Statele Uniunii Europene pot restricţiona sau exclude furnizorii de echipamente destinate reţelelor 5G din componentele esenţiale ale infrastructurii lor de telecomunicaţii, conform noilor recomandări ce vor fi emise săptămâna viitoare de Comisia Europeană, ceea ce reprezintă o lovitură potențială pentru Huawei Technologies din China, relatează miercuri agenţia Reuters.
Recomandările, fără caracter obligatoriu, prezentate într-un document al UE consultat de Reuters, fac parte dintr-un set de măsuri care vizează abordarea riscurilor de cibersecuritate la nivel național și la nivelul UE, în special preocupările legate de compania chineză Huawei, deși nu identifică o țară anume sau companie.
Documentul, care stabilește orientările convenite de statele membre ale UE, avertizează asupra riscurilor de interferență a unei țări terțe în lanțul de aprovizionare 5G, precum și asupra riscului de a depinde de un singur furnizor.
Țările UE ar trebui să evalueze profilul de risc al furnizorilor la nivel național sau al UE și să aplice restricții pentru furnizorii cu risc ridicat, inclusiv excluderile necesare pentru atenuarea eficientă a riscurilor pentru activele cheie, spune documentul.
De asemenea, guvernele UE vor fi sfătuite să-și diversifice furnizorii și să nu depindă de o singură companie și să folosească criterii tehnice şi non-tehnice în evaluarea lor.
Statele Unite fac presiuni asupra ţărilor europene pentru a exclude orice colaborare cu Huawei, invocând legăturile companiei cu guvernul chinez şi îngrijorarea că echipamentele companiei ar putea fi folosite de China pentru spionaj.
Huawei, care concurează cu Nokia din Finlanda și Ericsson din Suedia, a negat că ar putea fi folosită pentru spionaj.
Comisarul european pentru economie digitală, Margrethe Vestager, este aşteptată să anunţe noile recomandări pe 29 ianuarie.
Huawei a obținut sprijin în industria telecomunicațiilor din Europa, inclusiv din partea Deutsche Telekom, Vodafone și Telefonica, care sunt cu toții clienți ai Huawei.
Președintele Klaus Iohannis a recunoscut la întâlnirea informală cu jurnaliștii, de anul trecut, din 20 decembrie, că a cerut guvernului să nu se grăbească cu licitația pentru 5G, pentru că nu există decât un singur competitor - Huawei. Poziția președintelui este ca și alți provideri din Europa și SUA, care sunt aproape din punct de vedere tehnologic, să intre în această competiție.
Întrebat de Europa Liberă dacă a discutat cu premierul Ludovic Orban despre adoptarea în guvern a Memorandumului privind 5G, președintele Iohannis a recunoscut că le-a transmis celor din Executiv să mai aștepte cu adoptarea și cu licitațiile pentru 5G.
„Să nu ne aruncăm cu capul înainte. O astfel de licitație va avea implicații atât de profunde, iar procesul nu mai este reversibil. Dacă am ales o soluție, ea nu mai poate fi întoarsă. România o să facă licitația când o să fie pregătită”, a fost poziția clară a președintelui.
La finele lunii august, la Casa Albă, președintele Klaus Iohannis și președintele Donald Trump au semnat o declarație comună prin care România și SUA vor căuta să evite riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.
Ambasadorul SUA la UE declara pe 5 septembrie la București că scopul memorandumului SUA-România este să facă din țara noastră o „țară liberă de Huawei”. Gordon Sondland sublinia că România a analizat tehnologia 5G și a decis că tehnologia chineză nu este calea pe care să o urmeze.
Statul român nu a avut un răspuns pentru concret în această chestiune. A preferat amânarea suucesivă a legiferării Memorandumului semnat în timpul vizitei lui Iohannis în SUA. Între timp, ANCOM a amânat scoaterea la licitație a spectrului de frecvențe pe care să se implementeze tehnologia 5G, deși Vodafone are un proiect-pilot pe care îl experimentează cu tehnologie Huawei.
Memorandumul cu SUA a fost desecretizat la începutul lunii octombrie. Cele două state se angajează să evalueze vânzătorii de echipamente 5G pe trei coordonate: dacă furnizorul este sub controlul Guvernului altui stat, dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă și dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente.
Sumele care ar urma să fie încasate de statul român din vânzarea licențelor 5G au fost cuprinse în bugetul pe 2019 și se regăsesc și în bugetul pe 2020. Anunțul președintelui face ca bugetul de anul viitor să fie mai sărac 2.5 miliarde de lei, dacă licitațiile pentru 5G nu se vor organiza. Președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, a susținut, recent, că anul următor se va organiza licitația pentru 5G.
Citește și: