Ordonanța austerității, faza pe spitale: pacienți amânați, angajări blocate, investiții anulate

Cele 1,7 miliarde de lei alocate recent de Guvern din Fondul de Rezervă către cel de asigurări de sănătate - pentru plata salariilor, serviciilor și echipamentelor medicale - au liniștit apele. Pe moment. Pentru decembrie, însă, managerii spitalelor nu știu pe ce bani se vor baza.

Casele Județene de Sănătate au început să facă unele plăți către spitale - fapt confirmat și de unii dintre manageri - dar banii nu ajung pentru a acoperi și datoriile din urmă, spune pentru Europa Liberă președintele Asociației pentru Protecția Pacienților din România, Vasile Barbu.

„Cât de cât, o parte din datorii va fi plătită; nu acoperă însă toate datoriile din urmă, pentru că sunt unele și de 180 de zile. Furnizorii devin dificili. Problema este că spitalele, în ultima perioadă, nu au făcut achiziții de materiale sanitare și anumite dispozitive medicale. În perioada următoare se așteaptă să se rezolve achizițiile de acest gen”, explică el.

Situația este confirmată și de președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), Radu Gănescu.

„Spitalele, din ce transmit ca informații pacienților, sunt la ultimele stocuri posibile, atât la materiale, cât și la medicamente, și nu văd șanse ca lucrurile să se îmbunătățească atâta timp cât fondurile sunt foarte, foarte limitate.”

Restriștea din spitale are efecte negative asupra asistenței medicale de care au nevoie pacienții, spune Vasile Barbu.

Vasile Barbu este președintele Asociației pentru Protecția Pacienților.

„Pacienții au avut și au în continuare de suferit, pentru că o parte dintre ei sunt amânați - cei care nu sunt urgențe, dar sunt unii care au nevoie de abordare precoce. Și în chirurgie și ortopedie sunt amânați, de multe ori fără să li se spună clar, ci doar: «haideți să ne vedem peste nu știu câte zile», dar nu se spune cauza pentru care este amânat sau pentru care i se dă un termen ceva mai lung”, afirmă Barbu.

Uneori, inclusiv de la blocul operator lipsesc unele materiale sanitare. Alteori, chiar și specialiștii.

„Mai sunt amânați pacienții și pentru că nu au anesteziști. Există și această problemă, în paralel.”

Cea mai mare presiune o resimt marile spitale din Capitală, care preiau un număr mare de pacienți, transferați din alte părți.

Faptul că deficitul de personal medical riscă să devină tot mai acut a fost semnalat joi (16 noiembrie) și de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB).

„În curând, o să fim în situația de a nu mai putea asigura continuitatea actului medical din lipsă de personal. Spitalele nu mai au suficienți medici și duc lipsă de personal TESA. Sunt în pericol însăși funcționalitatea și continuitatea activității medicale!”, spune președintele ASSMB, Oana Sivache.

Ea reamintește că organizația a încercat să corecteze printr-un memoriu efectele „Ordonanței austerității” emisă în octombrie de Guvern și a adresat și un memorandum, urmat de trei reveniri, pentru deblocarea posturilor din spitale.

Fără succes.

„Dacă vocea ASSMB, instituție care administrează 19 spitale, este ignorată, nici nu vreau să mă gândesc ce se întâmplă în alte județe, în spitalele din orașele mici. Și acolo sunt tot pacienți”, mai spune Oana Sivache.

Incertitudine pentru luna decembrie

Atât reprezentanții asociațiilor de pacienți, cât și unii manageri de spital spun că sunt îngrijorări legate de ce se va întâmpla în luna decembrie.

Asta în condițiile în care Ordonanța Guvernului din 27 octombrie - care interzice reparațiile, achizițiile de bunuri de inventar și plafonează banii cheltuiți pe investiții - va continua să își facă resimțite efectele.

„În prezent, situația este la nivelul minim acceptabil, dar pe decembrie încă nu are nimeni siguranță cum va fi situația. Se întâmplă asta în mod clar pentru că nu avem rectificare bugetară și nu avem alocați bani pe ultimul trimestru din 2023. Și atunci tot ceea ce se cheltuiește se se achită din acele transferuri din fondul de rezervă”, atrage atenția Radu Gănescu.

