Autoritățile elvețiene au cerut Teheranului să furnizeze detalii complete cu privire la moartea unui cetățean elvețian în vârstă de 64 de ani într-o închisoare iraniană, după arestarea sa luna trecută sub acuzația de spionaj.
„Elveția cere autorităților iraniene să furnizeze informații detaliate cu privire la motivele arestării sale și o anchetă completă cu privire la circumstanțele decesului său”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Valentin Clivaz, într-un e-mail trimis Europei Libere la 10 ianuarie.
Clivaz a adăugat că Ambasada Elveției la Teheran a fost în contact zilnic cu autoritățile iraniene de când a fost informată despre arestare, la 10 decembrie 2024, dar că, deoarece acuzațiile includeau spionajul, nu i s-a acordat acces la deținut.
Îți mai recomandăm Creșterea numărului de execuții în Iran în 2024 provoacă indignarea ONU„La 9 ianuarie 2025, ambasada a fost informată că elvețianul s-a sinucis în închisoare”, se arată în declarația Elveției.
Aceasta a adăugat că a reținut numele decedatului pentru protecția familiei victimei, dar că repatrierea corpului în Elveția este o „prioritate absolută”.
Site-ul de știri Mizan, care este afiliat sistemului judiciar iranian, a declarat că cetățeanul elvețian fusese „arestat de agențiile de securitate pentru spionaj, iar cazul său era în curs de investigare” în momentul în care s-a sinucis la închisoarea din orașul Semnan, în estul țării, pe 9 ianuarie.
Mizan l-a citat pe Mohammad Sadeq Akbari, șeful justiției din provincia Semnan, afirmând că individul era deținut într-o celulă cu un alt prizonier și și-a luat viața atunci când colegul de celulă nu a fost prezent.
Akbari nu l-a numit pe cetățeanul elvețian și nu a oferit detalii suplimentare, precizând că se desfășoară o anchetă și că, până în prezent, „sinuciderea este certă” ca fiind cauza morții.
Îți mai recomandăm SUA anunță noi sancțiuni față de entități rusești și iraniene acuzate de interferențe electoraleMinisterul elvețian de Externe a declarat că bărbatul călătorea în Iran ca turist în momentul arestării sale și că nu a mai locuit în Elveția de aproape 20 de ani. El a locuit ultima dată în Africa de Sud, a precizat ministerul.
Mai multe țări europene și Statele Unite au caracterizat arestarea de către Republica Islamică a cetățenilor occidentali drept „diplomație a ostaticilor”, susținând că Teheranul folosește astfel de detenții ca monedă de schimb în negocierile cu Occidentul.
La 10 ianuarie, Ministerul francez de Externe a declarat că l-a convocat pe ambasadorul iranian pentru a protesta împotriva reținerii de către Teheran a trei cetățeni francezi despre care afirmă că sunt „ostatici” ai statului și a cerut eliberarea lor imediată.
„Situația este intolerabilă, cu condiții de detenție nedemne care, pentru unii, constituie tortură în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat ministerul.
Învățătoarea Cecile Kohler și partenerul ei, Jacques Paris, au fost reținuți în Iran în mai 2022, fiind acuzați că au organizat proteste sindicale. Un al treilea cetățean francez, identificat doar cu prenumele Olivier, a fost, de asemenea, reținut din 2022.
În 2021, un diplomat elvețian a murit în circumstanțe misterioase în Iran.
Mass-media iraniană a declarat că persoana a murit după ce a căzut de pe o clădire înaltă, chiar lângă Teheran. Autoritățile elvețiene nu au identificat victima și nici nu au oferit detalii cu privire la incident.
În decembrie 2024, Biroul Procurorului General al Elveției a declarat că cazul morții diplomatului a fost închis și că o anchetă nu a dovedit nicio „intervenție criminală din partea unei terțe părți”.
Ancheta ar fi fost complicată de absența organelor victimei după ce o autopsie inițială a fost efectuată în Iran.
Elveția reprezintă diplomatic Statele Unite în Iran de când Washingtonul și Teheranul au rupt relațiile în urma Revoluției islamice din 1979.
În declarația sa din 10 ianuarie, Ministerul elvețian de Externe a precizat că, în acest moment, nu există alți cetățeni elvețieni în custodia Iranului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI