Comisia Europeană nu a obligat România să-și asume nici reducerea deficitului bugetar, nici reforma administrației sau pe cea fiscală pentru a putea primi banii stabiliți în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cu toate acestea, de ceva vreme, sub presiunea scadenței termenului limită și a temerii că România va pierde fondurile UE, oficialii români și-au construit o retorică care redă imaginea unei Românii obligate să se supună presiunilor Comisiei pentru ca fondurile de peste 29 de miliarde de euro să fie decontate integral.
„Poate vrea Comisia, dar nu putem sacrifica o țară”, a spus ministrul de Finanțe Marcel Boloș despre exigențele Comisiei – de altfel, asumate de România. Anterior, premierul Marcel Ciolacu spunea că miniștrii români nu îngenunchează, nu se ploconesc și nici nu execută ordine la Bruxelles.
Mai mult, Marcel Boloș a dat de înțeles chiar că România ar fi în pericol să intre în incapacitate de plată dacă ar îndeplini cerințele Comisiei.
De fapt, discursul oficialilor români ascunde lipsa totală de fermitate în aplicarea reformelor și de responsabilitate față de măsurile asumate, spun experții consultați de Europa Liberă.
Bugetul de stat pe 2023 a fost construit prost de la început, iar guvernul a ajuns să o recunoască, doar că prea târziu, fără a-și asuma și responsabilitatea, transferând decontul către sursa constantă de venituri la buget: mediul privat, arată aceștia.
„Cineva va trebui să plătească, fie toți, fie doar unii vor plăti impozite mai mari”, spune Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari și profesor asociat al Academiei de Studii Economice.
La început a fost acordul
Consiliul Uniunii Europene a adoptat în iunie 2021 o recomandare care stabilește ca România să pună capăt situației de deficit excesiv în 2024.
Inițial, recomandarea, adoptată în 2020, prevedea ca termenul limită să fie în 2022, numai că criza provocată de pandemia de Covid a dus la o abatere semnificativă de la ipotezele economice inițiale.
Recomandarea Consiliului din vara anului 2021 stabilește că, pentru a respecta acest nou termen limită, România trebuie să atingă o țintă de deficit public de 8,0 % din PIB în 2021 (an de pandemie), de 6,2 % în 2022, 4,4 % în 2023 și 2,9 % din PIB în 2024.
Consiliul a admis că prelungirea termenului acordat României este important pentru redresarea țării după pandemie într-un efort care să fie făcut în timp, gradual, între consolidarea bugetară și redresarea economică.
Termenul cheie al atingerii acestor ținte este „reformă”, la care Consiliul Uniunii Europene a făcut apel inclusiv în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice.
Mecanismul de redresare și reziliență astfel creat i-a oferit, de fapt, României ocazia de a-și îmbunătăți poziția bugetară, sprijinind în același timp creșterea și crearea de locuri de muncă.
Niciuna dintre cerințe nu a fost impusă cu forța, iar acestea s-au conturat după ce Comisia a cerut și plătit Băncii Mondiale un raport care a stabilit de unde pleacă România și unde ar trebui să ajungă. Toate au fost asumate de România și de oficialii săi.
De la promisiuni la fapte este, însă, cale lungă.
Între timp, România vorbește, prin vocea oficialilor săi, de pe poziții defensive.
Discursul oficialilor vine în an preelectoral, în apropierea celor patru rânduri de alegeri din 2024, care fac neplăcute măsurile pe care statul ar trebui să le ia și care nu dau bine în ochii electoratului.
„În urmă cu aproape un an și jumătate, Consiliul Fiscal a făcut un studiu la care au contribuit mulți economiști, cei mai buni din România, care a propus reducerea facilităților prin PNRR, ceea ce ne spune și Comisia Europeană. Deci se știe ce trebuie făcut, dar trebuie curaj, pentru că sunt reforme pe care ei (guvernanții – n.r.) nu și le asumă din motive electorale. E mai simplu să spună «Comisia Electorală vă cere să faceți asta. Noi o să facem pe motiv că ne obligă Comisia Europeană»”, spune Adrian Codîrlașu.
Între timp, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că a cerut Comisiei Europene o rectificare a țintei de deficit la 5,5%, în loc de 4,4,% din PIB, pe motiv că ținta asumată inițial „aproape că nu poate fi respectată”.
Ministrul a recunoscut că motivul creșterii deficitului este compensarea energiei pentru populație și mediul de afaceri, dar și creșterea cheltuielilor militare, prin alocarea bugetară de 2,5% din buget, de la 2%.
Sprijinirii Ucrainei invadate i-a fost atribuită responsabilitatea a 3,5% din PIB, la care Comisia a făcut semn să mai coboare cu două procente, semn că factura a fost încărcată neconform cu realitatea. Detaliul în procente a fost făcut public chiar de premierul Marcel Ciolacu după întâlnirea de vineri cu oficialii europeni.
Sse știe ce trebuie făcut, dar trebuie curaj, pentru că sunt reforme pe care guvernanții nu și le asumă din motive electorale - Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România
România trebuie să facă dovada onestă a cheltuirii banilor, mai corect spus să justifice temeinicia cheltuirii lor, iar Comisia să accepte devizul pentru eliberarea și a celei de a treia tranșe, de 2,8 miliarde de euro.
Câtă vreme nu se ajunge la fatidicul deficit de 6,8%, dătător de frisoane și care ar duce la suspendarea fondurilor europene, lucrurile par a fi încă sub control.
Cine plătește?
„Negociază între ei (PSD cu PNL - n.r.) și cu Comisia și vor ajunge la o soluție, însă au dispărut complet din discuții reducerea de cheltuieli în sectorul public și, de asemenea, reducerea pensiilor speciale, care mănâncă și ele o grămadă de bani”, atrage atenția Adrian Codîrlașu.
În schimb, spune profesorul Codîrlașu, a revenit în discuție impozitarea sectorului privat. Nimic despre reforma administrativă, nimic despre reforma fiscală, a pensiilor.
Numai din reforma administrativă s-ar putea face economii consistente dacă s-ar ține cont, de pildă, că sunt foarte multe localități care nu se mai încadrează la nivelul de oraș sau de municipiu, iar fondurile alocate ar fi, în consecință, mai mici.
„S-ar putea merge și pe soluția de a plăti fonduri la 1.000 de locuitori”, propune profesorul pentru a da un singur exemplu. Autoritățile locale care ar dori să aibă un aparat mai consistent, i-ar putea taxa în plus pe cetățenii acelui oraș sau localități, dar fondurile de la stat să fie acordate în raport de numărul de locuitori, explică vicepreședintele CFA.
În schimb, ministrul de Finanțe a spus, la revenirea de la Bruxelles, că aplicarea simultană a cerințelor Comisiei – reducerea deficitului bugetar, reforma pensiilor și reforma salarizării – ar putea duce România în incapacitate de plată.
„Dacă nu rezolvăm toate aceste lucruri nu primim banii din PNRR, poate la asta se referă. Nu intrăm în incapacitate de plată, în schimb, dacă continuăm în ritmul ăsta ne taie Uniunea Europeană fondurile, atât din PNRR, cât și pe cele de coeziune și, de asemenea, vor crește ratele de dobândă”, constată cu ironie profesorul Codîrlașu.
România are exemplul negativ al Ungariei, spune expertul: „cu inflația de peste 20%, cu dobânzi de 14 – 15%, într-acolo ne îndreptăm”.
Digitalizarea ANAF, cerută explicit prin raportul Băncii Mondiale și care a început încă din 2017, cu bani de la BERD, dar stopată nu se știe de ce, ar reduce puternic numărul de personal și birocrația, concomitent cu creșterea calității serviciilor publice către cetățenii care plătesc taxe, spune Adrian Codîrlașu.
Numai că digitalizarea ar presupune vizualizarea în sistem a eficienței firmelor de stat, pentru că nu face diferența între cele private și cele de stat.
„Cineva va trebui să plătească, fie toți, fie doar unii. Unii vor plăti impozite mai mari. Iar discuția s-a mutat, de fapt, de la reformă la cine plătește mai multe impozite. Iar taxat va fi mediul privat, bineînțeles. Nu mă aștept să fie vreo economie în sectorul public și nici reformă”, a conchis analistul.
