Noi versus noi. Scindarea din societate după alegerile fără precedent și de ce etichetarea reciprocă nu ajută

„Sunt clar două tabere, se vede și în societate, dar și la noi în oraș”, spunea, cu câteva zile înainte de turul II al alegerilor prezidențiale – anulat ulterior – Nicolae Moldovan, primarul din Beclean, oraș cu aproximativ 10.000 de locuitori din județul Bistrița-Năsăud.

Remarca lui era argumentată de polarizarea din societate, vizibilă și pe rețelele sociale, dar și la „firul ierbii” – în grupuri de prieteni, colegi și chiar familii – încă de când candidatul Călin Georgescu câștiga, surprinzător, primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.

De atunci, discursul public a fost dominat de antagonismul pro-europeni versus susținători ai lui Călin Georgescu.

„Nu îi lăsați să vă învrăjbească, nu vă certați cu familia, cu prietenii din cauza lor”, îndemna, în postări cu sute de mii de like-uri pe Tik Tok și Facebook, fostul om de televiziune Dan Negru.

„Noi am făcut greșeala asta în anii ’90, când se depărțeau familii din cauza politicului”, adăuga el, povestind o pățanie personală. A ajuns să se certe cu un prieten din astfel de motive, relația s-a răcit tot mai mult, iar într-o zi a aflat că fostul prieten murise.

Apelul său, la respect reciproc între alegătorii Elenei Lasconi și Călin Georgescu și-a pierdut actualitatea, după anularea alegerilor.

Evitarea disensiunilor și mai ales a învrăjbirii din motive politice este recomandabilă în continuare, spune șeful Departamentului de Comunicare de la Facultatea de Științe Politice din UBB, sociologul Ioan Hosu.

„Într-un context agitat, familia rămâne acel liman sigur, acel mediu unde te simți în siguranță. Riști să îl distrugi cu discuții politice, atunci când viziunile diferă. Poți discuta mai degrabă teme de fond, de pildă despre Occident, România, dar nu frontal despre preferința sau dezaprobarea pentru Georgescu, de exemplu”, explică Hosu.

Cursul evenimentelor de la alegerile actuale este fără precedent pentru toți, până la urmă, chiar dacă interpretările diferă, adaugă el.

Victoria lui Călin Georgescu din primul tur al prezidențialelor – cu peste 2,3 milioane de voturi – a fost doar primul șoc al unor alegeri fără precedent pentru români, în istoria post-decembristă a țării.

Au urmat decizia de renumărare a voturilor din primul tur al prezidențialelor, validarea rezultatului de către Curtea Constituțională, declasificarea documentelor din Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) – care au aruncat o umbră puternică asupra ascensiunii lui Georgescu și a indicat imixtiuni sau încercări de imixtiuni rusești în procesul electoral.

Totul a culminat cu decizia Curții Constituționale, de vineri, 6 decembrie, de anulare a alegerilor, după doar câteva zile de când le validase. Cadou pro-european de Moş Nicolae pentru unii, „lovitură de stat” mascată pentru alții.

Acuzat pe de o parte de filo-rusism și de poziționare anti-UE și NATO – pe care le neagă – Georgescu și-a atras opozanți vehemenți, nu doar în mediul politic, cât și în rândul multor analiști politici și mai ales al societății civile.

Opoziția s-a tradus în mai multe proteste publice și luări de poziție intense în mediul audio-vizual.

Argumentele s-au dovedit neconvingătoare pentru susținători, care relativizează poziționările sau declarațiile controversate ale acestuia, la fel ca informațiile vehiculate în spațiul public legate de finanțarea netransparentă a campaniei sale sau a personajelor din jurul său.

Ei continuă să vadă în Georgescu un candidat diferit de politicienii clasici, care a promovat valorile tradiţionale: familia tradițională, popor, credință.

Europa Liberă încearcă să explice, cu ajutorul unor specialiști, mecanismele scindării din societate și cum ar putea fi ea limitată și nu amplificată.

