Țară în service | Cine nu a apărat viața Anei Oros, ucisă de câini în București. Și o listă de afaceri imobiliare

Serviciul de ecarisaj, Primăria Capitalei, primăria de sector, Poliția Locală, dar și Poliția Română împreună cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 sunt instituții care puteau preveni ca Ana Oros să moară sfâșiată de zeci de mușcături de câine în dimineața zilei de 21 ianuarie.

În plus, terenurile pe care a murit mama unui copil minor au fost subiectul unor retrocedări dubioase începând din 2004. Poate și din acest motiv, actualii proprietari nu s-au obosit să împrejumuiască proprietățile pentru a împiedica formarea unor haite.

„A murit Ana de dimineață, lângă Lacul Morii, după ce a fost atacată de o haită de câini. Ana era activist de mediu, iubea natura, animalele și încerca să salveze lumea din pătrățica ei. Astăzi a ieșit la jogging și a murit în timp ce alerga să-și prelungească viața”, a transmis pe Facebook comunitatea Corupția Ucide.

Mesajul de mai sus, postat sâmbătă, după vestea tragică privind moartea Anei Oros, rezumă perfect cât de neglijabilă poate fi viața unui om pentru autoritățile din România.

Ana Oros fusese atacată de câini fără stăpâni și cu opt luni în urmă. De atunci până acum, situația din zona în care alerga Ana - și există și alți locuitori ai Bucureștiului care aleargă acolo - nu s-a schimbat cu nimic. Primarul de sector, Ciprian Ciucu, cunoaște zona, a fost de mai multe ori acolo, pe digul de la Lacul Morii, renovat cu o sumă de zece milioane de lei.

*Sâmbătă dimineața, în jurul orei 09:30, Ana Oros (44 de ani) a decedat pe un câmp după ce a fost atacată de o haită de câini pe un teren viran dintre barajul Lacul Morii și cartierul Giulești-Sârbi. (*Filmul evenimentelor - AICI.)

Proprietarii terenurilor pe care a murit Ana Oros

Potrivit surselor Europa Liberă din domeniul judiciar și al administrației publice, terenurile pe care se aflau câinii care au atacat-o pe Ana Oros apar în acte ca fiind intravilane. Aceasta înseamnă că proprietarii aveau obligația de a le împrejmui și de a curăța vegetația. Doar a doua obligația a fost îndeplinită.

Sursa din cadrul autorităților și ale anchetatorilor spun că Ana Oros a fost atacată pe patru parcele de terenuri.

Mai exact, după ce și-a terminat tura de jogging pe digul Lacului Morii, femeia a ieșit pe porțiunea neamenajată de Primăria Sector 6 și a coborât pe câmpul dintre zona de faleză și cartierul Giulești-Sârbi.

Poteca pe care Ana Oros a coborât de pe dig pentru a se îndrepta spre casă.

• Terenurile unde a fost atacată Ana Oros

Zona de câmp dintre dig și primele case are aproape un kilometru, în această zonă a fost atacată Ana Oroș de haita de câini care a ucis-o. În acest perimetru sunt patru parcele de terenuri.

1. Lotul de la adresa Drumul la Roșu nr. 46-60. Suprafața de 13.000 de metri pătrați este deținută de Gabriela Monica Gherciu, Elena Rădulescu și Mihaiela Moisescu. Toate cele trei femei au primit proprietatea sub formă de donație în urmă cu doi ani, așa cum reiese din datele de cadastru verificate de Europa Liberă.
2. La aceeași adresă, mai este cadastrată o suprafață de teren, deținută tot de aceleași femei. Terenul de peste 8.000 de metri pătrați a fost primit tot prin donație.
3. Proprietatea de la adresa Drumul la Roșu 48-60 este deținută de Constantin Balica. Terenul are peste 7.000 de metri pătrați.
4. Ultimul teren traversat de Ana Oros a fost cel de la adresa Drumul la Roșu nr 62-76. Și această suprafață este deținută de Constantin Balica.

Constantin Balica a devenit proprietarul celor două suprafețe încă din 2008, după un partaj cu soția sa, Elena Balica. Cei doi primise terenul de la Primăria Sector 6, în urma unei revendicări.

În schimb, Gabriela Monica Gherciu este cea mai importantă deținătoare de terenuri din zonă. Femeia de 40 de ani este din Chiajna, unde locuiește la aceeași adresă ca și tatăl său, Ion Cherciu, cel care deține o firmă din domeniul transportului.

