România naște la distanță. La un an de la nașterea pe trotuar din Urziceni, „avem tot ce trebuie. Lipsește medicul”

La 31 iulie 2023 – acum un an – o tânără de 24 de ani, Roxana, năștea pe trotuar. Sonia a fost adusă pe lume de mama sa nu într-o sală de nașteri a unui spital, ci pe asfaltul din fața Spitalul Municipal din Urziceni/jud. Ialomița. S-a întâmplat la 60 de km de București, capitala țării.

Astăzi, micuța Sonia este bine. Sistemul de sănătate din România se confruntă însă cu aceleași boli ca acum un an – când mama sa a născut-o pe caldarâmul din fața spitalului aștepând ambulanța.

La un an după incidentul care a stârnit revoltă în întreaga țară, situația de la Urziceni/jud. Ialomița a rămas problematică. Și asta în ciuda îmbunătăților substanțiale în materie de infrastructură și echipamente medicale. Lipsesc medicii.

Or, exact medicii sunt esența spitalului. Tânăra Roxana B. nu ar fi ieșit din Camera de Gardă ca să aștepte Salvarea afară, nici nu s-ar fi pomenit de Salvare, dacă spitalul ar fi avut medicii ce trebuie să asiste de la sine înțeles o naștere în sec. XXI, dacă ar fi existat măcar cabinet ginecologic de urgență cum are acum spitalul, dar cu neonatolog, nu fără.

Europa Liberă a vizitat spitalul, a vorbit cu familia tinerei, dar și cu alte femei care, pentru a naște, au fost nevoite să parcurgă câteva zeci de kilometri ca să ajungă în fața unui medic.

Situația de la Urziceni/ jud. Ialomița nu e unică. În toate regiunile țării, orașele mici și mijlocii se confruntă cu o lipsă acută de medici ginecologi sau neonatologi. Unde sunt medici, nu sunt dotări. Unde sunt dotări, nu sunt medici.

Politicile publice în privința mamei & bebelușului par să fi început fiecare de la alt capăt, dar nici un fir nu pare să fi ajuns la destinație să le întâlnească pe celelalte.

Pentru viitoarele mame care locuiesc într-o astfel de localitate, adică pentru aproximativ jumătate din populația țării, cea mai apropiată maternitate e la cel puțin câteva zeci de kilometri distanță.

România profundă naște la distanță.

Povestea Roxanei

Roxana B., tânăra care a născut anul trecut pe trotuar are 25 de ani și o crește pe Sonia, alături de soțul ei. Cei doi mai au doi copii. Locuiesc la doi kilometri de orașul Urziceni, în comuna Bărbulești.

Atât mama, cât și Sonia, sunt astăzi sănătoase.

La un an după ce imaginile cu nașterea Soniei au devenit virale, Roxana refuză să își mai aducă aminte că a fost subiect de presă. Poate de aceea a fost și reticentă să își expună povestea în fața camerei, când Europa Liberă a vizitat-o.

O rudă care a refuzat, de asemenea, să își decline identitatea, ne-a explicat însă: Roxana nu mai vrea să își amintească de evenimentul traumatizant. Cu atât mai puțin în fața lumii întregi.

Cazul tinerei care a născut la 5:30 dimineața pe trotuar, a scos la iveală limitele sistemului medical în privința asistenței primare pentru gravide și a îngrijirii nou-născuților.

Dar în ciuda imensului scandal la scară națională de anul trecut, Spitalul Municipal din Urziceni nu are nici în prezent medic neonatolog și nici medici de medicină de urgență.

Anul trecut, tânăra de 24 de ani a născut pe trotuarul de la intrarea în curtea Spitalului din Urziceni.

Lipsa unui neonatolog face imposibilă redeschiderea maternității de la Urziceni, deși aceasta a fost dotată acum șase ani cu aparatură modernă de organizația umanitară Salvați Copiii.

După evenimentul nefericit de anul trecut, conducerea spitalului a fost schimbată. Directoarea Daniela Ianuș a fost demisă printr-o decizie a primarului, iar interimatul a fost preluat de Marian Tonescu – singurul chirurg vascular din întreg județul Ialomița. Acesta a condus spitalul până în februarie 2024, când a fost numit alt director, după un concurs – medicul Jardan Gheorghi.

Medicul Marian Toneanu a preluat funcție de manager interimar imediat după evenimentul din iulie 2023. Spune că a fost cea mai grea perioadă din viața lui

Fostul manager, medicul Marian Toneanu, spune într-un dialog cu Europa Liberă, că a trăit intens acea perioadă. Spitalul era în timpul unui proces de acreditare și – din cauza scandalului – risca să se închidă, deoarece Direcția de Sănătate Publică Ialomița a cerut reautorizarea unității sanitare.

„După acel eveniment s-au schimbat unele lucruri în bine. Între timp, s-a construit și un nou ambulatoriu unde sunt mai multe cabinete cu specialități noi – chirurgie toracică, neurologie, gastroenterologie etc.”, spune medicul Marian Toneanu.

În ultimul an, pentru un ambulatoriu nou construit, lipit de spital, Primăria Urziceni a investit peste două milioane de euro. Un alt milion de euro fost alocat pentru reabilitarea și dotarea clădirii propriu-zise a spitalului, spune primarul Constantin Sava.

Ambulatoriul urmează să fie recepționat până la finalul anului, promite primarul din Urziceni.

Chiar dacă spitalul s-a modernizat între timp, medicul Marian Toneanu avertizează din nou că el nu are încă medic neonatolog.

Gravidele care ajung în travaliu la Spitalul din Urziceni sunt primite acum într-o cameră special amenajată. E singura schimbare concretă pentru gravide, adusă de nașterea pe trotuar de anul trecut. Dar inclusiv în acest cabinet ginecologic de urgență, vor naște fără medic de specialitate.

„În compartimentul de Cameră de Primiri Urgențe, am organizat o cameră de primiri gravide, în cazul unor urgențe, cu o masă ginecologică de obstetrică-ginecologie și o trusă de urgență în cazul în care se repetă aceste evenimente. De anul trecut și până acum, camera a fost folosită de două ori în urgență, cu rezultate pozitive. Ulterior, mamele și bebelușii au fost transferați la Slobozia, reședința de județ, unde au medic”, spune Marian Toneanu.

Video | România nașterilor la distanță. Ce s-a schimbat la un an după nașterea pe trotuar de la Urziceni

Deși poate rezolva urgențele medicale, dar cu riscurile aferente absenței medicilor specializați, spitalul nu poate să asigure o linie de gardă pentru gravide.

Clădire, da; dotări, ba; bunăvoința managerilor, da; posturi de medici specializați, nu.

Posturile sunt blocate. Nu de Ministerul Sănătății, ci de Ministerul Dezvoltării și Ministerul de Finanțe.

„Avem nevoie de mai mulți medici de ginecologie, obstetrică-ginecologie pentru a asigura o linie de gardă. Din păcate, aspectul ăsta nu l-am putut remedia, nu cred că se va remedia în curând, având în vedere că nu vin medicii”, explică Marian Toneanu.

Directorul medical al Spitalul Municipial Urziceni, Mihai Mogâldea, lucrează la spital din anii '90, când a venit de la Chișinău, împreună cu alți trei medici. El spune că „situația nefericită de anul trecut” se poate repeta oriunde în România, din cauza lipsei medicilor.

Și nu este vorba numai de bebeluși și mamele lor, ci de tot felul de pacienți care au nevoie de asistență medicală de urgență.

„În mare, nu s-au schimbat multe lucruri pe această speță, nu avem medici în plus, nu avem neonatolog, nu avem sală de nașteri deschisă și probabilitatea de a îmbunătăți aceste servicii este foarte, foarte mică”, spune Mihai Mogâldea pentru Europa Liberă.

Directorul medical Mihai Mogâldea spune că situația de anul trecut se poate repeta oricând, nu numai la Urziceni, ci peste tot în țară unde lipsesc medicii.

El spune că spitalul are 270 de paturi, dintre care 12 pentru tratament continuu, dar deficitul de medici este foarte mare, și nu doar la ginecologie.

Spitalul are în prezent doar 25 de medici și ar mai avea nevoie de cel puțin zece, printre care și un medic de urgențe.

„Avem o zonă de arondare pentru 85.000 de oameni din Urziceni și localitățile din jur. Nu mai punem la socoteală și traficul foarte mare, pentru că Urziceniul se află la intersecția de drumuri naționale, iar vara avem o sumedenie de accidente cu politraume și avem mare deficit de a acorda un ajutor de calitate în camera de gardă neavând medici urgentiști”, spune Mihai Mogâldea.

Ce medici lipsesc

Originar tot din Chișinău/ Rep. Moldova, medicul Jardan Gheorghi este, din februarie 2024, noul manager de la Urziceni. Pe lângă management, se ocupă și de intervenții chirurgicale.

După ce a fost numit manager, spune el, a trimis un memoriu Ministerului Dezvoltării prin care a cerut mai multe posturi de medici și asistenți medicali.

Pe lângă neonatolog, spitalul mai are nevoie de: doi doctori ginecologi, radiolog, gastroenterolog, internist, neurolog.

Cea mai stringentă problemă: lipsa a patru medici de URGENȚĂ.

Spitalul are două linii de gardă, dar nu le poate acoperi permanent din cauza lipsei medicilor.

Pe lângă medici specialiști, Spitalul Municipal Urziceni are nevoie de 10 asistenți medicali pentru Camera de Primiri Urgențe, spun reprezentanții DSP Ialomița. Spitalul a cerut Ministerului Dezvoltării deblocarea angajărilor măcar pentru cinci posturi, dar a fost refuzat.

Dr. Jardan Gheorghi mai spune, că în urma controalelor de anul trecut, Direcția de Sănătate Publică a constat un deficit de zece asistenți medicali la Camera de Primiri Urgențe.

Din acest motiv, a făcut memorii pentru deblocarea angajărilor la Ministerul Dezvoltării. Au fost „încununate” de refuzuri ferme și de Ministerul Dezvoltării, și de Ministerul de Finanțe.

„S-au creat posturile de asistenți. Noi am făcut un memoriu, măcar cinci posturi să ne deblocheze de asistenți la CPU. La primul memoriu au venit răspunsuri negative atât de la Ministerul Dezvoltării, cât și de la Ministerul Finanțelor”, spune Jardan Gheorghi.

Managerul Jardan Gheorghi spune că lipsa acută de medici pune în pericol calitatea serviciilor medicale oferite pacienților. Spitalul din Urziceni are nevoie de patru medici urgentiști.

În prezent, managerul așteaptă răspunsul și pentru al doilea memoriu prin care cere deblocarea unor posturi.

Pentru că spitalul nu are asistenți, medici ginecologi sau moașe, nu poate asigura o linie de urgență ginecologică de specialitate, ci doar prim-ajutor pentru gravide – acordat de medicii de alte specialități care sunt de gardă.

Gravidele care vin aici cu probleme urgente sunt doar asistate de personalul medical și trimise la Slobozia.

„Maternitatea e închisă din cauza lipsei specialistului de neonatologie, se nasc doar urgențe. Dacă o gravidă naște aici, atunci noi suntem obligați prin lege să trimitem gravida și copilul la spitalul județean, sau în funcție de caz, dacă e prematur, o trimitem într-o clinică universitară”, spune Jardan Gheorghi.

Ce soluții ar fi?, l-am întrebat.

„Noi nu prea avem.”

„Aparținem de Primărie, dar avizele pentru angajare trebuie să le luăm de la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și ultimul de la Guvern. Ministerul Dezvoltării și Ministerul Finanțelor au dat aviz negativ pentru angajări”, conchide managerul spitalului din Urziceni.

28% din gravide nu beneficiază de nicio consultație prenatală

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, o treime dintre gravidele din România nu ajung la medic decât atunci când nasc.

Există cel puțin două explicații:

1. În multe localități din România nu există maternități sau clinici de ginecologie;

2. Unele gravide nu au obișnuința de a merge la medic, iar faptul că medicii specializați sunt departe, complică situația.

Din lipsa medicilor și a unor dotări corespunzătoare a spitalelor, România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană – de 6 decese la o mie de născuți vii, potrivit datelor Eurostat. În Uniunea Europeană, media este de 3,4 la o mie de născuți vii;

Paradoxul – spun surse din sistem – e că multe viitoare mame din orașele mari merg prea des la astfel de investigații, în timp ce gravidele din zone sau medii defavorizate deloc.

