Chiar și așa, lipsa de reacție nu nu are nicio scuză, fie că medicul doarme, fie că nu intervine la pacientul altui doctor, admit la unison cadrele medicale consultate de Europa Liberă.
Asta în contextul cazului de la Urziceni - unde o femeie a născut pe trotuar, după ce nu a fost văzută de medicul de gardă - și, mai ales, al tragediei de la Botoșani. Aici, timp de șapte ore medicul de gardă nu i-a acordat nicio îngrijire Alexandrei, tânăra de 25 de ani care a murit în spital.
Medicul poate lua o scurtă pauză după o operație complicată sau după activitate foarte intensă, dar lucrurile devin mai delicate când epuizarea apare după încărcarea (și) cu activitatea privată, reclamă unii pacienți și admit inclusiv manageri de spitale.
Activitatea din cabinetele private ar trebui contorizată în orele de muncă pe care le poate presta un medic, au spus aceștia pentru Europa Liberă Romania.
În spitale se „rostogolesc” însă și cutume nescrise, dar cu consecințe dramatice, uneori, asupra pacienților:
- asistenta nu deranjează medicul de gardă și cheamă ambulanța - cazul Urziceni;
- medicul de gardă amână să intervină la pacienta altui medic - moartea tragică a Alexandrei, cu sarcină oprită în evoluție, la Botoșani.
„Merg și însoțesc paciente în sistemul public și nu sunt primite până nu merg eu cu ele. «.Nu ai medic aici, nu ai ce să cauți»”, a explicat pentru Europa Liberă Irina Mateescu, vicepreședinte a Asociației Moașelor Independente, ale cărei membre asistă numeroase nașteri în spitalele publice și private.
„Și explic personalului că trebuie să le primească. Alte paciente insistă să nască cu un anumit medic, dar sunt spitale care au interzis asta, nu vine medicul de acasă, ci o asistă linia de gardă”, a adăugat ea.
„Medicul de gardă nu are niciun motiv să nu acorde îngrijirile necesare. Unii dintre ei refuză să accepte că, în momentul în care ajunge la spital, pacientul este al spitalului și nu al medicului. Pacientul e tratat într-o unitate publică”, insistă Radu Gănescu, președintele Confederației Asociațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
Controlează cineva cu adevărat profesionalismul medicilor în gărzi? Prea putin, reiese din demersul jurnalistic al Europei Libere.
Tarifele pentru gărzi nu țin pasul cu majorarea salariilor
Conform legislației în vigoare, medicii din spitalele publice au obligația să facă 19 ore de gardă lunar. În spitalele de boli cronice durata minimă a orelor de gardă este dublă.
Garda începe la terminarea programului de lucru (de 7 ore în cazul medicilor din spitale) și se încheie a doua zi, la începerea orarului de lucru; în zilele nelucrătoare, garda este de 24 de ore.
Pentru orele de gardă efectuate, altele decât cele obligatorii, medicii sunt plătiți cu:
- 75% din tariful orar din salariul de bază - în timpul săptămânii;
- 100% din salariul de bază, în weekend-uri.
Personalul medical și sindicaliștii din sănătate reclamă că, în timp ce salariile au crescut substanțial în 2018, tarifele gărzilor se calculează la salariile de bază valabile înainte de majorare.
Este unul din motivele pentru care 21 de medici de la secția UPU a Spitalului Clinic Județean Brașov au anunțat că își vor rezilia contractele.
La un tarif orar de 100 de lei în timpul normal de lucru, un medic încasează aproximativ 40 de lei/oră în gardă, care include și ore de noapte, exemplifica un cadru medical cu ocazia unui protest al medicilor din această vară.
Sindicatul Solidaritatea Sanitară explica recent că, pentru nivelul maxim de ierarhizare - medic primar cu gradație maximă de vechime, venitul net variază între 22 lei/oră (în spitalele neclinice, cum sunt cele orășenești, și unele din spitalele județene) și 28 de lei/oră în cele clinice.
Rezultă între 374 de lei - 476 de lei pe tură de gardă, în timpul săptămânii. Tarifele cresc prin adăugarea sporului de gardă (în funcție de secție) și pot ajunge între 1.000 - 1.300 de lei în weekend-uri.
