Drumul din care lipsește asfalt de 650.000 de euro. De ce se află România în coada listei la șosele moderne

• Europa Liberă a obținut documente din care reiese că pentru asfaltarea a 15 kilometri de drum național, CNAIR a supraevaluat lucrările cu aproape 650.000 de euro doar din achiziția de mixturi asfaltice.
• Conducerea companiei spune că face deja verificări, iar Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis o anchetă penală.
• Bugetul cel mai mare de cheltuieli al unei societăți publice este cel al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care dispune în acest an de 2,1 miliarde de euro.
• Chiar dacă mare parte din acești bani merg pentru construcția de noi autostrăzi și drumuri expres, 10% din acest buget este destinat întreținerii drumurilor naționale deja existente.
• Cele mai multe drumuri naționale se află în Moldova, peste 100.

Unul dintre drumurile naționale importante din regiunea Moldovei este DN28, care leagă orașul Roman, din județul Neamț, de Iași, cel mai important oraș din estul României.

Drumul avea să intre în reparații pe 9 mai 2021, după ce Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași a demarat lucrări de reparații asfaltice între kilometrul 49+250 și kilometrul 64+150. Este zona aflată între ieșirea din orașul Podu Iloaiei și localitatea Valea Lupului, o suburbie a orașului Iași.

Lucrările au fost executate în regie proprie de Secția Drumuri Naționale Iași. Altfel spus, cu muncitori ai CNAIR, dar cu asfalt cumpărat de la Eky Sam SRL din Iași, conform documentelor publice.

DN28 a fost renovat în urmă cu doi ani. Lucrările s-au desfășurat doar în timpul nopții, în intervalul 20:00 - 05:00.

Conform caietul tehnic al lucrării, trebuia să fie aplicat un strat de asfalt de aproape 4,5 centimetri și să se refacă terasamentul de 2 centimetri peste care urma să se adauge asfaltul. La acel moment, conducerea DRDP Iași era asigurată de Dănuț Pilă.

Acesta a decis ca regionala CNAIR să achiziționeze asfalt cât pentru 6 cm în cazul asfaltării celor 15 km de la marginea municipiului Iași.

Lucrările au fost finalizate după șase luni, în toamna anului 2021.

O parte dintre angajații DRDP Iași care au lucrat la acest drum au sesizat conducerea că lucrările efectuate pentru asfaltarea DN 28 nu s-au realizat corect.

Acest lucru reiese dintr-un raport de control al DRDP Iași din iunie 2022, obținut de Europa Liberă.

Sesizarea privind posibile nereguli la DN28 a fost trimisă chiar de salariații care au lucrat la acest drum.

Conducerea Direcției (Ovidiu Laicu l-a înlocuit între timp pe Dănuț Pilă) a decis să verifice dacă lucrările pentru refacerea celor 15 kilometri din DN28 au fost realizate corect.

Concluziile raportului

Denumit „Lucrări de întreținere periodică – covoare asfaltice executate la cald”, proiectul presupunea, în linii mari, așternerea unui covor asfaltic de 4,4 cm centimetri grosime pe cei 30 de kilometri ai sectorului cu Podu Iloaiei - Valea Lupului.

Pentru a asigura cei 4,5 cm de drum asfaltat, conducerea DRDP a cumpărat o cantitate de mixtură asfaltică de aproximativ 52.000 de tone, de la firma ieșeană Eky Sam SRL.

Numai că mixtura nu era pentru un strat minimum de 4,5 cm, ci pentru unul de 6 cm. Așa cum reiese din raportul de control obținut de Europa Liberă.

Mai mult, specialiștii DRDP Iași care au mers în control au găsit, în urma măsurătorilor, cel mult 4,6 cm de asfalt.

„Au fost în jur de 77 de carote recoltate în vederea măsurării dimensiunilor și densităților stratului de mixtură asfaltică. Din analiza acestora, s-a demonstrat că, pe mai multe porțiuni de drum, grosimea era mai mică și cu doi centimetri față de cei șase centimetri prevăzuți în proiect.

Trebuiau turnați 4 centimetri pentru strat continuu și 2 pentru egalizare pe sectoarele cu denivelări, iar conform analizei, a rezultat o medie de 4,5 centimetri de mixtură asfaltică turnată pe tot tronsonul”, se precizează în raportul de control.

Concluziile raportului din care reiese că s-a cumpărat mai multă mixtură asfaltică decât cea care a fost așternută pe drum.

Concluzia raportului: a fost cumpărată mixtură asfaltică de 3,5 milioane de euro, dar pe drumul național a fost așternută mixtură asfaltică cu cel puțin 635.000 de euro mai puțin.

Pe lângă această sumă, raportul DRDP Iași a mai constatat că bugetul public a suferit și alte pierderi, de aproape 300.000 de euro, pentru plata orelor suplimentare și a altor activități care aveau legătură cu asfaltarea bucății de drum.

Unele din probele extrase din carosabil au arătat că în anumite zone s-a asfaltat și sub 4 cm de material rulant.

Ovidiu Laicu, actualul director general al DRDP Iași, ne-a confirmat telefonic că raportul care a descoperit problemele există.

„Nu pot să confirm sau nu informațiile pe care le-ați obținut. Da, s-a făcut un control în care s-au depistat anumite probleme”, a declarat oficialul.

Lipsă de reacții de la Ministerul Transporturilor

Reprezentanții CNAIR nu au răspuns oficial întrebărilor trimise de Europa Liberă. Un reprezentant al companiei a ținut să asigure doar că sesizarea legată de DN 28 este analizată serios.

„S-a dispus o contraexpertiză, pentru a fi siguri. Nu au ieșit încă rezultatele acestei analize secundare, dar nu pare să contrazică primele concluzii. Mai avem nevoie de câteva amănunte”, a declarat acesta.

„Eu nu am primit rezultate oficiale. Ce informații ați primit dumneavoastră nu știu, vă rog să vă adresați conducerii CNAIR pentru mai multe detalii”, a mai răspuns Ovidiu Laicu.

Inclusiv procurorii verifică unde a dispărut asfaltul de aproape 650.000 de euro plătit de CNAIR, dar care nu se regăsește și pe DN 28.

Am încercat să intrăm în contact cu Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor. L-am întrebat inclusiv dacă directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, l-a anunțat de raportul legat de lucrările de pe DN28. Acesta nu ne-a răspuns la apelurile și la mesajele trimise în ultimele zile.

Nici Cristian Pistol, directorul CNAIR, nu a răspuns la apeluri și mesaje. L-am întrebat inclusiv dacă l-a notificat pe ministrul Grindeanu în legătură cu raportul de control de pe DN28. Mandatul lui Pistol ar urma să expire în octombrie. În martie, a primit o prelungire de mandat de maximum șase luni, cu o evaluare după primele patru luni.

Dănuț Pilă, directorul DRDP Iași la momentul achiziției asfaltului suplimentar, ne-a explicat că investiția s-a desfășurat corect din punctul său de vedere. „Lucrarea respectivă a fost executată pe raza Secției Drumuri Naționale Iași, care a urmărit și executarea acesteia conform proiectului aprobat. În acest moment se deruleaza un control al CNAIR, care-și va spune parerea obiectiv”, ne-a răspuns acesta la întrebările legate de asfaltul dispărut, conform raportului companiei naționale.

Conform verificării interne făcute de CNAIR, firma Eky Sam a pus la dispoziția sa documente din care reiese că a livrat cantitatea de mixtură asfaltică necesară pentru un strat de 6 centimetri.

Anchetă la DNA Iași

Raportul a fost transmis de DRDP Iași către CNAIR, Curtea de Conturi și Direcția Națională Anticorupție, așa cum a reușit să afle Europa Liberă.

„Vă rugăm să ne predaţi înscrisuri în legătură cu implementarea în regie proprie a proiectului lucrărilor de întreținere covoare asfaltice executate la cald DRDP Iaşi - DN 28 kilometrul 49+247 - kilometrul 64 + 235 din perioada 2020-2022, efectuarea cheltuielilor privind întreținerea și explotarea auto din cadrul SND Iași și cu persoanele care se aflau la conducerea DRDP Iași, a SND Iași și a Districtului Valea Lupului din cadrul SND Iaşi în perioada 2020-2022”, se arată în adresa DNA.

Prin aceeași adresă au mai fost cerute contractele încheiate cu Eky Sam SRL, furnizorul de mixtură asfaltică, notele de intrare recepție și constatare diferențe, bonuri de consum, centralizatorul lucrărilor fizice ori jurnalul zilnic de lucrări.

Îți mai recomandăm Ministrul Transporturilor promite 200 de km de autostrăzi până în 2024, dar jumătate sunt la stadiul de execuție de sub 30%

O companie cu multe reclamații

Sindicatul reprezentativ din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere acuză conducerea societății de stat și pe cea a Ministerului Transporturilor că risipesc banii publici.

Membrii Sindicatului Drumarilor „Elie Radu” din Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), societatea deținută de statul român prin Ministerul Transporturilor, consideră că bugetul societății publice este risipit pe achiziții fără rost.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat la începutul acestui an, de la Ministerului Trans­por­­turilor, suma de 18,4 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pentru investiții în infrastructura rutieră.

Din 2021, compania care administrează rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi are un buget de investiții anual de peste un miliard de euro.

Pentru 2023, Guvernul a aprobat un buget de cheltuieli de 10,5 miliarde de lei, undeva la 2,1 miliarde de euro, din cele 18,4 miliarde de lei solicitate.

În comparație, anul trecut, CNAIR a dat 9,4 miliarde de lei pentru investiții.

România are cel mai mic număr de kilometri de autostradă raportat la suprafața țării. Doar aproape 1.000 de kilometri au fost construiți după Revoluția din 1989.

„În prezent, prevederile bugetare aprobate pe anul 2023 pentru CNAIR la capitolul «Buget de stat» sunt în valoare de 11,5 miliarde de lei – subcapitolul «Transport rutier», din care pentru investiții este aprobată valoarea de 10,5 miliarde de lei, reprezentând 57% din necesarul de fonduri solicitat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii înainte de aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2023”, au transmis reprezentanții CNAIR.

Peste 70% din bugetul de investiții de peste 2 miliarde de euro al CNAIR merg în mărirea numărului de kilometri de autostrăzi din România.

Situația actuală a autostrăzilor finalizate și a celor începute.

În acest moment, România are sub 1.000 de kilometri de autostradă, printre cei mai puțini din Uniunea Europeană.

CNAIR are în licitație publică proiecte de 10 miliarde de lei, din care cel mai mare este cel al unui tronson de 100 de km din autostrada Brașov-Mureș-Cluj-Oradea.

Prognoza pentru 2023

Cel puțin 79 de kilometri de șosea rapidă vor fi dați în trafic anul acesta, susțin experții de la Asociația „Pro Infrastructură”, organizația nonguvernamentală care monitorizează dezvoltarea infrastructurii din România.

Reprezentanții asociației dau ca sigură finalizarea a patru loturi din Autostrada de Centură a Capitalei, Autostrada Transilvaniei și Drumul Expres Craiova Pitești.

„Șanse maxime de inaugurare în toamnă sunt și pentru 31 de kilometri din drumul expres Craiova-Pitești unde lucrează un constructor român, dar șoferii vor putea folosi doar jumătate din ei”, susțin reprezentanții Pro Infrastructura.

Potrivit experților ONG-ului, în condiții normale, cele patru șantiere ar trebui să fie un pariu sigur, adică până la finalul anului șoferii vor putea circula pe cel puțin 78,5 kilometri de autostradă și drum expres.

Îți mai recomandăm Transporturile, ministerul ce blochează rotația premierilor. Pentru câți kilometri de autostradă realizați în 2023 se bat PSD și PNL

Într-un scenariu ultra-optimist, spun cei de la Pro Infrastructură, drumarii care au preluat lucrările la autostrada dintre Chețani și Câmpia Turzii, după rezilierea cu Straco, ar putea închide șantierul în decembrie, cu o mobilizare bună.

Astfel, numărul de kilometri de autostradă și drum expres deschiși în acest an ar crește la 126 de kilometri, o cifră record.

Moldova și Oltenia, fără autostradă continuă între marile orașe. Lucrări făcute pe jumătate

În acest moment, două regiuni din România nu au niciun kilometru de autostradă care să lege două localități importante: Oltenia și Moldova.

Prima dintre cele două regiuni ar urma să aibă până la sfârșitul anului al doilea tronson dintr-un drum expres, asemănător autostrăzilor, conform calendarului de lucrări al CNAIR. Este vorba de drumul expres între Craiova și Pitești. Lipsește însă cel de-al treilea tronson, care leagă Balș de Craiova, unde situația lucrărilor e incertă.

Conform datelor Ministerului Transporturilor, în Moldova sunt, din 2021, 16 kilometri de șosea construite la standarde de autostradă, pe centura ocolitoare a Bacăului, dar lipsește un petic de drum pentru a lega două localități.

Cei 16 km de pe Centura Bacăului ar urma să facă parte din viitoarea autostradă denumită A7.

Îți mai recomandăm Cât de mult influențează infrastructura proastă numărul de accidente. Calculul autorităților: 0,2%

Primii kilometri de autostradă interconectați din Moldova nu vor fi gata în 2023, potrivit prognozelor. Dacă se va lucra conform contractelor, cel mai probabil se va circula în 2024 sau 2025 pe câțiva zeci de kilometri de autostradă din A7 și A8.

