Linkuri accesibilitate

Radiografia protestelor din pandemie. Cine sunt, ce vor și cum se împletesc cu propaganda ruso-chineză


Sute de protestatari au promovat teorii ale conspirației, dar au și contestat măsurile anti-pandemie luate de autorități.

România a avut parte, la scară mult mai mică, de ceea ce au experimentat și țările europene, dar și SUA: proteste determinate, la prima vedere, de măsurile restrictive impuse de stat pentru limitarea pandemiei de coronavirus.

La români, ca și la alții, a fost vorba de un mix de adepți ai teoriilor conspirației, de avizi de platforme politice sau imagine în social-media și de indignați anti-guvernamentali. Cu toții au nimerit pe un teren propice: bâlbâiala legislativă și comunicațională a autorităților a erodat încrederea în explicații raționale, creând breșa pentru conspirații. Deseori, temele protestelor s-au suprapus cu teorii „fake news”, folosite de aparatul de propagandă al Rusiei sau Chinei.

Protestele din București, firave ca participare (de ordinul câtorva sute de persoane), au pornit în perioada de așa-zis vid legislativ, în care autoritățile nu au putut găsi soluția legislativă de a acoperi cu sancțiuni restricțiile anti-pandemie, în primele trei zile ale stării de alertă instaurate în România. Strigătul de mobilizare la aceste proteste a pornit pe Facebook, din mai multe surse care promovează teorii ale conspirației și resping explicațiile oficiale legate de pandemie.

Câteva exemple de surse mobilizatoare la București:

  • o pagină de Facebook nou apărută, pe 6 mai, și intitulată Frontul Civic Unit (nume „împrumutat” de la mișcarea politică rusă condusă de fostul campion de șah Garry Kasparov, în opoziție cu politicile Kremlinului), care promovează teoria „p(l)andemiei” (pornită de la un așa-zis documentar produs în California, SUA, și blocat de marile platforme de socializare, în care o activistă anti-vaccinare, cu un trecut controversat, susține printre alte teme conspiraționiste că pandemia de coronavirus este de fapt pusă la cale pentru a susține industria vaccinurilor).
  • pagina unei organizații care se erijează în apărătoare a drepturilor omului – Organized Crime Reduction Harm (OCRH). ONG-ul este condus de Eugen Chiracu, care a profesat în domeniul finanțe-bănci, dar a și organizat mitingurile de susținere ale fostului președinte al PSD, Liviu Dragnea, atunci când acesta a fost trimis la închisoare, susținând drepturile condamnaților. Mai nou, pagina ONG-ului promovează teorii ale conspirației despre coronavirus, iar Chiracu a trimis scrisori în 50 de state, cerând anchetarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Teren fertil. Disoluția autorității și lipsa comunicării strategice

Cu cât încrederea în instituții, decidenți, mass-media, oameni de știință este mai scăzută, cu atât publicul va fi mai predispus să caute explicații din surse alternative.
Nicolae Țîbrigan, expert LARICS


Discursurile și ideile promovate în acest „ecosistem” de pe social media au nimerit pe un teren fertil, propice: erodarea încrederii în autorități și în explicațiile lor.

În România, un sondaj IRES publicat luni arată că „jumătate dintre români cred că statul a ascuns informații importante în această criză și ]n același procent cred că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID-19”. De asemenea, doar „o treime dintre români mai văd statul ca pe un partener de încredere”. Prin urmare, arată sondajul, aproape 50% dintre români cred că noul coronavirus nu este așa de periculos „pe cât se crede” și doar 4 din 10 s-ar vaccina împotriva Covid-19.

Cu cât încrederea în instituții, decidenți, mass-media, oameni de știință este mai scăzută, cu atât publicul va fi mai predispus să caute explicații din surse alternative, devenind mult mai susceptibili să creadă în diverși „profeți” sau zvonuri, atacând în schimb orice contra-narațiune care se bazează pe date empirice și fapte, rezultând și o anihilare inconștientă a gândirii critice”, explică pentru Europa Liberă Nicolae Țîbrigan, expert al Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS).