Până la publicarea acestui articol nu am reușit să contactăm familia Cherciu pentru a ne preciza cine este autorul donațiilor care au făcut-o pe Gabriela Monica Cherciu proprietară pe cinci suprafețe dintre Lacul Morii și cartierul Giulești-Sârbi.

Partenerele sale de proprietate - Elena Rădulescu și Mihaela Moisescu - locuiesc în apartamentele unor blocuri din cartiere bucureștene.

Terenurile pe care se afla Ana Oros înainte de a fi ucisă și proprietarii lor.

• Proprietățile unde se adăposteau câinii

Autoritățile sugerează că o parte din câinii vagabonzi se adăposteau pe alte trei parcele de teren din apropiere:

1. Proprietatea de la adresa Drumul la Roșu 70-90 este trecută la cadastru pe numele firmei KRSL International din Sector 1. Acționarul unic al societății este o companie înregistrată în Israel. Administratorul firmei este un cetățean din această țară pe nume Gil Shelly (născut în 1969). Conform legislației autohtone, administratorul firmei este pasibil să fie învinovățit penal dacă nu a îngrădit terenul, iar câinii care au ucis-o pe Ana Oros s-ar fi adăpostit și pe terenul firmei, spun surse judiciare.
2. Tot la adresa poștală Drumul la Roșu 70-90 mai este înregistrat și un teren deținut de o altă firmă, Lakecity Development. Firma are 11 acționari, cinci firme și șase persoane. Toți acționarii provin din Cipru. Administrator este un cetățean cipriot - Galatela Kasinou.
3. O altă proprietate înregistrată cu adresa Drumul al Roșu 70-90 aparține firmei Tati Grup DDBB. Terenul a fost înregistrat în 2022, după ce a fost cumpărat de la Vista Bank. Firma îl are ca acționar majoritar pe Ionuț Birișiu (peste 90%). În firmă mai apare ca acționar minoritar și Mădălina Birișiu.

Terenul deținut de Tati Grup DDBB era singurul cu o tentativă de împrejmuire, însă gardul a fost rupt.

Ionuți Birișiu este cunoscut drept un samsar de drepturi litigioase. El apare în două anchete ale Direcției Naționale Anticorupție privind retrocedări suspecte din Constanța sau despăgubiri acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În acest ultim dosar, unde era vizat și omul de afaceri Horia Simu, procurorii l-ar indica pe Ionuț Birișiu ca pe un apropiat, interpus, al lui Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea. Birișiu și-a recunoscut vina, conform rechizitoriului DNA.

Poliția Locală Sector 6 i-a atenționat pe proprietari în 2021

Tragedia de acum a ridicat numeroase întrebări despre felul în care autoritățile își fac datoria. Câmpul de lângă Lacul Morii, unde a murit Ana Oros, se întinde pe 60 de hectare pe care primăria Chiajna și Primăria Capitalei și le revendică în instanță, dar pe care niciuna dintre instituții nu îl îngrijesc.

Nu departe de zona unde femeia a fost ucisă de câini există o mulțime de gunoaie și hoituri, iar animalele vin aici să caute hrană.

În timpul investigațiilor de după moartea Anei Oros, reprezentanții Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) au reușit să captureze un câine care avea blană murdară de sânge. Nu se știe însă dacă era al victimei sau dacă provenea de la stârv de măgar din care câinii din zona se hrăneau de zile bune.

Unul dintre cei șase câini care este posibil să o fi atacat pe Ana Oros.

Dintr-un document al Primăriei Sector 6 consultat de Europa Liberă reiese că în vara anului 2021, Poliția Locală de sector i-a somat pe o parte dintre proprietarii terenurilor unde a murit Ana Oros să taie vegetația și să facă împrejmuiri.

„Respectivele persoane s-au conformat solicitării noastre, salubrizând terenul, eliminând mecanizat vegetația de pe aceasta și asigurând perimetrul”, se precizează într-un raport.

Totul pleacă de la afacerea retrocedărilor Institutului Pasteur

„Sperăm ca în viitorul cel mai apropiat să nu mai existe astfel de evenimente, cu pierderi de vieți omenești, victime ale atacurilor canine, într-o societate civilizată, aliniată la valorile europene și internaționale cele mai înalte”, a fost unul din mesajele transmis de famila Anei Oros pe Facebook.