Autostrada A7 care va lega orașul Ploiești de punctul de frontieră de la Siret, județul Suceava, ar trebui să aibă primii 65 de kilometri finalizați în 2024.

Autostrada A7 va intersecta Autostrada A3, la sud de Ploiești, în comuna Dumbrava. Și de acolo le va permite mașinilor - inclusiv celor grele, care transportă marfă - să urce, prin exteriorul arcului carpatic, pe traseul Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret, până la granița nordică a României.

Harta care prezintă imaginea de ansamblu a autostrăzilor din România.

Când va fi gata, Autostrada A8, lungă de peste 310 km, va face legătura între Târgu Mureș și Ungheni (din județul Iași, la granița cu Republica Moldova).

Șoseaua va trece prin munți, așa că are cel puțin o porțiune care va fi scumpă și greu de construit. Din tot acest traseu, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a reușit să lanseze, în decembrie 2022, licitații doar pentru capete: Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (24 km) și Leghin - Moțca (30 km).

Primii kilometri din această autostradă nu vor fi gata mai devreme de 2026, conform documentelor CNAIR. Compania speră să finalizeze o parte din autostrada A8 până în 2026 pentru a putea beneficia de decontări pentru 40 de km de autostradă din partea Comisiei Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Bugetul de drumuri naționale

Peste 3,2 miliarde de lei (640 de milioane de euro) sunt sumele destinate de CNAIR pentru întreținerea drumurilor naționale date deja în folosință pentru anul în curs.

„70% din bugetul Ministerului Transporturilor merge pe investiții, deci din start de cei 70% nu ne atingem. 15% din cei 30% rămași merg pentru lucrări de întreținere la CNAIR și la CFR, alți aproximativ 12% merg pe subvențiile către metrou și către ARF. Un fond de cam 3% din buget este țintit pe cheltuieli de personal”, spunea ministrul Sorin Grindeanu, pentru Europa Liberă, în primăvara acestui an.

Îți mai recomandăm one2one | Sorin Grindeanu: În 10 ani, România poate avea drumuri ca afară. Să fie 2024 anul în care PSD dă președintele? Da

În condițiile în care creditele bugetare alocate Ministerului Transporturilor în bugetul public pe 2023 sunt de 22 de miliarde de euro, rezultă că 15% acordați CNAIR pentru întreținerea drumurilor reprezintă 640 de milioane de euro.

Conform bugetului CNAIR, aproape 240 de milioane de euro sunt destinate întreținerii drumurilor din Moldova. De întreținerea și administrarea acestor șosele se ocupă Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași, sucursala regională a CNAIR.

Soluția statului? A altă companie de stat

Pentru a stopa sau limita cheltuirea defectuoasă sau ilegală a banilor publici de către CNAIR, Ministerul Transporturilor a decis ca o mare parte din obiectul de activitate al companiei să fie preluată de o nouă societate publică.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) va prelua treptat în următorii trei ani de la CNAIR noile proiecte de investiții pentru autostrăzi și drumuri expres.

De altfel, compania în cauză a început procedurile pentru selectarea directorului general cu mandat de 4 ani, a anunțat săptămâna trecută președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Sorin Bota.

„Proiectele de investiții vor fi preluate de CNIR SA în mod etapizat, pe o perioadă de trei ani, conform prevederilor legislației în vigoare. Preluarea proiectelor se va face prin Ordin al Ministrului Transporturilor”, a precizat Sorin Bota.

Operaționalizarea CNIR este jalon în PNRR, obiectivul fiind de a separa activitatea de întreținere/administrare care rămâne la CNAIR de cea de investiții – transfer la CNIR. În acest moment, CNIR are doar șapte angajați, care sunt administratori.

„În Statele Unite, dar și în multe state din Europa, Turcia și nu numai, drumurile nu sunt administrate de stat. Se știe că statul este un prost administrator. Drumurile sunt construite de companii care le și administrează.

Trebuie să alegem dacă pierdem taxele plătite la stat în astfel de contracte încheiate de CNAIR sau alege să plătim o taxă pentru folosirea unui drum, dar sperăm că taxele sunt cheltuite altfel, eficient poate”, spune Traian Spulber, expert în domeniu lucrărilor publice, pentru Europa Liberă.

În prezent, interimar, la conducerea executivă a Companiei Naționale de Investiții Rutiere este inginerul Cătălin Urtoi (director general), fost consilier personal al ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.