Studiu. Marile dezinformări Covid-19 din România și agenții lor: de la Piperea la dacofilul Roxin

Unele narațiuni de dezinformare privind pandemia de Covid-19 au prins mai bine în România decât în alte părți, pentru că s-au pliat pe niște răni mai vechi, prezente în societatea românească, însă nu au lipsit în spațiul comunicațional din România niciuna dintre poveștile false sau conspiraționiste care circulă peste tot în lume, arată un raport despre dezinformarea din spațiul digital, al Asociației Eurocomunicare și coordonat de Alina Bârgăoanu, expert în dezinformare.

Raportul arată care au fost principalele teme de dezinformare privind pandemia, folosite în România, și cine sunt personajele și site-urile care au promovat cel mai activ și influent aceste dezinformări. De la avocatul Gheorghe Piperea la „dacopatul” Daniel Roxin, de la medicul ieșean Răzvan Constantinescu la Iosefina Pascal, vlogger-ița care a consiliat-o și pe Maria Grapini la Parlamentul European, și de la siteuri afiliate mișcării conspiraționiste QAnon la cele dedicate biserii ortodoxe sau leacurilor naturiste, în România a funcționat și funcționează încă un ecosistem de propagare a dezinformării în ton cu ultimele trenduri la nivel mondial.

„Concluzia principală a raportului este că, din punctul de vedere al infodemiei, spaţiul online românesc a fost perfect conectat cu cel global, fiind asaltat de aceleaşi valuri de dezinformare pe care le-au documentat organizaţiile de fact-checking din întreaga lume (,,virus fabricat”, ,,introducerea vaccinării obligatorii”, ,,microciparea populaţiei”, „mascarada COVID”, „dictatura COVID”)”, arată raportul intitulat „Infodemia Covid-19 în România”.

Echipa care l-a realizat a analizat 82 de surse care au pus în circulație informații false sau narațiuni toxice despre pandemie, precum și 150 de astfel de materiale din mediul online, în perioada martie-octombrie 2020. De asemenea, le-a măsurat popularitatea pe Facebook, folosind CrowdTangle, pentru a determina care au avut cel mai mare succes.

Spre exemplu, narațiunea conspiraționistă care a avut cel mai mare succes pe Facebook-ul românesc spune că „în timpul Gripei Spaniole au murit doar oamenii vaccinați”. A fost publicată de site-ul ortodoxinfo.ro (închis de autorități în perioada stării de urgență, pentru că propagă fake news, dar care s-a mutat imediat pe alt server) și a ajuns la peste 4 milioane de utilizatori, dintre care aproape 40.000 au interacționat cu ea.

Pe locul doi ca popularitate se află informația falsă că boala Covid-19 s-ar vindeca cu Propolis, articol publicat de site-ul melidava.ro și care a ajuns la peste 1,6 milioane de utilizatori Facebook, conform raportului citat.

Cele trei mari răni ale societății românești: sistemul medical, neîncrederea în autorități și biserica

Spațiul digital românesc și-a adăugat propriile „tușe locale” marilor dezinformări pe care le-a importat cu fidelitate din întreaga lume, inclusiv pe cele provenite din filonul de dezinformare propagat de Rusia și China. Narațiunile „toxice” despre cum pandemia ar fi de fapt o „criză generată, o mascaradă, o mușamalizare sau un complot care are în spate logica elitei mondiale sau corupția” s-au cuplat cu niște breșe locale din mentalul colectiv românesc, explică pentru Europa Liberă lectorul universitar doctor Flavia Durach, de la Asociația Eurocomunicare.

Prima este neîncrederea în sistemul medical. „Discuțiile mai vechi despre starea sistemului sanitar s-au purtat într-o notă profund emoțională, pornind de la tragedia din clubul Colectiv. Neîncrederea în sistemul de sănătate a explodat în această perioadă și a determinat o mai mare persuasiune a narațiunilor toxice, din jurul acestei neîncrederi. Au prins mai bine la noi, pentru că se cuplau deja cu această neîncredere”, spune Flavia Durach.

O a doua breșă exploatată de dezinformare este „filozofia de viață semiconspiraționistă în care statul încearcă să răpească libertatea cetățeanului” și care s-a cuplat în România cu „o neîncredere cronică în autorități”.

„Statele din estul Europei și în special România sunt campioane la neîncrederea în autorități – Guvern, Parlament. Aceasta este o altă formă locală – aceea că guvernul ne vrea răul”, explică Flavia Durach, pentru Europa Liberă.

Raportul arată, legat de acest subiect, că „în situatii de criză medicală majoră, încrederea echivalează cu existenţa unui vaccin. Nu întâmplător, nivelurile ridicate de încredere sunt o trăsătură comună a ţărilor cu cele mai eficiente răspunsuri la pandemia de COVID-19, eficienţă măsurată prin răspândire lentă şi mortalitate scăzută, precum Coreea de Sud sau Germania”.

A treia particularitate românească a „infodemiei” din spatele pandemiei de Covid-19 privește biserica. „Asistăm la confruntarea între cele două poziții ireconciliabile – sprijinirea bisericii, respectiv laicizarea mai decisivă, mai brutală a statului. Și atunci o parte din narațiuni au venit pe acest filon ortodoxist, de mândrie că suntem ortodocși și pe ideea că biserica este amenințată”, spune Flavia Durach.