Mulți dintre observatorii cazului consideră că tragedia a fost posibilă și pentru faptul că Ana Oros a alergat pe terenuri pe care proprietarii vechi sau actuali le-au dobândit în urma unor retrocedări controversate în urmă cu 10 și 15 ani, retrocedări făcute în mare parte de Primăria Sector 6 condusă de Cristian Poteraș.

Mai exact, ea a alergat pe terenuri care aparțineau fostului Institut Pasteur, care au fost retrocedat în timpul mandatului lui Cristian Poteraș. De altfel, la 300-400 de metri de locul în care câinii au ucis-o pe femeia de 44 ani se află vechile garduri și turnul de pază de la Institutul Pasteur.

Terenurile pe care Ana Oros a murit au făcut obiectul, chiar dacă marginal, a două anchete ale Direcției Naționale Anticorupție. Două terenuri din zonă făceau obiectul unor retrocedări suspecte aprobate în timpul mandatului lui Cristian Poteraș, care a fost în funcție între 2004 și 2012. Acesta a și fost condamnat în 2015 pentru aceste fapte, iar în 2020 a ieșit din penitenciar.

Schema loturi de terenuri din zona în care a murit Ana Oros.

De altfel, unul din terenurile din apropierea locului unde a murit Ana Oros este deținut chiar de Roland Simina, un apropiat și partener de afaceri al lui Cristian Poteraș și al familiei fostului primar. Potrivit Rise Project, Roland Simina l-ar fi ajutat pe Cristian Poteraș în mai multe afaceri imobiliare suspecte.

El și Elena Simina dețin un teren de 15.000 de metri pătrați în baza căruia au primit un credit de 16 milioane de lei în anul 2014. Au intrat în posesia proprietății în 2014, în urma unei decizii a instanței, care a avizat documente emise de Primăria Sector 6 sau de Cristian Poteraș, așa cum reiese din documentele consultate de Europa Liberă.

Cristian Poteraș a retrocedat o parte din terenurile din zonă unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase. De asemenea, conform tot unei anchete a DNA, după ce Institutul Pasteur a fost privatizat și controlat de omul de afaceri Sorin Paul Stănescu, acesta din urmă și Cristian Poteraș s-au înțeles să aranjeze o nouă retrocedare.

În 2007, Institutul Pasteur cere retrocedarea terenurilor din jurul Lacului Morii, suprafețe naționalizate de comuniști și deja puse în posesie de Poteraș unor persoane care dețineau drepturile litigioase. Astfel, fostul primar susține că terenurile cerute de Institutul Pasteur nu mai sunt disponibile, dar poate oferi în compensare un teren de peste 19 hectare în zona Prelungirea Ghencea.

„În cursul lunii ianuarie 2007, ca urmare a activității Subcomisiei de fond funciar din cadrul Primăriei sectorului 6 condusă de către Cristian Poteraş, la acea dată primar al Sectorului 6 București, a fost emis titlul de proprietate nr. 100402/2007, în baza căruia Societatea Națională Institutul Pasteur S.A. a obţinut dreptul de proprietate asupra unui teren cu suprafața de aproximativ 19 ha pe raza municipiului București”, precizează procurorii în dosarul care îl vizează pe Sorin Paul Stănescu și pe Narcisa Georgescu, o apropiată a Elenei Udrea.

Despre Narcisa Georgescu, G4Media dezvăluia că fostul funcționar public a devenit proprietar de imobile în Statele Unite. Acest dosar s-a prescris în urma deciziilor Curții Constituționale.

Câini maidanezi, Lacul Morii.

Instituțiile

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6

În urma incidentului din aprilie 2022, când Ana Oros a fost atacată de câini în aceeași zonă, a fost deschis un dosar penal la Judecătoria Sectorului 1. În urma acelui atac, Ana Oros era parte vătămată. Ancheta a bătut pasul pe loc.

ASPA

În urma incidentului din aprilie 2022, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a ridicat opt câini din zonă.

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, îndreaptă vinovăția pentru moartea Anei Oros către ASPA, care ține de Primăria Capitalei.

„Activitatea ASPA este total greșită și a dus la reapariția câinilor pe străzi. În loc sa adune câinii de pe străzi, ASPA face campanii de conștientizare. Nu se mai eutanasiază de ani buni ceea ce face ca adăposturile să fie arhipline. Și de aceea, resursele lor nu se duc la capturare ci pe condiții de cazare și campanii de conștientizare pe bani mulți. Un fel de PR pe bani publici”, a spus, miercuri, într-o conferință de presă, Ciprian Ciucu.

