prin consens, așa că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de țări.
Președintele României Klaus Iohannis a anunțat în luna martie că va candida pentru funcția de conducere NATO, argumentând că statele est-europene au nevoie de o mai bună reprezentare în rolurile de conducere euro-atlantice.