Temele de succes în România ale dezinformării privind Covid-19

Raportul privind dezinformările din mediul digital românesc, pe seama pandemiei de Covid-19, a identificat nouă mari teme care au prins cel mai bine pe Facebook în perioada analizată, martie-octombrie:

• „Plandemie. Mascaradă”
• „o simplă viroză”
• „Virusul fabricat”
• „Fără botniță”
• „Bill Gates - figura „ocultei” şi a industriei Big Pharma”
• „Dictatura și Noua Ordine Mondială”
• „Corupţia elitelor şi neîncrederea în autorităţi”
• „5G ne îmbolnăvește de COVID-19”
• „Tratamente și remedii minune”

Flavia Durach, de la Asociația Eurocomunicare, consideră că aceste dezinformări au un succes mai mare și sunt mult mai vizibile în spațiul digital decât mesajele bazate pe fapte și informații verificate sau din surse oficiale, pentru că „exploatează emoțiile, în special cele negative”.

„Spre deosebire de comunicările oficiale sau cele făcute prin mass media legitime, dezinformarea mizează pe un ton alarmist, pe stimularea emoțiilor negative foarte puternice, care anihilează spiritul critic, iar persoanele afectate, pe baza unor reacții negative – frică, furie – au tendința să dea share instantaneu. În plus, dezinformările sunt încărcate ideologic și atunci răspund temerilor, credințelor categoriilor cele mai vulnerabile. Se mulează foarte bine pe credințele preexistente ale oamenilor și exploatează dorința noastră de a ne vedea ideile și convingerile reflectate în exterior”, explică Flavia Durach.

„Influencerii” dezinformării și site-urile care propagă conspirații

Raportul citat a analizat și care au fost sursele de propagare a celor mai multe narațiuni înșelătoare, false sau „toxice” legate de pandemie și de noul coronavirus, în perioada martie-octombrie.

„Mulți dintre cei care pun în mișcare acest tip de mesaje intră sub incidența așa-numiților falși experți. Nu discutăm în raport cu profesia lor de bază, ci în raport cu această criză de sănătate, ei se poziționează ca niște voci experte, dar cu toate acestea au o poziție marginală în raport cu comunitatea științifică și cu descoperirile acesteia. Ei profită de vizibilitatea pe care o au, care le dă o aură de legitimitate, uneori în baza profesiei – cei care sunt medici și fac asemenea afirmații controversate sau dezinformări”, explică experta Flavia Durach, de la Asociația Eurocomunicare.

Cele mai influente personaje, în funcție de numărul de urmăritori pe Facebook, care au răspândit dezinformări și conspirații:

• Gheorghe Piperea (peste 74.000 de fani): avocat, profesor universitar doctor la Facultatea de Drept din București. A devenit cunoscut după câștigarea mai multor procese de tip „class action” împotriva unor bănci cu comisioane sau clauze contractuale abuzive. Specializat în insolvență, Piperea coordonează societatea Rominsolv, care a avut printre alți clienți Oltchim sau Radet. „O formă a dezinformării este interpretarea înșelătoare a unor fapte. O parte din postările lui Piperea intră și sub această umbrelă”, explică pentru Europa Liberă lectorul universitar Flavia Durach.
• Daniel Roxin (68.000 de fani): unul dintre principalii purtători de stindard al curentului „dacic”, care a realizat filme, site-uri, ba chiar și produse vestimentare cu un singur numitor comun – dacii și influența lor fastă asupra României, dar și a întregii lumi.

• Răzvan Constantinescu (peste 48.000 de fani): medic gastroenterolog din Iași. A făcut parte din ALDE, recentul partid condus de Călin Popescu Tăriceanu, care a fost absorbit de Pro România. Este promovat des de instituții media precum Antena 3 sau Sputnik.

• Cătălin Berenghi (peste 45.000 de fani): se recomandă a fi un fost luptător din Legiunea Străină. Este cunoscut pentru opiniile extremiste de dreapta și a devenit cunoscut în spațiul public după ce a îngropat carcase de porci pe terenul unde ar fi urmat să fie construită cea mai mare moschee din Europa, la București. Este și el un fan al dacilor și și-a făcut partidul DAC (Dacismul Autonom Conservator).
• Iosefina Pascal (peste 30.000 de fani): vlogger cu mesaje politice anti-PNL și anti-Klaus Iohannis, preluată uneori de publicația oficială a Kremlinului, Sputnik. A fost descoperită și promovată la un concurs (100 România) de postul de televiziune Antena 3, deținut de familia omului de afaceri Dan Voiculescu. Ea a lucrat și la promovarea europarlamentarului PSD Maria Grapini.

Pe lista „inflencer”-ilor se mai află și alte nume cunoscute, precum Iulian Capsali (publicist cu poziții anti-occidentale, filoruse, care a candidat la un loc în Parlamentul European și a ajuns să conducă cotidianul România Liberă în timp ce patronul Alexander Adamescu se ascundea de justiția română în Marea Britanie) sau Cornel Sabou (intitulat lider al mișcării QAnon din România, fost jurnalist din Baia Mare care a fost condamnat la închisoare pentru înșelăciune, dar și pentru calomnie, câștigând ulterior un proces la CEDO).

Site-urile care au promovat teorii ale conspirației și dezinformări despre pandemie și Covid-19, conform raportului privind dezinformarea în spațiul digital românesc: