Statul român datorează magistraților 0,6% din PIB-ul pe 2025. Sunt drepturi salariale restante, aprobate prin deciziile altor magistrați

Actuala șefă a Înaltei Curți de Casație (ICCJ), Lia Savonea, scria în declarația de avere depusă în iunie 2018, ca membru al Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), că în șase dintre conturile sale din bănci are depuși bani, cu titlu de restanțe salariale, care provin din hotărâri judecătorești.

Și că, în 2017, pe lângă salariu și alte drepturi salariale în valoare de 383.315 lei, a primit și 20.742 lei - drepturi salariale restante.

Sumele încasate de Lia Savonea, în mai mulți ani, sunt doar o mică parte din cei aproape 4,6 miliarde de lei plătiți de la buget, în perioada 2010-2022, cu titlul de drepturi salariale restante.

În declarația de avere depusă de Lia Savonea în 2018, apar conturi bancare deschise cu bani care proveneau din hotărâri judecătorești de plata a unor drepturi salariale.

În 2023, într-o notă de informare trimisă către Guvern de ministrul de Finanțe de atunci, Marcel Boloș (PNL), acesta evalua că statul mai are de plătit „către magistrați 16 miliarde de lei – zece miliarde de lei pentru perioada 2018 - 2022, iar diferența de șase miliarde de lei – penalități”.

În 2024, Guvernul Ciolacu a scos de la rezerva bugetară cel puțin 1,5 miliarde de lei pentru plata acestor diferențe salariale câștigate de magistrați în instanță.

Iar în noiembrie 2025, Ministerul de Finanțe a raportat, la cererea unui parlamentar, că mai are de plătit 10,6 miliarde de lei – diferențe salariale câștigate de magistrați în instanțe, prin decizii definitive ale unor magistrați care judecă spețe în care sunt implicați alți magistrați.

Magistrații nu au câștigat în instanțe doar drepturile salariale restante. De-a lungul timpului și-au mărit veniturile adăugând tot felul de sporuri, indemnizații și drepturi, câștigate tot după decizia unor colegi de breaslă.

„Ei centrează, ei dau cu capul”, spune Andrea Pora, jurnalist la Revista 22.

„Este, până la urmă, o practică complet nedemocratică, dat fiind că acești oameni sunt în conflict de interese. Adică ei își măresc singuri salariile în instanță și intervin în politica economică a statului.

Vedem ce se întâmplă și cu pensiile magistraților, pe care le tot contestă la Curtea Constituțională, instituție care este și ea direct interesată”, adaugă ea.

„Aceste procese privind drepturi salariale ale personalului din justiție ar trebui trimise să fie judecate în alte state europene.”

„Nu e normal să te prefaci că ești obiectiv când ai proiecția faptului că decizia pe care urmează să o dai te avantajează direct, știind că o să-ți crească astfel veniturile”, spune pentru Europa Liberă jurnalistul Virgil Burlă, care a scris de nenumărate ori despre problemele din sistemul de justiție din România.

De unde a început totul

În 2006, prin Ordonanța de Urgență (O.U.G.) nr. 27 – a guvernului Tăriceanu, când ministru al Justiției era Monica Macovei – și actele normative conexe, statul român a introdus – pentru magistrați și personalul auxiliar – un sistem de salarizare bazat pe un coeficient multiplicator aplicat la o valoare de referință numită VRS.

Ordonanța, spun magistrații, nu a fost aplicată unitar, fapt care a generat un prim val de procese. Reclamanții spuneau că magistrați cu aceeași funcție, grad și vechime, erau salarizați diferit, în funcție de instituția la care lucrau.

Au dat statul în judecată pentru a obține alinierea salariilor la nivelul maxim din familia ocupațională „Justiție”. Și au câștigat.

În 2018, a pornit un al doilea val de procese. Acesta a fost legat de Legea salarizării unitare din iunie 2017 – a guvernului Grindeanu, când ministru al Justiției era Tudorel Toader – și de modul în care a fost ea aplicată pentru categoriile de bugetari considerate excepții – magistrați, personal din probațiune etc., cărora nu li se aplica, conform noii legi, o majorare a VRS de 25%. Adică o creștere de la valoarea VRS de 484,18 lei la 605,2 lei.

Primii care au reacționat și au cerut aplicarea unitară a legii au fost angajații din probațiune.

Ei au obținut decizii definitive și executorii în instanță de recalculare a salariilor de bază, începând cu 1 ianuarie 2018, de când s-a aplicat noua lege a salarizării unitare, la o valoare a VRS de 605,2 lei – adică o creștere procentuală de 25%.