Pentru medicii specialiști cu vechime mică, tarifele sunt mai mici. Plățile pentru gărzi se fac pe un contract individual de muncă separat, cu timp parțial, iar timpul lucrat nu se contorizează la vechime, ceea ce nemulțumește, de asemenea, medicii.
De la 1 august a intrat în vigoare o nouă prevedere, care se referă la acordarea de indemnizații fixe suplimentare pentru personalul medical care face gărzi suplimentare față de norma minimă.
Astfel, medicii primari și cei specialiști primesc 500 de lei brut pentru cel puțin o gardă suplimentară și 1.000 de lei brut pentru cel puțin 2 gărzi suplimentare. Asistenții beneficiază de o indemnizație brută de 500 de lei.
Responsabilitatea ar fi a spitalelor, spun Colegiul Medicilor și cel al Asistenților. Sindicaliștii critică însă și aceste structuri profesionale.
Reprezentanții sindicatului Solidaritatea Sanitară afirmă că aceste organizații au autoritate și resurse financiare însemnate din moment ce oferă drept de practică medicilor și asistentelor și strâng cotizații anuale obligatorii.
Cu toate acestea, ar face însă prea puțin ca să se asigure că standardele de calitate medicală în activitatea curentă, inclusiv în gărzi, sunt respectate.
Structurile ministerului - Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) efectuează controale de răsunet mai degrabă post-factum, când situații precum cele din Urziceni si Botoșani sunt deja consumate.
„Vă asumați să trezim medicul?”
„Șeful gărzii doarme de rupe inclusiv pe ATI pediatrie! Și când e sunat la 3:45 dimineața pentru un copil în criza epileptică aflat în altă secție (secție fără drept de a administra protocol pentru a-l scoate din criză!), asistenta de la ATI nu are curajul să-l trezească”, a povestit Monica Enculescu pe un grup de Facebook.
Monica este mama unui copil răpus între timp de cancer, care și-ar fi dorit ca parcursul medical al fiului ei - confruntat totodată cu mai multe crize epileptice - la fel ca al multor altor copii ale căror povești le cunoaște personal să fie presărat mult mai des cu responsabilitate și cu empatie din partea medicilor.
„Întrebarea pentru colega de la neurochirurgie a fost: «vă asumați să trezim medicul de gardă pentru un copil cu tumori cerebrale?». Și, deși colega și-a asumat, tot nu l-a trezit... a venit o rezidentă, 45 de minute mai târziu. Timp în care copilul meu a stat în comă epileptică...”, a continuat femeia.
Monica povestește pentru Europa Liberă că episodul s-a petrecut într-un spital din Capitală, în urmă cu doi ani, dar că nu a dorit să afle cine era medicul de gardă, pentru a nu își alimenta un sentiment de răzbunare.
„Ajunsă în camera de gardă la același spital, cu copilul în status epileptic (tot din incompetența unora care n-au avut cu ce să trateze în timp util o criză epileptică!), am fost întrebată de medicul de garda, cu o nonșalanță uimitoare: «Doriți să-l mai intubăm?" De parcă mă întreba daca vreau un ceai!”, ne-a povestit femeia.
„Eu, aparținătorul, mama, aș fi decis dacă moare sau trăieste, atunci! Nu ea, medicul de gardă, care depusese un jurământ, care avea niște obligații de serviciu!.”
A fost șocată de experiență și „doar gândul că fiul meu avea nevoie de ajutor în momentul acela și că fiecare clipă era vitală pentru a-și reveni m-a făcut să nu reacționez după cum aș fi dorit!”.
Președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, spune că nu există niciun temei pentru lipsa de implicare și de empatie a medicilor și că în același timp asistenta trebuie să sesizeze medicul de câte ori este cazul.
„Astfel de situații apar mai degrabă la asistente cu mai puțină experiență sau care nu se simt suficient de stăpâne pe meserie”, încearcă să explice președintele Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Mircea Timofte.
Monica este doar una din numeroasele persoane care au relatat recent pe rețele sociale despre cum s-au izbit de lipsa de reacție a personalului medical.
„Cumnata mea a ajuns la urgențe, era pe targă ii era foarte rău iar doamnele asistente stăteau la discutii «cine trezește medicul» ...eu nu, mergi tu...”, ne-a relatat Maria, care a relatat situația pe grupul Mămici din Botoșani.
Situațiile în care medicii de gardă dorm și asistentele se jenează să îi deranjeze sunt frecvente, în special în spitale orășenești, uneori și județene, spune președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu.
Asociația monitorizează constant relația pacienților cu medicii, inclusiv prin intermediul avertizorilor de integritate - angajați din sistemul sanitar care sesizează nereguli, uneori riscându-și propria carieră.
„Nu este vorba doar de câteva cazuri, deşi şi acele câteva pot genera victime. Sunt pacienți care sună la noi, la 112, că medicii, asistentele dorm, cum s-a întâmplat la Urziceni - acolo personalul dormea.”
Raportul DSP Ialomița după incidentul în care o femeie a născut pe trotuar consemnează doar că medicul de gardă nu a fost sesizat și că parafa era în biroul personalului subordonat.
„Parafa aparține medicului și nu asistentelor, acestea trebuie să refuze să o preia”, explică președintele Ordinului Asistenților Medicali, Mircea Timofte.
Eventualul transfer al pacientei la un alt spital sau preluarea de către ambulanță ar fi trebuit să fie stabilite nu de asistentă, ci de către medicul de gardă, a arătat DSP Ialomița. Ambii au fost amendați, dar își continuă activitatea.
Președintele Confederației Asociației Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), Radu Gănescu, spune și el că pacienții semnalează constant că sunt ținuți în așteptare, în spital, în mod nejustificat, chiar dacă medicii încearcă să explice mereu că este vorba de o prioritizare a cazurilor.
„Faptul că un medic nu își îndeplinește obligațiile pentru care este angajat dă dovadă de lipsă de cod de etică, de deontologie, pentru că nu mai putem vorbi de o lipsă financiară. Paradoxal, odată cu creșterea salariilor a scăzut din ce în ce mai mult calitatea”, spune el.
Cazul Alexandrei nu a fost singular la Botoșani
Raluca B, din Botoșani, a relatat la scurt timp după tragedia Alexandrei că anul trecut, când i s-a născut fetița - după șapte ani de tratamente pentru a rămâne însărcinată - a avut parte de un o situație asemănător.
O dovedesc printscreen-urile mesajelor telefonice, postate pe rețele sociale, în care făcea apeluri disperate în timpul nopții către medicul curant să vină în spital să o ajute să nască.
Asta după ce personalul care asigura garda a refuzat să intervină peste medicul curant al femeii.
Acesta care nu a oferit niciun răspuns cererilor disperate ale Ralucăi de a veni la spital pentru a asista nașterea, în condițiile în care avea dilatație mare, copilul nu cobora, iar durerile erau cumplite.
„Urlam de câteva ore bune în salon și împingeam cum puteam la fiecare contracție. Am întrebat asistentele dacă nu pot să nasc cu ele, cu moașa, cu doctorița de gardă, că eu nu mai pot. Nu se bagă nimeni peste medicul tău, dacă el a spus că vine. Acesta a fost răspunsul pe care l-am primit”, a povestit femeia pentru Botoșăneanul.ro.
Medicul de gardă a intervenit în cele din urmă și a asistat nașterea, petrecută în jurul orei 5:00 dimineața. Experiența a rămas traumatizantă, cu atât mai mult cu cât fetița a primit un scor mic la naștere și suferă de unele afecțiuni cardiace.
De altfel, și în cazul Alexandrei, unul din motivele pentru care medicul de gardă nu ar fi intervenit și nu ar fi decis să o opereze mai repede - în ciuda apelurilor ei disperate - este că tânăra mamă era monitorizată de un alt medic.
„E o cutumă în primul rând nelegală, ca medicul pacientei să vină de acasă să asiste nașterea, pentru că el nu este la serviciu”, atrage atenția Irina Mateescu, vicepreședinta Asociația Moașelor Independente.
Ea spune că, de fapt, în spatele acestor situații s-ar ascunde nu doar orgoliul profesional. Miza ar fi ca medicul care a monitorizat până atunci nașterea să fie cel care primește o atenție materială din partea pacientei.
Pledoarie pentru somnul în gardă
Președintele ANPP Vasile Barbu a reacționat vehement și ironic la o luare de poziție a șefului secției de Chirurgie (chiar) a Spitalului Județean de Urgență din Botoșani, medicul Iulian Preda, care a făcut o pledoarie pentru somnul medicilor în timpul turelor de noapte.
Ca o cruntă ironie, declarația a apărut în spațiul public chiar în ziua când Alexandra urma să ajungă la Maternitatea aceluiași spital, unde a doua zi avea să moară.
„S-a spus de ce doctorii nu au voie să doarmă? Ba să știți, doctorul trebuie să doarmă în gardă, nu putem să stăm 24 de ore în poarta secției cu sare și cu pâine să vă așteptăm”, a declarat medicul.
El își motiva poziția prin faptul că medicii Secției au de acoperit foarte multe gărzi.
„Vă dau definiția gărzii: se cheamă odihna activă a medicului în perioada de gardă. Deci, eu în gardă, și alte specialități, colegi de-ai mei trebuie să se și odihnească.”
Președintele Colegiului Medicilor din România, medicul Daniel Coriu, are o altă definiție:
„Medicul de gardă trebuie să fie disponibil să își facă datoria față de pacient, asta înseamnă să fii «de gardă». Faptul că te mai odihnești, că te mai întinzi, e altceva, dar trebuie să fii gata în orice moment să îți faci datoria. Nu se acceptă o altă definiție.”
„Medicii pot să se odihnească şi este normal să se odihnească în timpul gărzilor atunci când nu au probleme sau urgenţe medicale”, a atras atenția inclusiv ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, după tragedia de la Botoșani, menționând că neintervenţia sau măcar vizitarea unei gravide prezentate cu sarcină oprită în evoluție, cum a fost cazul Alexandrei, „mi se pare de neînţeles."
„Din păcate, (la Botoșani – nr.) este o mentalitate că atunci când eşti de gardă trebuie să dormi şi nu trebuie neapărat să tratezi pacienţii”, a adăugat el, într-o altă intervenție.
Medicul în pijamale
Președintele ANPP, Vasile Barbu, spune că legislația medicală nu prevede somnul în gardă și că odihna activă înseamnă altceva.
„Înseamnă că stă în așteptare, trebuie să poată sta pe un fotoliu, relaxat, dar nu trebuie să doarmă. Stă la calculator, se uită la un film sau chiar discută cu alți medici, de pe alt fus orar, de exemplu. Asta e odihna activă, nu să dormi de la 0 la 6-7 dimineaţa."
El a povestit, de altfel, pentru Europa Liberă un caz uluitor, petrecut la spitalul județean din Teleorman, în care medicul de gardă a răspuns târziu cererii unei paciente și a apărut în fața acesteia în pijama.
„Pacientei i s-a făcut rău și i-a cerut asistentei să cheme medicul pentru că ea avea și cancer - dacă îi dădeau vreun medicament să nu interfereze cu tratamentul ei oncologic”, a povestit Barbu.
„Asistenta l-a chemat pe medic, care s-a supărat că l-a deranjat/trezit pentru «un moft» și nu a venit. A apărut pe la 5 dimineața... în pijama, la care femeia i-a zis să iasă afară, crezând că e un alt pacient. Doctorul a răspuns: «păi nu m-ai chemat?». «Cum să te chem eu, domnule?» i-a zis femeia, nedumerită.”
Nu doar garda în pijama, ci și alte practici semnalate în reacția la pledoaria chirurgului de la spitalul din Botoșani, precum „o muzică îmbietoare, adusul cafelei și chiar mângâierile menite să îmblânzească medicul de gardă sunt culese din realitate”, a explicat el.
Situațiile în care medicii dorm în gardă și asistentele se jenează să îi solicite reprezintă un fenomen, în special în spitalele de mai mici dimensiuni, cele orăşeneşti, spune Vasile Barbu.