Opoziția față de „impunerea” unor valori UE, în paralel cu deschiderea europeană

În orașul Vicovu de Sus, din județul Suceava, Călin Georgescu și George Simion, candidatul AUR – partid care avea să-și anunțe susținere pentru Georgescu după primul tur – au obținut aproape 60% din voturile de la prezidențiale, cu aproape 40 de procente pentru candidatul independent.

Comunitatea orașului de la granița cu Ucraina, la fel ca multe alte localităţi din județul bucovinean – unul din cele trei castigate de AUR la parlamentare, alături de Arad şi Constanţa – e alcătuită dintr-o majoritate ortodoxă și o minoritate însemnată de credincioși neoprotestanți.

Sunt persoane în rândul cărora discursul cu trimiteri spirituale al lui Călin Georgescu a avut un ecou puternic, chiar dacă Biserica Ortodoxă a transmis mesaje de delimitare, iar Biserica Penticostală și-a îndemnat credincioșii să voteze cum le dictează conștiința.

Din dialogul cu primarul din Vicovu de Sus, Nicolae Iliuţ, reies însă unele nuanțe, confirmate și de alți specialiști.

„În zona noastră sunt foarte mulţi oameni atașați de credinţă, de valorile tradiționale, indiferent de confesiune. Sunt foarte riguroşi din punctul acesta de vedere şi există o respingere puternică legată de alte orientări (sexuale, n.red.)”, explică el.

Fără să fie anti-europeni - o bună parte au experienţa muncii în vestul Europei - respingerea temei LGBT, promovată în Occident - şi întruchipată pentru ei de USR şi implicit de candidata sa - se dovedeşte pentru mulţi mai puternică decât deschiderea europeană, admite edilul.

Specialiștii de la Facultatea de Științe Politice din UBB Cluj au identificat un „pattern” asemănător, chiar dacă într-o altă „cheie.”

Într-un proiect lansat chiar înainte de alegeri, Busola Politică, a strâns aproximativ 50.000 de răspunsuri, prin intermediul celor mai active rețele sociale, Facebook, Instagram și Tk Tok.

Proiectul nu are pretenţia unui studiu ştiinţific, ci este mai degrabă un „joc”, care a chestionat opţiunile de vot şi valorile potenţialilor alegători din toată ţara.

Aproximativ 60% din cei care s-au declarat alegători ai lui Călin Georgescu consideră că apartenența României la Uniunea Europeană e un lucru bun. În acelaşi timp, tot atâția refuză ideea că UE ar avea legitimitatea să impună reguli Bucureștiului (aproximativ 60%), explică coordonatorul proiectului, conferențiarul Mihnea Stoica.

Aceiași alegători „manifestă adversitate față de valori/atitudini asociate cu UE: peste 80% consideră că refugiații și/sau imigranții ar trebui să se adapteze valorilor naționale ale României, iar peste 60% sunt împotriva ideii de parteneriat civil între persoanele de același sex”, a exemplificat el.

Asta în condițiile în care aproximativ 50% dintre cei care și-au exprimat, în chestionar, votul pentru Călin Goergescu, sunt tineri și foarte tineri (18-34 de ani).

De altfel „cele mai multe răspunsuri au fost de la persoanele din grupele de vârste cele mai active social dar și cele mai conectate la fluxul de informații, între 18 și 50 și ceva de ani”, explică pentru Europa Liberă Stoica.

Lista alegerilor contradictorii poate continua, cu faptul că 60% din ei văd cu ochi buni apartenența României la NATO, dar dezaprobă ideea că Ucraina trebuie sprijinită în continuare (tot aproximativ 60%). De asemenea, trăiesc și o contradicție economică, în sensul că își doresc reducerea taxelor și impozitelor, dar vor în același timp ca statul să îi sprijine pe cei care nu își găsesc job, respectiv firmele românești.

Criza încălzirii globale ar fi în același timp o exagerare, activitatea președintelui Klaus Iohannis este dezaprobată, iar integritatea morală este criteriul prim pentru alegerea candidatului favorit.