Încrederea populației în măsurile luate de decidenți s-a erodat și mai mult în această criză, din cauza „lipsei de transparență, comunicării deficitare, a luptei politice în vreme de criză”, arată Țîbrigan. „Din nefericire, lipsa unei comunicări strategice din partea autorităților coroborată cu neglijența unor persoane credule în minciunile distribuite online, pot pune în pericol viețile lor și ale celor din jur”, spune expertul.

Profil de protestatar: conspiraționiștii

Protestele cu tentă conspiraționistă și anti-establishment care au apărut la București se înscriu în același tipar de reacție care a apărut în mai multe țări europene și în SUA.

La proteste au participat cel puțin trei categorii de oameni, care au acaparat prim-planul. „Conspiraționiștii” sunt doar unii dintre ei, observă sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică:

Dacă ne uităm la toate protestele din Europa, unii vin din această zonă a celor care gustă și cred în conspirații. E un lucru comun în Europa și în SUA. În mintea lor, este coerentă treaba, pentru că ei protestează împotriva a ceea ce ei văd ca folosirea științei ca mijloc de control. Ei spun că vaccinurile sunt făcute ca să eutanasieze o parte a populației, cardurile cu cip sunt făcute ca să ne țină sub control, 5G – ca să mai aducă niște boli. Mijloace de control ale unui stat opresiv, în viziunea lor. Și atunci vine firesc în logica lor și toată criza COVID-19, care a dat statului o putere mai mare”, spune Voicu.

Nu trebuie să uităm efortul intens de dezinformare al unor țări ca Rusia sau China, care au alimentat permanent toate aceste conspirații.
Ovidiu Voicu, sociolog


Nicolae Țîbrigan arată că aceste proteste nu au fost o mișcare unită, coerentă, ci a fost vorba „de un mix de revendicări, unele desprinse din lista de teme-fanion de propagandă lansate de Kremlin, altele chiar extremiste, dacă e să judecăm după mesajele anti-sistem promovate de unii participanți”.

Nicolae Țîbrigan a detectat și el mai multe teme conspiraționiste la proteste: de la „impactul dezastruos al tehnologiei 5G asupra sistemului imunitar al omului, aceasta determinând chipurile îmbolnăvirea de Covid-19”, la teorii ale conspirației mai sofisticate: „încercarea disperată a „ocultei mondiale” (sau a Big Pharma) de a controla creșterea populației globale; pandemia ar fi pusă la cale de familia Rothschild; autoizolarea la domiciliu a permis instalarea în secret a antenelor 5G”.

Acțiunea a fost și un soi de refulare pentru această categorie de participanți. Criza actuală a suprasolicitat emoțiile de incertitudine și anxietate în rândul publicului, determinând o bună parte din acesta să creadă în teorii și mituri pentru a reduce disconfortul psihologic al lipsei de control”, consideră expertul LARICS.

Cum se pliază conspiraționiștii pe propaganda ruso-chineză

Aici e marea șmecherie a propagandei – să te determine să acționezi în favoarea ei fără să conștientizezi asta.
Nicolae Țîbrigan, expert LARICS


Multe dintre teoriile promovate de participanții la aceste proteste se pliază perfect pe propaganda „fake news” care își are originile în rețelele de dezinformare create de Rusia sau de China.

Nu trebuie să uităm efortul intens de dezinformare al unor țări ca Rusia sau China, care au alimentat permanent toate aceste conspirații, nu doar acum, pentru a destabiliza țările democratice din Europa și America, pe care ei le văd ca inamice. Există această vână comună în toate țările legată de zona conspirației, care este alimentată și de teama oamenilor, de necunoaștere, dar și de o intervenție vădită a unor actori externi”, explică sociologul Ovidiu Voicu.

Nicolae Țîbrigan a identificat și el „o parte din narațiunile propagandei pro-Kremlin și chineze în discursurile și mesajele promovate de protestatari și susținătorii lor”. Expertul consideră însă că e greu de stabilit o legătură directă cu aparatele de propagandă, ci este mai degrabă vorba de „o pliere pe aceste narațiuni dezinformatoare, alimentate de oriunde, inclusiv de actori locali”.

Pentru că tocmai acest mod de operare face propaganda dezinformării să fie eficientă, atunci când publicul nici nu-și dă seama că a devenit un „idiot util”, explică Țîbrigan: „De multe ori se acționează inconștient, insidios, fără ca publicul expus și convins să conștientizeze că se comportă ca un „idiot util” în favoarea designerilor dezinformării. Aici e marea șmecherie a propagandei – să te determine să acționezi în favoarea ei fără să conștientizezi asta”.


Multe dintre temele favorite ale acestor proteste au fost analizate pe larg de East Stratcom Task Force, o divizie a Serviciului de Acțiune Externă al Uniunii Europene, care combate dezinformarea propagată de Rusia.

Câteva exemple de dezinformări și teorii conspiraționiste provenite din ecosistemul de propagandă rusesc:

  • narațiunea potrivit căreia noul coronavirus ar fi o armă biologică realizată într-un laborator din Statele Unite pentru a domina lumea. Nicolae Țîbrigan: „este de extracție sovietică și își are originea în Operațiunea Infektion lansată de KGB în anii ’80 pentru a discredita și învinovăți SUA de răspândirea virusului HIV”.
  • Bill Gates, miliardarul care a creat Microsoft, este „sacul de box al activiștilor anti-vaccinare, iar media pro-Kremlin pare mai mult decât fericită să intre în joc”, arată cel mai recent raport EUvsDisinfo al serviciului anti-dezinformare al UE. Câteva din conspirațiile și fake-news care îl au în centru pe Bill Gates: microciparea oamenilor, un vaccin anti-poliomelită care ar fi paralizat copii în India, reducerea populației Terra în următorii 15 ani, prin vaccinare. Gates a ajuns în această postură, arată raportul, pentru că „ a avertizat de mult despre pericolele lipsei de pregătire în fața unei noi pandemii globale și a mobilizat resurse semnificative pentru lupta anti-coronavirus, inclusiv pentru dezvoltarea unui vaccin”.
  • Organizația Mondială a Sănătății (WHO) este „parte a guvernului global”, iar „coronavirusul este un joc coordonat de industriile farma și media”.
  • vechile teorii ale conspirației, care și-au făcut apariția încă de la începutul pandemiei: pandemia nu ar fi reală, COVID-19 ar fi un fel de gripă sau testele pentru COVID-19 ar infecta pacienții.

EUvsDisinfo a lansat și un infografic detaliat temporal și cu trimiteri la demontarea acestor teorii ale conspirației, promovate din ecosistemul de dezinformare rusesc:

Profil de protestatar anti-coronavirus: așa-zișii „lideri de opinie”


O altă categorie de participanți la proteste au fost micile vedete de pe Facebook, care se erijează în lideri de opinie, lansând mesaje conspiraționiste și anti-sistem. Lor li s-au alăturat și câțiva susținători.

Aceștia au participat la acțiunea de protest din proprii interese, fiind mult mai interesați de a face live-uri pe conturile lor de Facebook, decât de acțiunea în sine”, arată Nicolae Țîbrigan.

Fiecare și-a jucat cartea lui, care a îmbinat conspirații cu poziționări politice, arată expertul LARICS:

  • promovarea național-populismului, a discursului anti-sistem;
  • negarea existenței coronavirusului (denumită sarcastic pLandemie);
  • propagarea narațiunilor anti-vaccinare generală;
  • contestarea președintelui Klaus Iohannis;
  • contestarea măsurilor de distanțare fizică, apel la renunțarea măsurilor de prevenire, cum ar fi purtatul măștii de protecție sau scanarea temperaturii.

Printre figurile de acest tip, care au ieșit în evidență la protestele din București, se numără:

  • Oana Lovin (s-a remarcat prin purtarea ostentativă a unei legături de sparanghel, referință la românii plecați la muncă în străinătate), vlogger cu mesaje anti-PNL, care încearcă să imite în online stilul deja „consacratei” creatoare de modă Dana Budeanu. În urmă cu mai mulți ani, și ea a avut un magazin de haine (Miss Grey), prin firma Grey Shop, deținut acum de creatoarea de modă Cristina Oprea, fostă membră PDL, care a și candidat pentru un loc de consilier local al sectorului 1 din București, pe listele PDL, în 2012. Oana Lovin se ocupă și cu show-uri erotice pe videochat, după cum a descoperit site-ul Podul.
  • Iosefina Pascal, vlogger cu mesaje anti-PNL și anti-Klaus Iohannis, preluată uneori de publicația oficială a Kremlinului, Sputnik. A fost descoperită și promovată la un concurs (100 România) de postul de televiziune Antena 3, deținut de familia omului de afaceri Dan Voiculescu. Ea lucrează și la promovarea europarlamentarului PSD Maria Grapini.
  • Vlad Baltazar, fost lider al galeriei echipei de fotbal Rapid București, care mai nou promovează pe Facebook mesaje cu temă conspiraționistă, de negare a pandemiei de coronavirus. Baltazar este fiul fostului bancher Bogdan Baltazar și s-a lăudat în Piața Victoriei cu un pașaport american (pe post de dovadă că protestele nu susțin propaganda Moscovei). Chiar la începutul lunii aprilie 2020, Curtea de Apel București l-a achitat definitiv pe Baltazar de acuzațiile care i s-au adus din cauza unei bătăi cu arme albe și de foc, între facțiuni ale galeriei rapidiste, în 2015.

Profil de protestatar anti-coronavirus: „politicienii reciclabili”

Ce au ei în comun este că în ultimii ani au tot încercat să candideze sub forme anti-stat, conservatoare mai degrabă, dar în general anti-establishment.
Ovidiu Voicu, sociolog


La protestele din Piața Victoriei și-au făcut apariția și câteva figuri politice care încearcă să ajungă într-o funcție aleasă sau care au căzut în dizgrație.

Printre exemple se numără fostul europarlamentar PSD Adrian Severin (condamnat la închisoare pentru corupție), Iulian Capsali (fost candidat la europarlamentare, pe o platformă ultra-conservatoare, anti-occidentală), actorul Bogdan Stanoevici (fost candidat la europarlamentare, președinție, pus și demis de Gabriela Firea ca director la Circ, fost ministru pentru Diaspora al lui Victor Ponta), Viorel Cataramă (fost membru PNL, candidat pentru diverse poziții în stat, care recent a încercat deliberat să se infecteze cu coronavirus, pentru a demonstra că nu pățește nimic) sau George Simion (fost candidat la europarlamentare, promotor al unei platforme unioniste cu Moldova, cu mesaje naționaliste).

Ei sunt numiți de expertul Nicolae Țîbrigan „politicieni reciclabili”, care au venit la proteste „fie din îndemnul propriului ego, fie pentru a se redescoperi unui nou segment de public, mult mai susceptibil la un mesaj anti-sistem, naționalist-populist și chiar extremist”.

„Nu doar la noi există o platformă politică. Și în Franța, unde alegerile locale au rămas în suspensie, chiar și în Polonia”, arată sociologul Ovidiu Voicu.

În România, aceste personaje din zona politică „încearcă să captureze aceste proteste pentru a-și face imagine”, crede Voicu: „Ce au ei în comun este că în ultimii ani au tot încercat să candideze sub forme anti-stat, conservatoare mai degrabă, dar în general anti-establishment. Spun că toți sunt răi și doar ei vin cu structura și capacitatea de a face ordine în fața unui stat care ne minte, a unei clase politice în decădere”.

Speră că, dacă vor reuși să proiecteze „imaginea dușmanului” cu rol de „țap ispășitor” în persoana lui Iohannis, Bill Gates, Orban, sau Vela, fac un serviciu tuturor. De fapt, în spatele discursurilor patriotarde din live-urile făcute din Piața Victoriei putem descoperi și acel tip de naționalism găunos, exclusivist, din care lipsește ideea de soluții și comunitate. Miza e de a câștiga un pic de capital politic și recunoaștere din partea publicului”, consideră Nicolae Țîbrigan.

Proteste în toată lumea. Cine a lipsit în România

Criza provocată de pandemia de coronavirus a dus la proteste în multe țări din Europa și în SUA. Temele conspiraționiste nu au fost însă singurele prezente, așa cum s-a întâmplat în România, unde au lipsit de exemplu oameni afectați direct de efectele economice crunte ale restricțiilor impuse de autorități.

Sunt oameni în mod real afectați de problemele economice, create de măsurile de restricție. La noi, nu am văzut grupul acesta de protestatari. În SUA, am văzut oamenii afectați de șomaj, direct economic”, spune Ovidiu Voicu.


În Italia, proprietarii de restaurante sau cei din turism au protestat. La fel în Germania. Tot în Italia, au existat și contra-proteste, în favoarea menținerii unor restricții dure și care au fost organizate de galerii ale echipelor de fotbal, la anunțul că Serie A s-ar putea relua mai devreme. În Ucraina, proprietarii de mici afaceri închise din cauza restricțiilor au ieșit în stradă, iar în Polonia cei afectați de șomaj au protestat.

În România, protestele au semănat mai degrabă cu cele din vecina Bulgarie, unde susținătorii unui partid ultra-naționalist au protestat față de măsurile de restricție impuse de guvernul de la Sofia, lansând și mesaje conspiraționiste similare cu cele de la București. Proteste care au avut mesaje conspiraționiste legate de pandemie în prim plan au fost și în Germania sau Marea Britanie.

Am știut de la început că se vor întâmpla proteste, ne-au avertizat specialiștii în psihologie, care au spus că limita de suportabilitate a unor măsuri de izolare e undeva la 3-4 săptămâni, după care apar la nivel psihic tot felul de frustrări și oameni vor începe să se exprime”, arată sociologul Ovidiu Voicu.

Foarte mulți oameni în România văd cifrele reci, pe care nu poți să le negi, majoritatea oamenilor văd că este o urgență sanitară, că e o problemă reală de sănătate publică acest coronavirus.
Ovidiu Voicu, sociolog


Cu toate acestea, numărul celor prezenți la astfel de proteste este foarte redus, în ciuda susținerii mult mai masive a teoriilor conspirației în mediul online. „Numărul celor care cred atât de tare în aceste conspirații, încât să își pună în primejdie propria viață, este scăzut”, găsește o explicație sociologul Ovidiu Voicu.

Foarte mulți oameni în România văd cifrele reci, pe care nu poți să le negi, majoritatea oamenilor văd că este o urgență sanitară, că e o problemă reală de sănătate publică acest coronavirus și nu își riscă propria viață pentru niște idei pe care pe Facebook poate e ușor să le spui, dar când se pune problema să riști ceva, mai bine te lași păgubaș”, spune Voicu.

În plus, faptul că măsurile de restricție impuse de autoritățile din întreaga lume pentru a stopa pandemia de coronavirus i-au afectat pe toți oamenii, fără discriminare, este o altă explicație a lipsei de aderență a acestor proteste, mai spune Voicu: „Toată lumea a avut de pătimit în această perioadă și atunci nu se creează percepția de injustiție, de inechitate, ca să crească furia cetățenilor”.

Facebook Forum

VIDEO

Proteste violente în Belarus
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:52 0:00
XS
SM
MD
LG