Radu Gănescu, președinte COPAC ( Coaliţia Organizaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România).

În lipsa rectificării bugetare, spitalele nu se bucură în acest final de an de stabilitate pentru a putea contracta noi servicii sau noi achiziții de medicamente.

„Nu știu cum vor mai putea funcționa, în condițiile în care, dacă se termină stocul de medicamente și nu vor fi achiziții noi, cum vor mai avea pacienții acces? Inclusiv în farmaciile deschise sunt anumite întârzieri la plată și cumva nici farmaciile nu mai pot suporta cheltuielile dacă nu sunt achitate datoriile.”

Domeniul sănătății trebuia tratat distinct de majoritatea celorlalte domenii în Ordonanță sau neinclus în aceasta, fiind diferit chiar și de un alt domeniu strategic precum cel al educației, atât prin prisma investițiilor în derulare, dar mai ales pentru că vizează viața pacientului, atrage atenția Vasile Barbu.

„Cea mai lovită a fost sănătatea, pentru că spitalele aveau niște investiții în derulare, care nu erau făcute aiurea. De exemplu, planul național de cancer prevedea tot felul de achiziții, de aparatură și materiale sanitare, legate de relaționarea cu diverși furnizori. Or spitalele s-au înhămat la investiții, tocmai pentru a putea implementa aceste programe.”

Ar fi spitale care au aparatură sosită la vămi, care nu le pot ridica pentru că nu pot face plăți, a adăugat el.

Vasile Barbu mai subliniază că întocmirea memorandumurilor prin care spitalele ar putea cere exceptări, avizarea documentelor justificative și trimiterea către MS, sau alți ordonatori de credite și abia apoi către Guvern e o procedură migăloasă, care poate dura până la finalul anului.

Pe de altă parte, ambii reprezentanți ai organizațiilor de pacienți au subliniat că în acest an cheltuielile din sistemul de sănătate au crescut.

Radu Gănescu spune că este în primul rând un efect al pandemiei, mai exact al faptului că pacienți care au avut acces foarte greu în spitale atunci au ajuns acum în sistem în stadii mai avansate, iar alții au fost diagnosticați și tratați abia acum. Autoritățile ar fi subestimat acest efect.

Nici cheltuielile din sistem nu sunt eficientizate în acest moment, spune Vasile Barbu.

Memorandum transmis de spitalele din ASSMB Guvernului

Managerul spitalului Colțea din București, Bogdan Furtună, spune că alocarea recentă a Guvernului către Casa Națională de Asigurări (CNAS) a rezolvat situația financiară a spitalului pe luna în curs. Pentru decembrie încă nu e nimic clar.

„Noi avem bani puși deoparte și pacienții nu vor suferi”, asigură el.

Directorul a menționat și că au fost făcute plățile restante pentru trimestrul III pentru citostaticele din programul național pentru pacienții oncologici, pe care spitalul le cumpărase pe datorie.

Pe de altă parte, Bogdan Furtună spune că prevederile Ordonanței 90 (Ordonanța Austerității) pun în continuare în dificultate spitalul și că ASSMB, din care mai fac parte încă 18 unități medicale din Capitală, a transmis un Memorandum Primăriei București - ordonatorul de credite al spitalelor.

Solicitarea, prin care spitalele din subordinea coordonate de ASSMB cer exceptări de la prevederile Ordonanței, va ajunge pe masa Guvernului.

Oana Gabriela Sivache, directorul general al Administratiei Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti

Ordonanța face ca unitățile, chiar dacă au rezerve de bani, să nu îi poată cheltui pe reparații, bunuri de inventar sau noi investiții, peste un anumit plafon.

„Cerem, între altele, deblocarea cheltuielilor de reparații și a achiziției de bunuri”, spune managerul Spitalului Colțea din București.

Memorandumul este tipul de document prin care, în măsura în care prezintă „motive justificate”, spitalele ar putea obține permisiuni de a continua investiții peste plafonul prevăzut de Ordonanța 90, asta dacă existau bani alocați anterior, după cum a recomandat Guvernul.

Reprezentanții Primăriei Capitalei ne-au confirmat că memorandumul a fost înaintat instituției, fiind semnat de primarul Nicușor Dan și transmis Executivului.