Chiar dacă datele au fost strânse chiar înainte de alegeri, ele sintetizează motivațiile celor care l-au ales pe Călin Georgescu în primul tur și din care cel puțin o parte își mențin opțiunile, potrivit lui Mihnea Stoica. 80% dintre repondenți declaraseră că vor vota și vor ajunge cel mai probabil la urne și în 2025, spune el.

Și dacă Călin Georgescu nu va mai candida, „pe principiul vaselor comunicante (care funcționează și în politică), alegătorii de mai sus vor merge către candidatul care le va vorbi pe aceeași limbă și care va împăca aceste contradicții cel puțin la fel de bine cum a făcut-o și Călin Georgescu”, a explicat Mihnea Stoica.

„Paradoxal sau nu, mingea e acum la partidele pro-europene”, a conchis el.

Acestea ar trebui să se aplece în mod concret spre acest tip de alegători, spune şi sociologul Dan Jurcan, de la Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

Patriotismul, de pildă, desi promovat în trecut şi de PNL şi de PSD, a fost abandonat ulterior, din „frica de a nu fi catalogaţi ca extremişti, naţionalişti”, explică.

„A fost o eroare, pentru că vorbim de un partid national liberal, de un partid social democrat, care au vizat multă vreme această componentă”, care ulterior „a fost pur și simplu confiscată la început de România Mare.”

Reactivat în perioada Dragnea – nu întâmplător scorul PSD a ajuns atunci şi la 45%, spune el – abandonat ulterior, patriotismul „a fost confiscat apoi de cei care au intuit acest potential: primul a fost George Simion şi AUR şi acum Călin Georgescu, care a făcut-o mult mai aplicat.”

Studii realizate de IRES în trecut au relevat că patriotismul este o valoare de care peste 70% din români se simt ataşaţi, la fel ca în cazul religiei.

Scindarea din societate a fost declanşată şi alimentată însă şi de nemulţumirile tot mai multor români faţă de cum a condus clasa politică în ultimii ani şi în special în ultima perioadă.

„Au fost și personaje mediocre în fruntea partidelor, au făcut și multe gafe, şi-au permis aroganţe și s-a creat impresia că de fapt îi guvernează pentru ei, nu pentru oameni.”

„Polarizarea societăţii, diferită de cea din ultimii 20 de ani!”

Scindarea actuală din societate este asemănată de unii primari din țară cu care Europa Liberă a discutat cu „împărţirea” societăţii de la alegerile prezidenţiale din 2014, unde Klaus Iohannis şi Victor Ponta s-au întâlnit în turul al II-lea.

Sociologul Dan Jurcan spune că lucrurile stau diferit de această dată.

În ultimii 20 de ani, aproape la fiecare rundă de alegeri prezidenţiale a existat o polarizare anti-stânga sau „anti-PSD”, explică el.

„Acum percepţia este că vorbim despre pro-NATO, pro-Europa, pro-Vest sau pro-Est. Fiind o miză mult mai mare, atunci într-un fel e în regulă ca și această scindare să fie mai mare”, explică sociologul.

Contextul alegerilor actuale a dus premiera consemnată de AUR la alegerile parlamentare din 2020 – prin îmbinarea marketingului politic cu cel digital – la alt nivel, mai remarcă el.

„Și asta a dus și la o polarizare, pentru că folosim algoritmii cu cele trei emoții cheie. Vorbim în special de frică, ură, de dispreț. Toate astea nu fac altceva decât să ducă la o polarizare. Pentru că aici nu mai contează rațiunea și contează emoția și mai ales perceptia.”

El admite că emoţiile amintite au fost „exploatate” în discursuri şi de partidele pro-europene, în special în perioada premergătoare alegerilor.

Faţă de anii '90, raportat la indicatorii economici, nivelul de trai a crescut în mod evident, dar „percepţia este influenţată de reţele de socializare.”

„Dacă ți se induce constant, prin context, că de fapt direcția noastră este proastă, că nu este în regulă să fim membri NATO, că NATO ne bagă în război, mai scrollezi şi vezi poate trimiteri la Putin, sau Rusia, avem deja premisele pentru polarizarea est-vest”, explică Jurcan.

Ar fi reprezentat o premieră ca un candidat cu un program „de schimbare radicală a direcţiei strategice a României” să aibă şanse reale de a deveni preşedinte, mai spune.

Pe de altă parte, admite că emoţiile negative au fost amplificate şi de candidaţii partidelor pro-europene, care s-au atacat constant în special în perioada premergătoare alegerilor.

„Nu s-au jenat în a-şi ataca adversarii, în special liberalii şi USR-ul şi probabil s-a creat fondul necesar pentru un dispreţ generalizat faţă de toată clasa politică, pe care a «aterizat» de nicăieri, Călin Georgescu”, conchide el.

Mihnea Stoica spune, după experienţa de la Busola Politică, că departajea pe care a văzut-o, în rândul alegătorilor, este între sistem şi anti-sistem.

„E interesant că inclusiv cei care sunt progresiști sau asociaţi cu progresismul sunt percepuţi ca parte din sistem şi doar ceilalți sunt antisistem.”

Relevant este şi faptul că peste 80% din alegătorii lui Georgescu de pe platformă au menţionat că vor reducerea cheltuielilor guvernului, „o măsură nu atât economică, cât anti întreţinere a sistemului.”

90% din rândul aceloraşi persoane s-au declarat totodată foarte dezamăgite de Klaus Iohannis, a mai subliniat el.

Pe de altă parte, Stoica spune că atât Călin Georgescu cât şi George Simion au umplut cu discursul lor suveranist – după unii chiar extremist – un sector pentru care există un foarte mare vad.

„Analizând candidaţii am văzut multă «înghesuială» pe zona de centru, fie uşor spre stânga, fie spre dreapta, lăsând liberă o zonă, în special spre dreapta conservatoare.”

„Spre exemplu, niciunul din candidaţi, în afară de cei doi, nu a «condamnat» parteneriatul civil, au fost singurii conservatori evidenţi. Cei care nu îi «suportau» pe restul, s-au regăsit în aceştia”, conchide Stoica.

Sociologul Dan Jurcan spune că votul consistent oferit discursurilor suveraniste, nu doar în România, ci şi în multe ţări europene şi chiar în SUA, „este şi o reacţie la un soi de «dictatură» a corectitudinii politice.”

În viitor, inclusiv discursul suveranist şi-ar putea găsi locul în societate, fără să genereze o falie, prin contra-reacţie, în societate.

Pentru moment încărcătura interioară şi scindarea nu se vor aplana, este de părere sociologul Ioan Hosu.

„Unii vor trăi în continuare cu senzaţia că candidatul susţinut a fost furat”, spune el.

Faptul că încrederea în instituţii este la un nivel foarte scăzut – mai ales după deciziile inconsecvente ale Curţii Constituţionale – nu ajută, adaugă şi Dan Jurcan.

Partea bună este că lucrurile se vor rostogoli şi într-un „haz de necaz” tipic românesc, care poate aplana eventualele tensiuni, crede Ioan Hosu.

Îndeamnă de altfel la relaxare şi evitarea contradicţiilor politice şi în raporturile zilnice.

Etichetarea, atât la nivel personal, cât şi politic, nu ajută foarte mult, spun specialiştii.

„E o tehnică inclusiv în propagandă şi în politică: să fii primul care trage linia şi arată spre celălalt ca spre «băiatul rău»; ai lipit eticheta, automat înseamnă că tu ești «băiatul bun»”, explică Dan Jurcan.

„Trebuie să creezi însă și contextul, să creezi narativul prin care oamenii să fie convinși că lucrurile stau într-un anumit fel”, adaugă el.

Pe de altă parte, Dan Jurcan atrage atenţia că politicienii „trebuie să fie foarte atenţi la tipul de mesaj care i-a convins pe foarte mulţi români şi să integreze măcar o parte, ceea ce e în consonanţă cu ceea ce numim interes naţional.”

Între timp, democraţia trebuie să funcţioneze, iar „clivajul actual se va stinge şi emoţia se va detensiona în momentul când vom vota din nou preşedintele”, conchide el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.