Ministrul Justiției Stelian Ion a adus vineri „lămuriri, dar nu lumină”, după cum s-a exprimat, în dosarul 10 august 2018, care a generat tulburări pe scena publică și în societate după ce judecătorii Tribunalului București au clasat definitiv dosarul cu privire la conducerea Jandarmeriei de la acea vreme.
Colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI, care au coordonat reprimarea violentă a unei manifestații pașnice, au scăpat de urmărire penală.
La mitingul, care se dorea a fi unul al diasporei, nemulțumite de corupția și acțiunile anti-Justiție ale guvernului Dăncilă, coordonat din umbră de Liviu Dragnea, președintele PSD de la acea vreme, acum în închisoare, au participat români plecați la muncă în străinătate, zeci de mii de români din Capitală și din toată țara.
Ministrul Stelian Ion a spus vineri că, deși sub puterea unei ordonanțe definitive de clasare, dosarul încă nu s-a încheiat, pentru că ancheta continuă cu privire la abuzurile săvârșite individual de unii jandarmi.
De asemenea, el a amintit că mai există „o zonă a dosarului cu persoane care deținea funcții executive, administrative” și că „nici cu privire la ele nu s-a luat o decizie definitivă.”
Stelian Ion a spus că așteaptă ordonanța de clasare, care nu a fost comunicată decât pentru 16 persoane, deși mai multe au făcut plângeri, și că, după comunicare, „aceste persoane pot face plângeri împotriva ordonanței.”
Ministrul spune că e prematur să se vorbească de CEDO, mizând pe faptul că soluția va veni din țară și nu de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, excesiv solicitată din România.
Stelian Ion a spus că, în calitatea sa oficială de ministru al Justiției, nu poate interveni într-un dosar în curs de soluționare și că ar fi și grav să existe vreo lege care să-i permită să o facă.
Principalele declarații ale ministrului Justiției, Stelian Ion:
- Este foarte important ca oamenii să cunoască detalii despre stadiul dosarului 10 August. A fost un eveniment nefericit care a stârnit multă emoție și încă stârnește emoție. Oamenii așteaptă răspunsuri și ele trebuie să vină de la cei cre trebuie să dea răspunsurile.
- Eu voi încerca să dau lămuriri cu privire la acest dosar, dar nu vă așteptați să facem lumină astăzi.
- E un dosar în curs de soluționare. Eu am fost în Piața Victoriei atunci, am văzut cu ochii mei, deci voi încerca cât se poate omenește posibil să dau la o parte latura emoțională.
- Factual, o parte din Dosarul 10 august a fost clasat în mod definitiv față de unele persoane, în principal din conducerea Jandarmeriei.
- Chestiunea a suscitat un val de emoție, e de înțeles, pentru că lumea așteaptă răspunsuri.
- E foarte important să așteptăm motivarea încheierii de respingere a cererii de redeschidere a dosarului. Până nu vedem motivarea, nu putem avea o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a întâmplat din punct de vedere procedural.
- Așadar, solicitarea mea pentru toată lumea, pentru public, pentru cei care au formulat plângerile, e să vedem motivarea. De aici vor decurge multe răspunsuri.
Romania - Protest organizat in fata Tribunalului Bucuresti fata de decizia instantei de a nu redeschide dosarul "10 August" in Bucuresti, 3 martie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea
- Dosarul nu se termină aici. Din acea cauză aflată la DIICOT s-a disjuns o parte la Parchetul Militar și ea își va urma cursul. E o parte referitoare în principal la interacțiunile directe ale jandarmilor subordonați cu manifestanții. Mai e o zonă a dosarului cu persoane care deținea funcții executive, administrative. Nici cu privire la ele nu s-a luat o decizie definitivă.
- Ordonanța de clasare face obiectul cel puțin a unui dosar aflat pe rolul instanței de judecată. Teoretic e posibil orice.
- Ordonanța de clasare nu a fost comunicată decât unui număr de 16 persoane, deși mai multe sute de persoane au făcut plângeri. Ne uităm pe leg și vom vedea că ordonanța de clasare, pentru că trebuie comunicată tuturor persoanelor din cauză. După comunicare, aceste persoane pot face plângeri împotriva ordonanței. Apoi se poate merge mai departe către judecătorul de cameră preliminară.
- Plângerea împotriva ordonanței de clasare se poate face în 20 de zile
- Eu văd acum că există remedii și că la acest moment mi se pare prematur să vorbim de CEDO. Îmi doresc să avem lumină în dosar aici, în România, și nu la CEDO. De prea multe ori am primit condamnări
- Este important că, potrivit legii, când apar elemente noi, se poate redeschide dosarul. O parte din dosar va fi cercetat în continuare de organele de anchetă
- Rolul Ministerului Justiției în acest subiect: potrivit legii, ministrul nu poate interveni în dosare, ar fi foarte grav să se întâmple așa.
- Dacă există vreo așteptare din partea cuiva ca ministrul Justiției să poată interveni, vă spun clar că nu se poate. Altfel, am avea o reîntoarcere în vremuri pe care nu ni le amintim cu plăcere
- Răspunsurile trebuie să vină din partea exclusiv din partea sistemului judiciar
- Ieri, la CSM, am ridicat problema de a veni sistemul judiciar față de situația creată. S-a înțeles faptul că opinia publică așteaptă un răspuns al sistemului judiciar. A fost aprobată, într-o formă refăcută de un alt membru al CSM.
- Noi vorbim foarte mult de ce s-a întâmplat pe 10 august. Să nu uităm de ce am fost în Piața VIctoriei pe 10 august: ca să apărăm independența sistemului judiciar.
