În pandemie, spitalizarea bolnavilor cronici a scăzut cu 50%, cea a bolnavilor HIV cu 80%

Pandemia de Covid-19 are un efect devastator asupra bolnavilor cronici din România din cauza creșterii presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat, este concluzia raportului „Impactul pandemiei Covid-19 asupra bolnavilor cronici la servicii medicale în România”, publicat de Fundația Romanian Angel Appeal și Observatorul Român de Sănătate.

Numărul spitalizărilor la nivel național în primele șase luni ale pandemiei a scăzut dramatic: cu 48% mai puține comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai afectați sunt bolnavii de HIV-SIDA și cei cu diabet.

Scăderea este cauzată de îngreunarea accesului la servicii medicale pentru bolnavii cronici pe fondul măsurilor luate în contextul pandemiei.

51%, 75% și 82% sunt procentele care cuantifică dezastrul privind îngrijirile medicale primite, acreditarea spitalelor suport Covid și opinia medicilor de familie cu privire la impactul pandemiei asupra accesul bolnavilor cronici la servicii medicale.

Astfel,

  • Peste jumătate (51%) dintre bolnavii cronici chestionați consideră că pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite.
  • Trei sferturi (75%) dintre spitalele COVID-19 desemnate de fază II sau de suport au acreditări de categorii inferioare, ceea ce nu garantează obținerea celor mai bune rezultate în tratarea pacienților COVID-19.
  • Peste trei sferturi (82%)dintre medicii de familie chestionați consideră că pandemia COVID-19 a avut un efect negativ asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale.
  • 42% este scăderea medie a spitalizărilor pentru afecțiunile oncologice și 74% pentru HIV-SIDA.

Spitalele non-COVID, reduceri majore ale activității

  • Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări ale pacienților non-Covid în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.
  • între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici,
  • între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj
  • între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.
  • Reducerea spitalizărilor în spitalele publice non-COVID este mai severă decât în spitalele private.

Scăderea internărilor pe fiecare boală cronică

Cel mai important impact negativ se înregistrează pentru spitalizările bolnavilor HIV/SIDA și pentru spitalizările bolnavilor de diabet. Cel mai redus impact negativ se înregistrează pentru spitalizările din aria oncologiei, dar dat fiind riscul vital major al acestei categorii de boli, dar scăderile înregistrate (între -35% în iulie și -61% în aprilie) sunt foarte îngrijorătoare.

O reducere mai moderată a spitalizărilor s-a înregistrat și pentru tuberculoză, dar din nou trebuie subliniată importanța administrării regulate a tratamentului în această patologie astfel că scăderile înregistrate (între -34% în iulie și -61% în mai) sunt de natură să trezească îngrijorări.

  • Scădere cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA. O treime din bolnavii HIV chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite.
  • Scăderea cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet - O treime din bolnavii cu diabet chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale.
  • Scăderea cu 57% a numărului de internări pentru bolnavii de scleroză multiplă. Trei sferturi din bolnavii chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ serviciile medicale.
  • Scăderea cu 50% a numărului de internări pentru bolnavii de tuberculoză.
  • Scăderea cu 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice.

Autorii raportului fac un apel către autoritățile centrale și locale să găsească soluții, inovative și adecvate, care să îmbine gestionarea pandemiei coronavirus cu asigurarea continuității îngrijirilor medicale pentru celelalte boli cronice, a campaniilor de screening și a inițiativelor de vaccinare și prevenție.

În caz contrar, spun aceștia pandemia de coronavirus va avea un impact considerabil asupra bolnavilor cronici din România ducând la deteriorarea stării lor de sănătate și la creșterea presiunii asupra unui sistem medical oricum suprasolicitat.