În plus, au obținut și plata tuturor diferențelor restante retroactiv și a sporurilor la noua valoare a salariului de bază.

În februarie 2020, la începutul pandemiei de COVID-19, 65 de judecători și magistrați asistenți au dat în judecată instituția pentru care lucrau, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ). Ei cereau recalcularea salariilor, în sensul majorării acestora cu 25%.

Motivul invocat era acela că făceau parte din familia ocupațională „Justiție”, precum consilierii de probațiune, cei care obținuseră deja majorările salariale.

Și au câștigat, iar decizia Tribunalului Dâmbovița a fost menținută definitiv prin hotărârea Curții de Apel Ploiești.

Din acel moment, procesele au început să curgă pe bandă rulantă.

Deciziile instanței dublate de cele politice

În ultima zi din 2021, ministrul Justiției de atunci, Cătălin Predoiu (PNL), a dat un ordin prin care „drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor specializate și ale curților de apel, precum și ale asistenților judiciari se stabilesc având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor articolului 38, alineatul 6 și ale art. 25 din Legea-cadru nr 153 din 2017”.

Cătălin Predoiu (PNL) a fost ministru al Justiției în mai multe guverne.

Acel ordin, însă, nu rezolva și problema diferențelor salariale retroactive.

Procesele nu au încetat, iar magistrații care cereau bani în instanțe au început să obțină de la magistrații care judecau procesele executări silite și chiar popriri pe conturi.

În 2023, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Corina Alina Corbu, a semnat un ordin prin care salariile tuturor judecătorilor din țară se majorau cu 25%.

Nu era vorba doar despre cei care câștigaseră procese individuale, ci despre toți judecătorii, iar ordinul consfințea și plata retroactivă a diferențelor salariale, începând cu 1 ianuarie 2018.

La fel a procedat procurorul general al României, Alex Florența, care a semnat, tot în 2023, pe 15 decembrie, un ordin similar, prin care salariile tuturor procurorilor din țară se calculau la valoarea de referință de 605 lei, începând cu 7 decembrie 2018 până la zi.

Daniel Grădinaru, șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a făcut la fel, scria Europa Liberă în aprilie 2023.

Alex Florența, procurorul general al României.

Cât a plătit statul până acum

„Fenomenul litigios fără precedent vizând drepturi salariale sau de natură salarială restante în sistemul judiciar a generat, începând cu 1 ianuarie 2008 până la finalul anului 2022, peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Finanțelor a fost chemat în judecată alături de Ministerul Justiţiei și/sau Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de pârât și/sau chemat în garanție”, scrie în nota Ministerului de Finanțe din august 2023.

În același document se menționează și câteva din plățile deja făcute.

„Pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420.000 de lei, respectiv circa 927.890.908,1 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420.000 lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”.

Marcel Boloș a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Marcel Ciolacu.

În 2024, Guvernul României a cheltuit cel puțin 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a acoperi diferențele salariale restante ale magistraților.

Potrivit informațiilor publicate de Europa Liberă, cele peste 1,5 miliarde de lei alocate în 2024 au fost distribuite în special către instanțe și parchete:

• 919 milioane de lei au mers către instanțele judecătorești – Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale și judecătorii.
• 595 milioane de lei au fost transferați către Ministerul Public, pentru parchete.
• Alte câteva milioane de lei au fost utilizate pentru cazuri punctuale, precum plata restanțelor unui magistrat repus în funcție.

În noiembrie 2025, Ministerul Finanțelor a comunicat că statul mai are de plătit 10,6 miliarde de lei, diferențe salariale câștigate de magistrați în instanțe. Pe care speră să le achite eșalonat până în 2029.

Într-o adresă-răspuns la interpelarea unui parlamentar, în noiembrie 2025, Ministerul Finanțelor a comunicat cât mai are statul de plată pentru drepturile salariale ale magistraților, câștigate în instanță.

O ordonanță de eșalonare a acestor plăți a intrat în vigoare în octombrie. Dar lucrurile pot să nu rămână așa.

„Guvernul a încercat să plătească eșalonat aceste drepturi salariale restante, de-a lungul a patru sau cinci ani. Însă noi și noi procese se deschid, fără a avea cineva posibilitatea de a le stopa”, mai spune jurnalistul Virgil Burlă.

„Deja au ajuns la Curtea Europeană de Justiție cu întrebări dacă aceste plăți eșalonate respectă legea, lucru care demonstrează că acest fenomen nu se va opri.”