- Dacă ne concentrăm asupra lor, toate dosarele vor primi un răspuns mai prompt. Un sistem sufocat, care nu are cele necesare, nu poate acționa cu eficiență maximă
- Ce mai poate face ministrul? Ar putea efectua un control cu privire la activitatea generală a procurorilor, pentru că nu pot interveni pe dosare și soluții. Dar am observat de-al lungul timpului, și voi face o solicitare pentru un control de genul acesta, că multe dosare s-au împotmolit prin mecanisme care trebuie elucidate: prin declinări, printr-un gen de smulgere de la o direcție sau alta a parchetelor, și lucrul acesta nu e de bun august
- Voi solicita un control în acest sens. Să vedem ce soluții legislative vom propune parlamentului. Să nu existe portițe ca un dosar să fie smuls dintr-o parte în alta prin artificii – prin plângeri pe fapte fictive gen lovituri de stat. O să ne aplecăm cu mare atenție
- Ministrul Justiției mai poate formula sesizări de la Inspecția Judiciară. Voi analiză dacă e cazul să formulez o asemenea sesizare după ce vom primi motivarea în Dosarul 10 august
- E important să vedem dacă, după anumite soluții date în dosare, subit s-a ieșit la pensie. În aceste situații, Inspecția Judiciară nu mai poate acționa
- Nu putem acționa mereu reactiv, încercând să reparăm. Trebuie să avem soluții de ansamblu. Avem o ocazie importantă să rezolvăm chestiuni sistemice, și nu să improvizăm pe ici-colo.
- Legile justiției, în dezbatere publică, reprezintă un moment important pentru a corecta unele anomalii intervenite în ultimii ani, de a face o fundație mult mai solidă.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Considerați că președintele Iohannis are o responsabilitate în ce privește închiderea dosarului 10 august, dat fiind că a numit-o șefă DIICOT pe Giorgiana Hosu? Soțul său era cercetat într-un dosar penal, prieten cu colonelul Cătălin Paraschiv, care a coordonat intervenția de la 10 august?
Stelian Ion: „În nici un caz nu pot considera că președintele Iohannis este responsabil direct sau indirect de ce s-a întâmplat cu dosarul 10 august. Eu sunt profesionist al dreptului, ca avocat. Oamenii politici au susținere de la electorat și reprezintă societatea și trag semnale de alarmă. E important să asculte toată lumea, dar și invers. Am o relație instituțională foarte bună, corect cu președintele. Am apreciat mereu linia pe care a mers în acești ani. Restul discuțiilor, chestiuni de nuanță, de interpretări, nu își au rostul acum. Îmi doresc să avem în continuare o relație foarte bună, legile acestea trebuie analizate și promulgate. Suntem de aceeași parte.”
Jurnalist: Cum vă explicați că unii colegi ai dvs din USR, dar și reprezentanți ai magistraților – două asociații – consideră că președintele are această responsabilitate? Mai mult, citez, îl acuză de încercare de manipulare a opiniei publice?
Stelian Ion: „Nu am să discut niciodată afirmațiile făcute de alții. Fiecare poate da explicații suplimentare, e o diversitate de opinie. Nu președintele României mi-a solicita singur să vin cu anumite lămuriri. Deja obținusem anumite informații, aveam de gând să fac această conferință, s-a suprapus peste cererea președintelui. De aceea cred că oricum era binevenită ieșirea mea în public. E foarte important ca oamenii să cunoască competențele fiecărei instituții și să aibă așteptări legate de acele competențe.”
Jurnalist: Dvs ca ministru, pe cine considerați responsabil de închiderea dosarului?
Stelian Ion: „Vreți să vă spun un nume, nu voi face asta, mi se pare incorect. Dacă voi ajunge la concluzia că o anumită persoană e responsabilă pentru dosarul 10 august, o voi face în scris, instituțional, către organele care au competență. Nu mi se pare normal să comunic acum păreri. Voi ieși și voi comunica la rândul meu. După ce avem toate datele, motivări de hotărâri judecătorești.”
Jurnalist: Mai putem vorbi de justiție independentă după ce am văzut multe poziționări ale politicienilor pe dosarul 10 august?
Stelian Ion: „Judecătorii trebuie să țină cont de lege. Avem și dreptul la libera exprimare. Hotărârile judecătorești, deciziile CCR sunt comentate în spațiul public. Mesajul meu către magistrați e de a merge pe linia corectă, indiferent de presiunile de la un moment dat. Ei trebuie să judece pe lege si pe propria conștiință.”
***
Președintele Klaus Iohannis i-a cerut joi ministrului Justiției Stelian Ion, într-o postare pe Facebook, să explice public de urgență cum s-a ajuns la închiderea dosarului 10 august.
”Solicit ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”, a scris Iohannis pe Facebook.
Reacția președintelui vine după ce marți Tribunalul București a decis clasarea definitivă a dosarului 10 august și a respins cererea DIICOT de redeschidere a dosarului. Astfel, șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei, scapă definitiv de răspunderea penală.
Inițial, procurorul Doru Stoica, pensionat între timp, a dispus clasarea dosarului, însă fostul procuror șef DIICOT, Georgiana Hossu, a infirmat ordonanța de clasare cerând redeschiderea dosarului.
Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române
Redeschiderea solicitată de DIICOT îi viza pe colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.
Colonelul Cătălin Ionuț Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române
DIICOT ceruse să fie cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
Maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti,
Fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial, pe 4 august, soluţia de clasare a dosarului „10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.
Solicitarea DIICOT a trecut pe la mai multe instanţe. Hosu a sesizat inițial Curtea de Apel București, care și-a declinat competența.
Curtea de Apel a decis pe data de 10 august că nu are competenţa materială de a soluţiona cererea procurorilor şi a trimis dosarul la Tribunalul Bucureşti.