În opinia sa, mesajul dat către mediul extern de afaceri este unul negativ, iar costurile pentru economie vor fi mult mai mari.
Oficialii români au transmis că, de la Bruxelles, ar fi apărut, recent, în discuție posibilitatea creșterii TVA sau a eliminării cotelor reduse.
„E imoral să te îndrepți tot către cei care plătesc deja taxe și impozite”
Directorul executiv al Confederației patronale „Concordia”, Radu Burnete, se îndoiește, însă, că Executivul comunitar ar cere României ce taxe să crească și spune că Guvernul României este cel care a făcut „calcule nerealiste”, pentru că singur a apreciat la început de an că va avea un deficit de 4,4%, pentru ca la mijlocul anului să revină și să constate că a greșit.
Cred că Guvernul vrea să ne facă să credem că Comisia Europeană ne spune ce să facem și să dregem - Radu Burnete, directorul patronatelor Concordia
„Eu nu cred că comisia le spune voi creșteți taxa asta, să faceți lucrul ăsta. Comisia le spune lucrurile mari. «Așa arată traiectoria deficitului. Deci trebuie să faceți niște modificări.» Ce ne mai poate spune Comisia este că în cadrul PNRR, pentru care s-a plătit un studiu al Băncii Mondiale din bani europeni, este că trebuie să se facă reformă”, spune Radu Burnete.
Acesta este de părere că guvernul român „s-a pus singur” în situația de nu-i mai ajunge banii, pentru că s-a „întins mai mult decât i-e plapuma” cu cheltuielile.
Din acest motiv, în lipsa reformelor structurale, a apărut soluția creșterii de taxe și impozite „ca măsuri rapide”, explică reprezentantul mediului de afaceri.
„Răspunsul nostru, al patronatelor, este că nu este în regulă să-mi spui la mijlocul anului că nu-ți ajung banii, după ce singur ai apreciat greșit. Discuțiile de acest fel au nevoie de timp, pentru că și afacerile au niște contracte în derulare, niște planuri.
Nu poți să-mi impui de pe o zi pe alta sau de astăzi, în septembrie, cu aplicare în octombrie. Și Codul fiscal vorbește de minimum șase luni de zile. Cred că Guvernul vrea să ne facă să credem că Comisia Europeană ne spune ce să facem și să dregem. Dar, realitatea este că în privința taxării România este un stat suveran: noi decidem ce taxe punem.”
De fapt, guvernul român are posibilitatea de a decide singur ce taxe noi să introducă sau pe care să le mărească, cerințele Comisiei Europene fiind doar de a respecta niște principii: cât să fie deficitul, cât să fie datoria publică, arată directorul patronatelor Concordia.
Și Radu Burnete spune că pentru mediul de afaceri semnalul este demobilizant și că România pierde astfel investițiile majore.
„Dacă vrei să faci un business rapid, să cumperi sau să vinzi ceva, nu e mare lucru. Dar, dacă vrei să faci o investiție în Marea Neagră sau o fabrică de microcipuri, adică o investiție pe 10-15 ani, este altceva. Iar aceasta este o problemă și pentru investitorii autohtoni.”
Soluția? Una dintre ele este reformarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, e de părere Radu Burnete, care spune că „e prea multă lume care nu plătește TVA și face evaziune fiscală” și că „e imoral să te îndrepți tot către cei care plătesc deja taxe și impozite.”
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna trecută că își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă fiscală, „cu mandatul pe masă”.
„Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament pentru reforme și dreptate socială”, a spus premierul, după ce a dat asigurări că nu va ceda „presiunilor celor din sistem”, fără să-i numească și făcând uitat detaliul că este chiar șeful guvernului din „sistem”.
Asumarea răspunderii atrage după sine riscul căderii guvernului dacă o moțiune de cenzură, inițiată deja de AUR, ar avea câștig de cauză.
Numai că acest pericol nu există. După câteva valuri, făcute preț de nici 24 de ore, de la o ședință care a avut loc duminică seara la o vilă de protocol, până la una de Birou Politic de luni dimineață, liberalii au decis că nu riscă să nu susțină guvernul condus de partenerul său din coaliția de guvernare. Așadar, majoritatea votului în Parlament este asigurată.
