Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Președintele rus Vladimir Putin spune că îi va aduce pe organizatorii revoltei Wagner de săptămâna trecută în fața justiției, fără a menționa însă numele liderului grupării militare, Evgheni Prigojin.
- Camera Deputaților a votat ieri proiectul de modificare a pensiilor de serviciu („speciale”), acordând perioade de grație pentru implementare pentru magistrați și militari. Dezbaterile se vor relua însă la Senat pentru clarificarea unor aspecte juridice.
Pentru cine a vorbit V. Putin?
În primul discurs de după rebeliunea de la finele săptămânii trecute, care a zguduit statul rus, președintele Vladimir Putin nu a rostit în niciun moment numele artizanului acesteia.
V. Putin a vorbit la modul general despre „organizatorii” revoltei, care „vor să vadă Rusia sufocată în lupte sângeroase” și care vor fi aduși „în fața justiției”. Din discurs nu au lipsit nici nuanțele: trupele Wagner sunt, de fapt, compuse din „patrioți” care se vor putea alătura armatei ruse, să plece în Belarus sau orice altceva își doresc.
În Mali, de pildă, unde Rusia a trimis trupe, mercenarii Wagner își vor continua activitatea, a anunțat ieri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, semn că statul rus nu se dispensează încă de gruparea paramilitară.
Vladimir Putin s-a adresat poporului rus după ce o grupare paramilitară a ocupat un centru militar al țării și s-a îndreptat spre Moscova, înainte de a renunța subit la marș.
Prigojin însuși a publicat o înregistrare pe Telegram în care a motivat că „marșul pentru dreptate” către Moscova, întrerupt subit sâmbătă noapte, a fost de fapt un protest față de modul în care au fost tratate trupele sale.
Trupe care, a aflat BBC după ce a citit mesajele de pe un canal de Telegram al mercenarilor, au păreri împărțite cu privire la gestul de sfidare la adresa statului rus pus în scenă de cel cunoscut sub numele de „bucătarul lui Putin”; Prigojin nu este susținut de toți soldații săi.
Între timp, liderii politici ocidentali, analiști, comentatorii, toți cei interesați de ceea ce se întâmplă în Rusia încearcă să deslușească nu doar ce s-a întâmplat sâmbătă, pe 24 iunie, ci și ce ar putea însemna asta pentru statul rus și, mai ales, pentru regimul Putin.
Democrația prin violență?
Deși sunt încă multe semne de întrebare, cele mai multe opinii și reacții merg pe ideea puterii slăbite a lui Vladimir Putin.
Unul dintre cei mai importanți oponenți ai lui Putin, Mihail Hodorovski, magnat băgat în trecut în închisoare de regim, scrie într-un editorial pentru The Economist că revolta lui Prigojin – pe care îl numește „golan și criminal” - a arătat că Putin este „o rață șchiopă”, ale cărui zile sunt numărate.
Dincolo de metafore, laitmotivul editorialului lui Hodorovski este că, în ciuda a ceea ce unii ruși și-ar dori, „căderea regimului Putin și crearea unei Rusii mai bune nu vor avea loc prin vot sau alte mijloace pașnice, ci vor necesita o insurecție armată.”
Hodorovki vorbește de folosirea „forței” chiar și pentru instaurararea democrației în Rusia, atunci când regimul Putin va cădea. Un concept periculos...
Mihail Hodorovski, unul dintre cei mai importanți oponenți politici ai lui Vladimir Putin, spune că democrația în Rusia va putea fi impusă cu violență.
Un rol important în perioada următoare în privința viitorului Rusiei l-ar putea juca și China. The Guardian scrie că liderul chinez de la Beijing, Xi Jinping, încă analizează evenimentele de pe 24 iunie din Rusia și că e posibil să își tempereze sprijinul pentru Putin, „prietenul său drag”.
Dinspre SUA, Marea Britanie și UE mesajele care vin de la lideri converg în aceeași direcție: e prea devreme pentru o concluzie.
Din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski și-a lăudat trupele pentru avansul din toate teritoriile, la finele unei zile în care a vizitat soldații de pe frontul din est și sud.
La capitolul analize, v-o recomand și pe cea a colegului meu de la Praga, Mike Eckel, care compară revolta Wagner cu ceea ce s-a întâmplat la Moscova în 1991, în ultimele luni înaintea prăbușirii Uniunii Sovietice.
Legiferare cu perioadă de grație
În România, parlamentarii continuă lupta cu ei înșiși pentru a reface legea privind legile speciale la care au dreptul anumite categorii profesionale.
Camera Deputaților a votat ieri o formă a legii care impune perioade de grație pentru implementarea reformelor în cazul magistraților și militarilor.
În cazul judecătorilor și procurorilor, de pildă, capitol care stârnește cele mai mari dezbateri, deputații au stabilit că aceștia se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.
Abia după cinci ani condițiile de pensionare ar urma să devină mai restrictive, urmând a crește vârsta de pensionare.
Cea mai importantă modificare din prezent, votată în proiectul de ieri, este introducerea unei impozitări de 15% a pensiilor mai mari de 4.000 de lei.
Cum s-a votat, mai exact atmosfera pe alocuri excesiv de relaxată în care s-a votat noua lege, într-un reportaj publicat de Europa Liberă.
În 2019, magistrații protestau față de modul în care clasa politică de atunci voia să legifereze legile justiției. Astăzi, protestul magistraților se rezumă la privilegii.
De menționat că legea va fi reanalizată de senatori, pentru rezolvarea unor așa-zise probleme juridice, a anunțat ieri Coaliția.
Între timp, în ceea ce mulți văd ca un act de sfidare la adresa societății, magistrații din toată țară continuă protestele față de intenția Coaliției de a le reduce privilegiile de la pensie.
Procurorii, de pildă, spun că dacă prevederile noii legi „vor adânci problemele generale de sistem, legate de lipsa acută de resurse umane și de condițiile din ce in ce mai dificile de muncă generate de acestea”, se va avea în vedere „adoptarea unor forme mai severe de protest”.
Între timp, situația în instanțe poate fi rezumată la următorul titlu din Europa Liberă: „Fapta s-a prescris. Cum au dispărut 5.000 de infracțiuni. Mari beneficiari: politicieni, proxeneți, bătăuși”.
Alte subiecte:
- Cum s-au pensionat peste 9.300 de cadre militare din MAI, MApN și SRI la vârsta medie de 45 de ani în ultimii 5 ani, în baza unei clasări „apt limitat” sau „inapt”.
- JPMorgan va plăti victimelor lui Jeffrey Epstein 290 de milioane de dolari pentru soluționarea procesului.
- Noua Zeelandă încearcă să extermine toți șobolanii pentru a salva păsările native.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
Pe mâine,
Ionuț