Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, dar a uitat să anunțe beneficiarii. Unii au licitații în derulare

Guvernul român a transmis Comisiei Europene un document revizuit privind finanțările prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe 8 septembrie.

În forma actualizată, România a trebuit să reducă de pe lista inițială a investițiilor suma totală de 2,1 miliarde de euro, deoarece creșterea economică din ultimii ani a fost peste estimări.

Mai multe ministere, printre care și cel al Sănătății, au șters o serie de investiții promise comunității prin planul inițial, semnat în 2021 cu Comisia Europeană și care prevedea granturi și împrumuturi avantajoase de 29,12 miliarde de euro.

Investițiile care au dispărut de pe lista Ministerului Sănătății, publicate de G4Media, au stârnit cele mai mari controverse.

Este vorba de șase investiții urgente în unități sanitare – modernizări sau construcția unor spitale noi – pentru care autoritățile locale sau județene au semnat deja contractele de finanțare cu Guvernul și care au o valoare de 740 de milioane de euro.

Beneficiarii acelor investiții, primării sau consilii județene, au aflat din presă că proiectele pe care trebuie să le implementeze au rămas fără finanțarea din PNRR, chiar dacă în unele cazuri licitațiile sunt în curs.

Doi șefi de consiliu județean și un primar cu care Europa Liberă a discutat ne-au spus că nimeni de la minister nu le-a transmis înainte ca România să modifice PNRR că vor trebui să găsească bani din alte părți pentru a-și construi spitalele promise.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a admis scoaterea unor spitale de pe lista finanțărilor PNRR, însă promite că proiectele merg mai departe și că guvernul se va împrumuta de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru ele.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului spune pentru Europa Liberă că scoaterea din PNRR a celor șase investiții „poate fi un avantaj”, deorece procedurile BEI sunt „mai operative”.

De ce nu a știut nimeni?

„Eu am contract de finanțare pe PNRR, ce prostii vorbește ministrul, e problema lui [...] Eu nu am nimic împotrivă să schimbe finanțarea, dar prima dată discuți cu mine, nu?”, spune Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

A existat un astfel de dialog cu beneficiarii investițiilor, înainte ca planul revizuit să fie trimis de guvern Comisiei Europene?

„Nu”, spune nu doar Iustin Cionca, ci și reprezentanții altor două instituții ale căror investiții în spitale au fost scoase de pe listă, Primăria Brașov și Consiliul Județean (CJ) Constanța.

„Oficial, nimeni nu ne-a transmis nimic și nici nu ne-a cerut nimeni informații”, spune primarul Brașovului, Allen Coliban, unde ar trebui să se construiască un spital de pneumologie și boli infecțioase.

„Noi știm doar din presă”, completează Petre Enciu, vicepreședintele CJ Constanța, unde ar trebui ridicat un spital de copii.

Reprezentanții Ministerului Sănătății au admis, luni, că nu i-au informat pe beneficiarii celor șase proiecte că finanțarea prin PNRR pică. Alexandru Ragobete, secretar de stat al Ministerului Sănătății, a justificat că planul de revizuire nu a fost încă aprobat de Comisia Europeană.

„Comunicarea se va face atunci când Comisia Europeană va aproba propunerea noastră de reducere a bugetului. În momentul de față încă se negociază cu Comisia Europeană”, a spus Ragobete.

Surse apropiate Comisiei Europene au precizat pentru Europa Liberă că această decizia va fi de durată. Estimarea transmiterii unui răspuns din partea Comisiei este de două luni.

Licitații în curs

Județul Constanța ar trebui să fie beneficiarul celei mai mari investiții din afara Bucureștiului dintre cele șase care au dispărut de pe lista Ministerului Sănătății.

142 de milioane de euro ar fi trebuit să primească Consiliul Județean (CJ) Constanța prin PNRR, pentru construirea unui corp de clădire de spital în care să funcționeze secțiile de pediatrie, obstetrică și ginecologie.

„La noi nu s-a mai construit un obiectiv public sanitar de peste 50 de ani”, justifică urgența vicepreședintele CJ Constanța, Petre Enciu.

În baza contractului de finanțare prin PNRR semnat cu Ministerul Sănătății, Consiliul Județean Constanța a scos deja la licitație contractul de execuție, ultimul înainte de începerea efectivă a lucrărilor.

„Suntem la finalul evaluării ofertelor, avem cinci oferte depuse, din care doi constructori sunt în primii cinci la nivel național”, spune oficialul de la CJ Constanța.

VIDEO Cum ar trebui să arate spitalul de la Constanța

Acesta speră ca varianta de rezervă, cu finanțarea asigurată din împrumuturi de la BEI, să fie implementată de guvern, altminteri recunoaște că nu știe ce s-ar putea întâmpla cu acest proiect, despre care se discută în Constanța deja de zece ani.

„Eu nu prea înțeleg cum se va derula colaborarea noastră cu Ministerul Sănătății în momentul când, să spunem, într-un caz nefericit, vom fi anunțați că nu mai există finanțare? Cum, vom rezilia contractul de finanțare? Păi, nu prea se poate. Nu văd o cale de rezolvare juridică clară.”

Avansată este și licitația și de la Brașov, unde primăria orașului a semnat un contract de finanțare cu Ministerul Sănătății pentru construirea unui spital de pneumoftiziologie și boli infecțioase, în valoare de 96 de milioane de euro.

„Avem lansată licitația pentru proiectare și execuție și mergem înainte. Adică asta înseamnă proiect tehnic, după care începerea lucrărilor”, ne-a spus primarul din Brașov, Allen Coliban, care a adăugat că termenul de depunere al ofertelor este 3 octombrie.

Macheta Spitalului din Brașov. Oficialii locali spun că investiția în acest nou spital este vitală pentru locuitori.

„Dacă mergem acum la spitalul de pneumo din Brașov sau la cele infecțioase, ne dăm seama că e o crimă orice compromitere a unui astfel de proiect. Faptul că aceste proiecte prin PNRR vin cu un calendar asumat și totodată au avut o evaluare calitativă, iar spitalul nostru a ieșit pe locul șapte în acea listă din 49 de spitale propuse, arată și faptul că proiectul este de calitate, că practic bifează toate criteriile. Nu văd de ce am renunțat la această variantă de finanțare”, spune Coliban.

Întrebat dacă știe care au fost criteriile folosite de minister pentru excluderea unor spitale de pe lista finanțărilor, Coliban a spus că „își rezervă opinia că rearanjarea listei a fost făcută pe criteriu politic”.

Coliban a justiticat de ce Brașovul are nevoie urgentă de un spital pentru pneumoftiziologie și boli infecțioase. În prezent, la Brașov, bolile de plămâni sunt tratate în „condiții care nu au nicio legătură cu normalitatea” în timp ce bolile infecțioase într-o fostă baie comunală.

Urgentă este și investiția de la Arad, unde Consiliul Județean a semnat un contract de finanțare pentru construirea unei secții de obstetrică și ginecologie; 95 de milioane de euro, bani prin PNRR.

Președintele CJ Arad, Iustin Cionca, spune pentru Europa Liberă că miercuri, 13 septembrie, instituția pe care o conduce va semna proiectul tehnic pentru construcția spitalului și, în maximum șase luni, execuția ar trebui scoasă la licitație,

Cionca este supărat pe Ministerul Sănătății că nu l-a anunțat oficial că proiectul a rămas fără finanțare din PNRR.

„Mă aștept să fiu contactat oficial. Nu cred că e corect să fiu anunțat prin presă. Când m-au chemat să semnez contractul ne-am dus față în față, nu m-au anunțat prin presă că am câștigat proiectul și m-am apucat de treabă”, spune Cionca.

„Dacă primesc o ofertă rezonabilă, dar oficială, nu prin presă, că vor să schimbe sursa de finanțare, mergem să discutăm, până atunci eu mă țin de contract”, a mai spus Cionca.

În prezent, la Arad, maternitatea funcționează într-o clădire istorică degradată, care a fost retrocedată către proprietari și pentru care CJ plătește chirie.

Clădirea Maternității din Arad este degradată. Unitatea funcționează într-un spațiu închiriat.

Noul spital presupune realizarea unei construcţii pe 10 niveluri și ar urma să aibă un număr de 312 paturi în regim de spitalizare atât pentru ginecologie, cât și pentru pediatrie.

„Chiar dacă se schimbă sursa de finanțare și nu va mai fi pe PNRR, ci va fi BEI, nu e o tragedie, important este să vorbească cu noi prima dată, să ne comunice nouă ce vrea să facă, să cădem de acord, abia apoi să anunțe în presă - pentru că ne creează o problemă de imagine. Acum, la mine, cetățenii-s bulversați și ei nu știu cine-i vinovat că nu se mai face spitalul. Toată lumea mă acuză pe mine! Ce vină am eu că dl. ministru s-a răzgândit?”, a încheiat Cionca.

Explicațiile lui Rafila

Cele șase investiții scoase de pe lista PNRR fac parte dintr-o listă de 27 de proiecte de investiții de infrastructură în spitale, pentru care a fost alocată în planul inițial suma de 2,45 de miliarde de euro.

Alte 400 de milioane de euro au fost alocate pentru digitalizarea sistemului sanitar.

Cei 2,45 miliarde de euro erau granturi, bani pe care România îi primea fără a fi necesar să îi restituie.

În total, PNRR semnat de România în 2021 prevedea alocarea a 29,12 miliarde de euro, din care 14,23 miliarde de euro erau granturi și 14,94, împrumuturi la dobânzi avantajoase.

În iunie 2023, Comisia Europeană, structura care gestionează implementarea PNRR-urilor la nivel european, a transmis României că, urmare a unei creșteri a PIB-ului peste estimări, suma acordată ca granturi negociată inițial trebuie redusă cu 2,1 miliarde de euro.

Potrivit unor surse apropiate Comisiei, instituția nu a precizat României de unde să taie banii, această alegere aparținând guvernului român.

Planul revizuit a fost trimis Comisiei pe 8 septembrie, iar cel mai mare perdant a fost, de departe, Ministerul Sănătății, care a pierdut granturi de 740 de milioane de euro.

Alte ministere care au pierdut granturi sunt Ministerul Energiei (460 de miliarde de euro), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (269 de miliarde de euro), Ministerul Transporturilor (236 de miliarde de euro).

Ministrul Rafila spune că ministerul său a fost pus „în fața faptului împlinit” când a trebuit să taie de pe listă cele șase investiții, a căror valoare cumulată este de 740 de milioane de euro.

Alexandru Rafila spune că lista a fost întocmită în baza unei „analize de risc ce a fost realizată de experți ai Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene”.

Printre criteriile luate în calcul, spune ministrul, cel mai important a fost riscul ca lucrările să nu fie finalizate până în iunie 2026, data limită stabilită prin PNRR.

„Riscul a inclus statusul procedurilor de licitație publică, stadiul proiectului tehnic, dacă există contestații în procedurile de licitație publică, termenele activităților asumate de către fiecare beneficiar, dacă există probleme sau litigii legate de dreptul de proprietate al terenului, avize și autorizații și impactul asupra digitalizării și tranziției verde”, a justificat Rafila.

Spitalele șterse de pe lista investițiilor ar fi ajuns astfel pe o listă a spitalelor cu „risc crescut”, la „care nu renunțăm, ci folosim o altă sursă de finanțare, de la Banca Europeană de Investiții”.

Justificarea lui Rafila este că, astfel, termenele de finalizare a acestor proiecte pot fi prelungite și după iunie 2026, data limită stabilită prin PNRR.

„Să ne înțelegem”, și-a punctat Rafila decizia, „dacă nu termini până la data la care finanțatorul îți asigură resursa, atunci plătești de la bugetul de stat, deci nu avea rost să intrăm într-o astfel de situație”.

Finanțarea din împrumuturi de la BEI înseamnă tot plata lucrărilor din bani de la bugetul de stat, doar că prin împrumuturi pentru care nu e clar la acest moment ce dobânzi va plăti guvernul român.

Într-o declarație pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Guvernului României, Mihai Constantin, a declarat că aceste dobânzi vor fi la fel de avantajoase ca cele ale împrumuturilor prin PNRR.

Constantin a punctat că „nu se renunță la construcția sau modernizarea niciunuia dintre spitalele aflate pe lista de investiții”, ci doar se schimbă sursa de finanțare.

Ar putea fi un „avantaj”, subliniază Constatin, deoarece „procedurile mai operative ale BEI pot duce la finalizarea mai rapidă a investiției”.

Despre cum a fost întocmită lista celor șase spitale, Constantin a spus că acestea prezentau „riscuri serioase de nerealizare în termen”.