Observația oglindește inclusiv marile disparități în materia de calitate a vieții din România. Bucureștiul, Clujul, Timișoara sau Iașiul sunt zone cu un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din Occident, în timp ce în imediata lor apropiere, prăbușirea în subdezvoltare e deseori șocantă.

Pe 5 martie 2024, inclusiv ministrul Sănătății, Alexandru Rafila admitea că „sunt zone unde lipsesc în totalitate sau aproape în totalitate medicii neonatologi şi lucrul ăsta creează nişte vulnerabilităţi apropo de îngrijirea copiilor”.

Ministrul Alexandru Rafila a declarat, în timpul campaniei electorale, că Ministerul Sănătății negociază cu Universitatea de Medicină din București pentru inființarea unei facultăți de moașe și asistente la Târgoviște.

Tot atunci, ministrul spunea că România a cumpărat, printr-un proiect finanțat de Banca Mondială, peste 300 de incubatoare pentru secţiile de neonatologie din țară.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență – promitea ministrul – se vor achiziționa 12 ambulanţe de terapie intensivă, inclusiv pentru transportul prematurilor în maternităţile de grad trei, adică cele care se ocupă de cazurile grave.

Termenul nu e clar. E cert însă că România este în așteptare și în această privință.

Județe întregi cu unul sau doi neonatologi

Oficial, România are doar 516 medici neonatologi. 130, adică un sfert dintre ei, lucrează în București, potrivit datelor de la Colegiul Medicilor din România.

Numărul lor ar trebui să fie cel puțin dublu, spun experții.

În termeni practici, la o populație între 200.000 și 500.000 de locuitori, cât numără un județ, are numai câțiva medici dedicați bebelușilor și mamelor lor.

Din acest motiv, deficitul de medici precum cel de la Spitalul Municipal Urziceni se regăsește și în orașe precum Găești/jud. Dâmbovița, Orșova/jud. Mehedinți sau Călărași.

Bucureștiul are cei mai mulți medici neonatologi – 130. Urmează jud. Timiș – 35, jud. Cluj – 29, jud. Mureș – 28, jud. Iași – 25.

De cealaltă parte, județele cu cei mai puțini neonatologi sunt Tulcea – 1 ( județul are 180.000 de locuitori), Călărași – 2 ( la o populație de peste 283.000 locuitori), Mehedinți – 2 ( județul are peste 234.000 de locuitori), Brăila – 2( numărul locuitorilor depășind 281.000).

Cazul Găești/ jud. Dâmbovița: Maternitate închisă. Nu are medic neonatolog

Maternitatea de la Spitalul din Găești este închisă. În locul ei, funcționeză o secție de ginecologie unde sunt tratate gravide care au nevoie de tratament. Atunci când nasc, gravidele merg la Târgoviște.

Lipsa medicilor neonatologi face ca nașterea să fie dificilă și/sau costisitoare în zeci de orașe din România.

Un astfel de oraș este Găești/jud.Dâmbovița, situat la 80 de kilometri de București.

Teoretic, Spitalul Orășenesc Găești are maternitate. Practic, nu are. A fost închisă acum un an și jumătate pentru că nu are niciun medic neonatolog. Pe românește, ZERO doctori pentru bebeluși.

Ionela Nanu

Femeile din Găești sau împrejurimi merg 30 de kilometri, la Târgoviște, reședința de județ din Dâmbovița, pentru consult medical și pentru a naște.

Așa s-a întâmplat și cu Ionela Nanu. Ea a născut în urmă cu patru luni un băiat. Am întâlnit-o în curtea spitalului din Găești, venită cu copilul la pediatru.

„Aici (n.r., Găești) trebuia să mă aducă, dar au zis că nu este sală de naștere. M-au dus în Târgoviște, mi-a fost foarte greu, că m-a luat travaliul pe drum”, îmi povestește Ionela Nanu.

Mariana Crivăț, mamă a doi copii, le-a dat naștere celor doi copii ai săi la Târgoviște. A născut tot la distanță.

„Femeile care trebuie să nască sunt direct duse la Tîrgoviște pentru că aici este doar secție de ginecologie pentru intervenții minore, dar în rest, nimic”, spune femeia.

Managerul Spitalului Orășenesc Găești, dr. Laurențiu Belușică, a scos de mai multe ori posturile de neonatolog și ginecolog la concurs, pentru a putea redeschide maternitatea.

Multe din maternitățile de stat au fost dotate cu incubatoare pentru nou-născuți donate de organizații neguvernamentale. Fotografie generică.

Nu s-a prezentat nimeni. Pachetul salarial și lipsa de atractivitate a orașului nu sunt ofertante.

„Lipsa medicului neonatolog nu-ți permite să ai nașteri organizate, programate. Dacă femeia se întâmplă să vină în spital și e luna a noua și naște în camera de gardă, pe scări, în curte, oriunde, nașterea se înregistrează”, apasă el cuvintele cu amărăciune, gândindu-se că incidentul de la Urziceni li se putea întâmpla și lor, la Găiești, și nu din rea-voință.

„Ca atare, facem copilului ce ne pricepem să-i facem și îl trimitem la cel mai apropiat medic neonatolog care trebuie să-l consulte. Noi suntem subordonați Spitalului Județean Târgoviște și îi trimitem acolo”, continuă explicația Laurențiu Belușică.

Managerul Laurentiu Belușică spune că angajarea medicilor este deja o problemă de sistem.

Medicul susține că problema lipsei medicilor poate fi rezolvată numai de la centru, adică de la București și Guvernul României, prin oferirea unor facilități medicilor care ar deveni astfel dispuși să lucreze în localitățile mai mici.

Spitalul din Găești are 21 de medici, la o populație de 100.000 de locuitori – orașul, plus satele din jur.

„Eu, ca manager, mai mult decât să scot postul la concurs odată la șase luni și să invit colegii să participe la acest concurs, nu pot să fac. Medicii nu se prezintă la concurs Este o problemă care aparține sistemului. Sistemul administrativ din România trebuie să găsească soluții pentru ca medicii să vină în spitale ca acestea”, spune dr. Belușică.

Spitalul din Găești este reabilitat din fonduri europene. Investiția se ridică la 4 milioane de euro.

Spitalul din Găești a obținut, printr-un proiect european, aparatură medicală necesară unei maternități: incubatoare pentru nou născuți și incubatoare de transport. În total, investiția în aparatură medicală pentru toate specializările a fost de 9 milioane de euro, bani din fonduri europene.

„Avem tot ce trebuie pentru a asigura unui copil [nou-născut], chiar și cu probleme, toate condițiile. Lipsește numai neonatologul”, conchide Laurențiu Belușică.

Trei medici cheie la orice naștere de sec. XXI

Lipsa medicilor neonatologi din peste jumătate de țară este cunoscută de autorități.

Colegiul Medicilor din România spune că, pentru a funcționa, o maternitate are nevoie de o echipă multidisciplinară formată din medicul ginecolog, ATI (anestezie terapie intensivă) și neonatolog.

„Avem 16 județe cu sub cinci neonatologi. Avem județe cu trei neonatologi, avem județe cu un neonatolog. Este foarte greu ca în aceste județe să ai o continuitate a actului medical. Pentru a avea o linie de gardă, trebuie să ai toate cele trei specialități de care am vorbit”, spune Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

Care este soluția ca medicii neonatologi să vrea să lucreze în orașe mici cum este Urziceniul sau Găeștiul?

„Pe termen scurt nu prea există o soluție, o echipă se formează în timp. Scoți postul la concurs, dar nu se prezintă nimeni și acest lucru se întâmplă inclusiv în orașe mari. La Ploiești, de exemplu, s-au scos zece posturi de terapie intensivă la concurs, nu s-a prezentat niciun niciun candidat”, explică Daniel Coriu.

Președintele CMR vede o soluție, dar pe termen lung:

„Va trebui să luăm măsuri să ajutăm comunitatea respectivă să-și dezvolte nu neapărat spital, poate să fie măcar un centru de permanență care să asigure o îngrijire intermediară și să trimită pacienții la alt centru cu competență superioară”.

Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, susține că în orașele unde nu sunt condiții pentru maternități ar trebui create centre intermediare în care gravidele să primească ajutor minimal.

„Suntem o țară săracă, o țară fără resurse umane suficiente și trebuie să ne adaptăm. Nu putem avea maternitate în fiecare oraș, dar măcar în fiecare județ să avem o maternitate care să funcționeze la standarde europene”, conchide Daniel Coriu.

Vicepreședinte al Societății de Obstetrică și Ginecologie din România, Radu Vlădăreanu, recomandă viitoarelor mame ca, în cazul în care nu acces la un medic specialist, să meargă la cele mai apropiate maternități, chiar asumându-și oboseala, disconfortul și cheltuiala de a parcurge câțiva zeci de kilometri.

„Degeaba ai dotări, cumperi ecografe super-sofisticate, dar n-ai personal. Personal n-o să ai. De ce? Pentru că medicii nu vor să lucreze cu un risc major de malpraxis asupra lor. În lipsa [colegilor] specialiști, medicii preferă să plece din țară. Sunt numai câteva orașe cum e Bucureștiul, Clujul, Timișoara unde poți să desfășori o activitate relativ normală”, spune Radu Vlădăreanu.

Or, numărul mare de femei care nu sunt consultate niciodată înaintea nașterii apare pentru că multe dintre ele locuiesc departe de maternități sau cabinete de specialitate, spune medicul Vlădăreanu.

„Eu nu am soluții, decidenții ar trebui să aibă, dar nu cred că au nici ei. Evident, «soluția» este să te muți, în apropierea momentului nașterii, într-un oraș mare în care ești în siguranță. E aberant, dar asta este”, rezumă nașterea la distanță Radu Vlădăreanu.

România are 600 de moașe cu drept de liberă practică. Are nevoie de 4.000

Vicepreședinta Asociației Moașelor Independente din România, Irina Mateescu Popescu spune că sarcina - adică mama și copilul deopotrivă - poate fi urmărită nu doar de medicul de familie, ci și de o moașă sau chiar de medicul generalist.

Irina Mateescu Popescu, vicepreședinta Asociației Moașelor Independente, spune că medicii pediatri au de multe ori competențe de neonatologie și ar putea îngriji bebelușii născuți în maternitățile fără neonatolog.

Doar că numărul moașelor din România este și el scăzut. Sunt 600 de moașe licențiate care au drept de liberă practică, dar nevoia reală ar fi de peste 4.000 de moașe, atrage atenția Irina Mateescu Popescu.

„Anul acesta, la Universitatea de Medicină din București, au intrat 13 studente la Secția de Moașe. E foarte puțin, e infim. Dar atât timp cât Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează serviciile din îngrijire pre și post natal cu moașa, nici ele nu înțeleg de ce ar veni să se facă moașe. Doar ca să plece din țară, să profeseze în altă parte? Trebuie să fie politici de integrare a moașelor și posibilitatea să parafăm în fața Casei de Asigurări”, susține Irina Mateescu.

În luna mai, aflat în plină în campanie electorală pentru alegerile locale și europarlamentare de la 9 iunie, ministrul Alexandru Rafila a declarat că Ministerul Sănătății negociază cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București să deschisă o facultate de asistente medicale și moașe la Târgoviște, la Universitatea „Valahia” din oraș.

Copiii născuți prematur în orașele mici din jurul Capitalei sunt trimiși la maternitățile dotate cu incubatoare de aici. În 16 județe nu există nicio maternitate de grad 3 din lipsa medicilor neonatologi.

Deschiderea unei astfel de instituții ar avea un impact major asupra calității asistenței medicale oferite în regiune pentru gravide, argumenta atunci Rafila.

Dar nici în cazul acestui angajament al actualului ministru al Sănătății nu e clar termenul. 1 octombrie 2024 ar putea fi un început bun. Chiar și cu impact electoral.

Potrivit datelor de la Institului Național de Statistică, în România sunt 368 de spitale publice.

Dintre acestea, 200 ar trebui să aibă maternitate sau secție de obstetrică-ginecologie.

Europa Liberă a solicitat de la Ministerul Sănătății un punct de vedere cu privire la numărul de maternități din România și câte au fost închise din lipsa medicilor, însă până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns. Vom insista.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.