„Ei spun că nu au cazuri, dar nu completează fișele de observații, nu trec eventuale intervenții, zic că se descurcă medicul curant. Nu sunt cazuri rare.”
În unele spitale mici, cu personal la limită, afluxul de gărzi per medic e ridicat. Chiar la Urziceni există medic şi cu 10 gărzi programate într-o lună, în timp ce la Urlaţi sunt medici care au între 7-10 gărzi.
Deşi medicii sunt plătiţi pentru gărzile respective, multe dintre cazuri ajung - fie din lipsa dotărilor, fie din cea a personalului de specialitate - la spitalele mari din zonă.
„Deşi şi spitalele din zonă au linie de gardă, sunt situaţii când ambulanţa nu mai ajunge acolo şi aduc pacientul direct la noi”, spune managerul Spitalului Judeţean Cluj, Claudia Gherman.
E (mult) mai puţin somn în spitalele mari, unde medicii din multe dintre secţii lucrează la foc continuu, subliniază şi Vasile Barbu.
Aici ajung cazuri grele, iar odihna medicilor, fie şi scurtă, vine aproape de la sine după astfel de intervenţii.
„Chiar zilele trecute am avut un caz foarte complex, trei pacienţi răniţi foarte grav, cu operaţii simultane, complicate şi foarte solicitante. După o astfel de intervenţie, cred că medicii au nevoie şi de o scurtă odihnă.”
Medicii, între „în gardă nu se doarme” şi „te odihneşti, dar intervii”
Profesorul Mircea Onofriescu, fost şef al Maternităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, este ferm şi spune că „în gardă nu se doarme.”
„Doctorul nu trebuie să doarmă, e o variantă inacceptabilă pentru orice serviciu medical, în niciun oraş şi în nicio situaţie. El trebuie să poată interveni în secunda doi, după ce este sesizat de personalul mediu, de un coleg.”
„Poate să doarmă dacă nu are urgenţe în secţie sau la camera de gardă. Dar dacă apare urgenţa, e sunat şi trebuie să se ducă. Dacă are urgenţă pe secţie, stă lângă ea sau stă altcineva şi el vine periodic să vadă evoluţia”, nuanţează cardiologul Gabriel Tatu-Chiţoiu, cu peste 30 de ani în secţia de specialitate a spitalului Floreasca din Bucureşti.
Este nevoie de modificări legislative, astfel încât gărzile să fie atractive în continuare și în același timp să protejeze medicii, dar, implicit și pacienții, ne-a explicat Dan Stănculescu, medic la UPU în Spitalul Judeţean Craiova.
Manager de spital: ar trebui calculate şi orele din privat
Cine, ce controlează
Modalitățile de verificare a calității serviciilor de gardă sunt ambigue. Reprezentanții Colegiului Medicilor și ai Colegiului Asistenților Medicali spun că responsabilitatea revine spitalelor.
Managerul SCJU Cluj, Claudia Gherman, susține că activitatea liniilor de gardă este discutată constant în Secțiile spitalului, pentru a nu exista disfuncționalități.
Directorul Spitalului Clinic Județean Brașov, Emil Mailat, relatează că este ingrat ca directorul spitalului, de o altă specializare decât cea medicală, să intre pe linia de gardă și să ofere indicații.
În fapt, Colegiile / Ordinele profesionale sunt cele care ar trebui să se asigure în permanență că medicii și asistentele își fac datoria profesionist, susține managerul sindical al Federației Solidaritatea Sanitară din România, Alexandru Rotilă.
„Vorbim de organizații cu autoritate foarte mare, care funcționează practic ca instituții ale statului, pentru că oferă și reînnoiesc anual dreptul de liberă practică”, explică el.
„Ce fac concret pentru formarea personalului? Noi ne implicăm când vine vorba de chestiuni disciplinare, la fel și spitalele, dar acestea organizații au pâinea și cuțitul standardelor profesionale”, a conchis acesta.
Europa Liberă a adresat mai multe întrebări Ministerului Sănătății legate de odihna și responsabilitatea medicilor în timpul gărzilor și cu privire la cine controlează respectarea atribuțiilor.
Până la ora publicării articolului, nu am primit răspunsurile.