Cam cât au câștigat magistrații din aceste diferențe salariale

Alina Corbu (53 de ani), fosta președintă a ICCJ, cea care a semnat ordinul prin care toți magistrații au dreptul la plata diferențelor salariale restante, a solicitat în acest an pensionarea. Cererea i-a fost aprobată de CSM pe 9 iulie.

În 2024, a declarat venituri nete de 780.000 de lei de la CSM, cu titlul salariu și drepturi salariale restante.

A mai primit 200.000 de lei de la Ministerul de Finanțe despăgubiri, fără a menționa natura acestora, cel mai probabil fiind vorba de diferențele salariale câștigate în instanță.

Alina Corbu, fosta președintă CSM.

Europa Liberă a calculat suma pe care o primește un judecător cu 10-15 ani vechime, ca diferență salarială, după aplicarea retroactivă a procentului de 25%:

• salariu de bază anterior: ~18.000–22.000 lei/lună brut
• salariu după majorare cu 25%: ~22.500–27.500 lei/lună brut
• diferență lunară: ~4.500–5.500 lei brut (~3.000–3.600 lei net)
• diferența pe salariu retroactiv pentru 60 de luni (5 ani): ~180.000 lei
• dobânzi penalizatoare: ~90.000 lei
• Total estimat: ~270.000 lei (≈ 54.000 €).

Procese pentru recalcularea salariilor au deschis nu doar magistrații aflați în activitate.

„Aceste așa zise restanțe salariale se aplică inclusiv magistraților pensionari, deoarece și ei au deschis procese pentru a ataca impozitarea propriilor pensii, care cresc de fiecare dată când cresc salariile în plată ale magistraților activi. Celelalte pensii se majorează doar cu rata inflației și când stabilește Guvernul, în timp ce pensiile magistraților cresc automat, în funcție de salariile celor activi”, spune jurnalistul Virgil Burlă.

Secretizarea averilor magistraților

Încă din 2019 s-a încercat, în mod total netransparent, să se secretizeze declarațiile de avere ale tuturor funcționarilor, nu doar ale magistraților, spune Virgil Burlă.

Iniţiativa de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) a venit din partea judecătoarei Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi apropiată de preşedinta Consiliului, Lia Savonea.

Nu a reușit atunci.

În mai 2025, însă, un consilier de la Avocatul Poporului, Laura Dumitrița Chițan, a reușit să obțină modificarea legii. Iar pe baza deciziei, au devenit neconstituționale prevederile din lege care obligau ca declarațiile de avere să cuprindă bunurile și veniturile soților/copii și prevederea care obliga publicarea declarațiilor pe site‑ul instituției de integritate.

Decizia CCR se aplică și magistraților.

Pe site-ul CSM, declarațiile de avere și interese ale Liei Savonea din 2018 și 2019 nu mai sunt de găsit, chiar dacă apar ca postate. Fișierele inițiale au fost înlocuite cu declarațiile, mult mai sumare, din 2023.

Ce e de făcut

Toate aceste sume uriașe sunt corelate direct cu „proasta funcționare a Justiției”, spune jurnalista Andreea Pora.

Face referire la documentarul Recorder. „Există o adevărată caracatiță: diverse rețele, corupție de rang înalt, oameni de afaceri, politicieni și așa mai departe; procese tergiversate, probe băgate sub covor”, adaugă ea.

Andreea Pora, jurnalistă la Revista 22.

Magistrații au venituri foarte mari pentru a nu fi coruptibili. „E ca un fel de taxă pe care românul trebuie să o plătească pentru ca magistrații să nu pună mâna. Dar toate acestea sunt inutile, pentru că justiția nu merge mai bine – merge mai prost, explică jurnalista.

„Cred că doar celebra «voință politică» de care se vorbea pe la începutul anilor ’90 ar putea să pună stavilă. Adică ar fi nevoie de o modificare radicală a legislației”, spune Andreea Pora.

Dar e mult mai complicat de pus în practică, recunoaște jurnalista: „Nu poți să interzici accesul la justiție al niciunei persoane, fie ea și aflată într-un conflict de interese, până la urmă”.

Așa că soluția este, de fapt, ceea ce s-a mai vehiculat, spune Andreea Pora: „O modificare a legii Curții Constituționale și o modificare a Constituției în sine. Pentru că altfel nu ai ce face”.

Europa Liberă a cerut președintei ICCJ să ne comunice câți bani a încasat ca diferențe salariale în urma unor decizii ale instanțelor și de ce nu se mai regăsesc declarațiile pe site-ul CSM. Vom publica răspunsul când îl vom primi.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.