Cine minte în povestea spitalelor regionale? Trei neclarități majore, după 20 de ani de promisiuni

Răzvan D. nu este un personaj real. Răzvan D. sunt toți locuitorii, nu doar din Iași, din toată țara, oameni care se uită cu speranță la promisiunile nesfârșite ale guvernanților că vor face șase, cinci, măcar trei spitale regionale, dotate modern și care să răspundă tuturor nevoilor pacienților.

Să nu fie nevoiți să bată 100, 200, 300 de kilometri până la primul spital mai bine dotat, să nu moară cu zile precum domnul Lăzărescu, să nu audă că nu mai sunt locuri și pentru ei sau că nu sunt medicamente sau aparatură.

Între timp, spitalele regionale - sunt trei pe care România ar trebui să le construiască la Cluj, Iași și Craiova - fiecare gândite cu sute de paturi, care pot primi anual zeci de mii de pacienți - sunt pierdute între litere - PNRR, POS, ANDIS, POR - și „exerciții financiare”: 2021, 2020, 2023, 2027... Iar valoarea lor a crescut precum acțiunile la bursă și a ajuns în prezent la peste 2 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că fiecare zi de întârziere umflă costul realizării lor.

Din acești bani, România are acoperiți aproximativ 360 de milioane de euro din fonduri UE (141 mil. euro din vechiul exercițiu financiar european, 224 mil. euro din programul 2021-2027) și 920 de milioane de euro din credite contractate de la Banca Europeană de Investiții.

Diferența ar urma să fie acoperită cel mai probabil direct de la bugetul de stat, deși autoritățile nu ne-au transmis încă un răspuns pe această temă.

Asta în timp ce fostul comisar european Corina Crețu a reclamat nu o dată că România a ratat șansa de accesa aproximativ un miliard de euro puși deoparte de Comisia Europeană în acest scop.

Situația la zi

După aproape 20 de ani de așteptări de la primele promisiuni, anul 2023 a venit cu speranțe concrete.

La Iași și Cluj au fost lansate în această vară licitațiile pentru primul pachet de lucrări, cel pentru supravegherea de șantier.

La toate licitațiile s-au înscris cel puțin câte cinci ofertanți, consorții de firme medii și mari, în special din România.

Pe locul viitorului spital regional din Cluj pasc în continuare caii. În 2020, în plină pandemie, premierul de atunci, Ludovic Orban, și ministrul Sănătății, anunțau, exact de pe acest loc, planuri mărețe pentru unitatea medicală.

Procedurile cele mai avansate sunt la Iași, unde atât Ministerul Sănătății, cât și Agenția pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Sănătate (ANDIS) - structură a ministerului care coordonează direct investițiile, începând cu 2022 - speră încă la prima cupă de pământ excavat în acest an.

Ambele instituții se fac că uită promisiunea din primăvară a ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, care dădea asigurări că în septembrie se deschide șantierul.

Nu numai că termenul a fost deja depășit, dar nici noua promisiune a autorităților nu prea stă în picioare.

Pentru spitalul din Iași, la final de august a început evaluarea celor cinci oferte depuse pentru primele lucrări la viitorul spital, în valoare de aproximativ 6 milioane de euro, respectiv a celor patru oferte pentru supravegherea de șantier, în valoare de 9 milioane de euro. Cincisprezece milioane de euro, în total.

„Au fost multe clarificări cerute de firmele înscrise, dar până la finalul lunii vom termina evaluarea ofertelor la ambele licitații, după care putem desemna câștigătorii”, explică directorul ANDIS, Adrian Popa.

O lună-două întârziere față de o promisiune a ministrului mult prea optimistă și neactualizată probabil la acea vreme, se apără Popa.

„În septembrie nu aveau cum să înceapă lucrările, câtă vreme am lansat licitațiile abia în iulie. Speranțele erau și sunt pentru începerea în acest an”, explică el.

Dar neclaritățile flagrante abia acum apar, amintind de șirul blocajelor și al declarațiilor fără acoperire, al surselor de finanțare (parțial) neprecizate, care au făcut ca povestea spitalelor regionale să dureze din 2005 până azi, 18 ani.

Director: Nu putem intra pe teren înainte să semnăm contractul de fonduri UE

Aflăm mai întâi că, și dacă vor fi desemnați câștigătorii pentru cele două licitații pentru spitalul din Iași, contractele tot nu vor putea fi semnate, până ce în paralel nu va fi semnat și contractul de finanțare europeană din Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027, după cum susține directorul ANDIS.

Prin POS, cele trei spitale regionale au prevăzute o finanțare totală de 1,25 miliarde de euro, din care sub 20% sunt însă bani europeni: 224 mil. euro, adică 74,5 milioane euro pentru fiecare spital.

Diferența ar urma să fie asigurată fie din creditele contractate deja de România de la Banca Europeană de Investiții – peste 910 milioane de euro pentru cele trei unități - fie direct de la bugetul de stat.

Costul spitalului din Craiova va fi cel mai mare: peste 700 milioane de euro. Aici proiectarea, începută mai târziu, nu este încă gata.

„Dacă nu vor fi contestații, putem avea contract semnat în noiembrie. Acest lucru nu se va putea întâmpla dacă nu avem semnat între timp contractul de finanțare europeană pe Programul Operațional Sănătate 2021-2027. Ministerul Fondurilor Europene va trebui să lanseze ghidul de finanțare să putem aplica și să semnăm contractul de finanțare”, spune directorul ANDIS.

Surse avizate din domeniul fondurilor europene ne-au precizat însă că nu există nicio legătură între semnarea contractelor de lucrări și contractul de finanțare europeană.

Asta deoarece cele trei spitale au contractată deja o finanțare totală de 141 milioane de euro, 47 milioane de euro/spital din exercițiul financiar precedent, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR).

Banii, contractați de Ministerul Sănătății în 2020, ar trebui să acopere și aceste lucrări, gândite de la început ca finanțabile prin vechiul exercițiu financiar european, ca parte a Fazei I a proiectelor.

Pentru spitalul din Iași, din acești bani au fost acoperite costurile proiectării - 9 milioane de euro (fără TVA), valoarea lucrărilor de execuție și supraveghere aflate în licitație fiind de 14 milioane de euro (fără TVA).

Practic, toată suma ajunge la 23 de milioane de euro, fără TVA.

Situația este asemănătoare și la celelalte două spitale: la cel din Cluj au fost cheltuite aproximaiv 12 milioane de euro pentru proiectare și valoarea lurărilor licitate este de 21,5 milioane de euro.

La Craiova proiectarea a costat 5 milioane de euro, iar contractul de supraveghere licitat este de 8,55 milioane de euro.

Banii din POR trebuie cheltuiți până la finalul 2023

Practic pentru toate cele trei spitale valoarea proiectării (23,9 mil euro fără TVA) și a lucrărilor licitate ajunge la 45 milioane de euro fără TVA, mai puțin decât are contractat un singur spital prin POR.

Pe de altă parte, suma totală de 141 milioane de euro din POR trebuie cheltuită până la finalul acestui an, lucru care pare imposibil, în condițiile în care și în cel mai optimist scenariu este puțin probabil să poată fi realizate lucrări efective substanțiale în acest an.

Asta mai ales dacă, după anunțarea primilor câștigători de licitații, vor exista și contestații.

Riscul ca banii din POR să fie pierduți este deci foarte mare, dar nimeni nu o spune cu subiect și predicat.

Salvarea ar putea veni de la exercițiul financiar viitor.

„Avem banii de la BEI, dar dorim să nu cheltuim mai întâi din credit, ci din banii europeni, de aceea e important să avem contractul de finanțare semnat. În decembrie 2023 se încheie programul POR și intră pe rol noul program”, spune Adrian Popa.

Optimism neacoperit de date

A doua inexactitate e dată de faptul că directorul ANDIS speră ca, într-o lună, două, Ministerul Fondurilor Europene să lanseze apelurile de proiecte pentru spitalele regionale și să fie semnat contractul de finanțare.

Cele două apeluri (dintre care unul acoperă cea mai mare parte a sumei) au o valoare totală de 1,25 miliarde de euro, din care însă sub 20% sunt bani europeni.

Cei mai mulți bani UE - 219 mil. euro vin din Fondul de Dezvoltare Regională - completați de cei asgurați prin mecanisme de tip FSE (Fondul Social European).

„Sperăm ca după 1 noiembrie să începem procedura de contractare a banilor din programul european”, afirmă Popa.

Calendarul estimativ al apelurilor destinate spitalelor regionale, de pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), infirmă însă această posibilitate.

Datele publice actualizate în septembrie 2023 indică faptul că sunt necesare cel puțin șase luni pentru toată procedura - deschidere apel, finalizare, evaluare, semnarea contractului și începerea implementării proiectului.

Chiar dacă sunt apeluri necompetitive, banii fiind prevăzuți în mod expres pentru cele trei spitale, este puțin probabil ca termenele să fie scurtcircuitate la 30-60 de zile, ne-au confirmat sursele citate mai sus.

Cine acoperă diferența până la 2 miliarde de euro?

A treia neclaritate majoră este legată de diferența între valoarea totală a celor trei proiecte, care este în prezent de peste 2 miliarde de euro.

De această dată nu e vorba de estimări, ci de date mult mai exacte, rezultate din proiectele tehnice finalizate pentru Iași - care indică costuri ale spitalului de 670 milioane de euro. La Cluj, suma e de 687 de milioane de euro.

La Craiova, datele preliminare ale proiectului tehnic (care nu este gata încă) indică o valoare a viitoarei unități medicale de 700 de milioane de euro.

Sursele de finanțare cunoscute până acum sunt: 141 de milioane de euro din POR 2014-2020 (fără să fie clar cât s-a cheltuit din ei) și cei 1,25 miliarde de euro din POS 2021-2027, alcătuiți din 224 milioane de euro bani europeni și 920 milioane de euro credite BEI.

Rezultă aproximativ 1,4 miliarde de euro. Diferența va fi acoperită cel mai probabil de statul român, fără să fie clar acest lucru.

Europa Liberă a solicitat lămuriri atât de la Ministerul Sănătății, precum și de la MIPE.

Reprezentanții instituțiilor au promis răspunsuri în zilele următoare.

Aproape 20 de ani de promisiuni

Primele promisiuni legate de spitalele regionale au apărut în 2005, în timpul guvernului Tăriceanu, într-un pachet de reforme în domeniul sănătății, după cum amintea Europa Liberă anul trecut.

Ministrul Sănătății de la acea vreme, Eugen Nicolăescu, anunța opt spitale, la Iași, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Galați și Târgu-Mureș.

Lucrurile au rămas însă la nivel de intenție, după care au fost reluate periodic de diverși premieri, de la Emil Boc la Victor Ponta, dar și de aleșii locali sau județeni.

Varianta a doar trei spitale regionale s-a cristalizat în 2016, în timpul guvernării PSD, coordonarea fiind preluată de Ministerul Sănătății.

Trecerea terenurilor din subordinea Ministerului Apărării în cea a MS, cu implicarea autorităților județene a fost în sine o aventură.

De altfel, neînțelegerile între autoritățile locale și cele centrale este unul din factorii care au tergiversat proiectele.

La care s-au adăugat lipsa finanțării certe - nu că acest lucru ar fi lămurit în totalitate în prezent - diferențele de viziune de la un ministru la altul, procedurile încâlcite, dar și capacitatea și eficiența administrative limitate ale statului, după cum a arătat Europa Liberă recent.