ASPA a fost înființată si abilitată să se ocupe de acesta problemă, în tot Bucureștiul, conform OUG 155/2001, privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Câini maidanezi, Lacul Morii.

Până în 2013, serviciul nu a reușit să funcționeze eficient. Se estima că în București erau 65.000 de câini fără stăpân.

În acel an a fost ucis de câini un copil -Ionuț Anghel. De atunci, a fost stabilită mult mai clar procedura de gestionare a câinilor fără stăpân, inclusiv prin decizia eutanasierii.
Până în anul 2017, ASPA a prins aproximativ 54.000 de câini din care aproximativ 30.000 au fost eutanasiați iar 24.000 adoptați.

Din 2017, a fost interzisă eutanasierea. Apoi, activitatea ASPA s-a concentrat în principal pe acțiuni de prevenire: campanii de conștientizare pentru sterilizare și târguri de adopții. Așa s-a ajuns ca de la 8.000 de câini capturați anual, în 2022 să fie raportate circa 1.500 de animale prinse de hingheri.

Conducerea ASPA ne-a prezentat un document datat anul acesta, din care reiese că a informat Poliția Locală Sector 6 că în zonă s-a format o haită de câini, iar instituția din subordinea lui Ciprian Ciucu nu ar fi luat nicio măsură. Ba, mai mult, nici nu ar fi acordat ajutor ASPA, pentru ca reprezentanții acesteia să poată intra pe proprietățile private din zonă.

Potrivit locuitorilor din zonă însă, în urma incidentului din aprilie 2022, ASPA a dus în centre doar opt animale și a lăsat libere alte zece.

Primăria Sector 6 și Poliția Locală Sector 6

Conducerea ASPA ne-a transmis că înainte cu o săptămână de producerea tragediei, ASPA a sesizat Primăria de Sector cu privire la existența unei haite de 10 câini în zona în care s-a produs tragedia. Însă ASPA, fără un răspuns și sprijin din partea Poliției Locale Sector 6, nu a intervenit.

Poliția Locală Sector 6 nu a avut grijă ca pe terenurile din jurul Lacului Morii să nu fie aruncate gunoaie menajere care să favorizeze formarea unor haite.

Reprezentanții ASPA ne-au spus că nu puteau intra pe terenurile respective fără ajutorul Poliției Locale pentru că erau proprietăți private. În plus, terenurile devenise locul unde se arunca gunoi, iar câinii se adunau tot mai mult în zonă.

Primarul Ciprian Ciucu nu poate spune că nu cunoaște zona. Mai mult, într-o postare pe Facebook, el a spus că știa că Ana Oros a fost atacată de maidanezi în luna aprilie 2022.

Poliția Locală nu a mai amendat proprietarii terenurilor unde s-au adunat câinii din vara anului 2021. În plus, nimeni nu a împiedicat ca lângă zidurile Institutului Pasteur să se strângă mormane de gunoi care au favorizat formarea unei haite. Nimeni nu a impus proprietarilor să împrejmuiască terenurile.

Primăria Generală și Nicușor Dan

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, este cel care coordonează activitatea ASPA. El a delegat-o pe Diana Pungă să conducă instituția în 19 februarie 2021.

„Imediat a fost promovată ca director adjunct doamna Cătălina Trănescu, persoană implicată timp îndelungat în activismul pentru drepturile animalelor, apropiată de organizații care au ca obiect de activitate adopțiile internaționale de câini”, spune Ciprian Ciucu.

În 2022, ASPA a dispus de un buget de 17,8 milioane de lei. Banii s-au dus în special pe adăposturi/hrană pentru animale, salarii, acțiuni de conștientizare, 63 târguri de adopții. Activitate de capturare ar fi fost subfinanțată și inhibată prin dispoziții ale celor responsabili să decidă politicile de management al animalelor, spun criticii.

Peste circa 40 de câini mor lunar în adăposturi, conform datelor furnizate de către ASPA. Capacitate actuală de cazare este de până la 1.630 locuri.

După tragedia de sâmbătă, G4Media a amintit că, în 2012, Nicușor Dan a promis că își va da demisia dacă nu va rezolva în șase luni problema maidanezilor, în cazul în care va fi ales primar. „Eu, Nicușor Dan, promit să îmi dau demisia din funcția de Primar General în situația în care câinii comunitari nu vor fi strânși de pe stradă în totalitate în primele șase luni de mandat”, a scris Nicușor Dan în 16 mai 2012 și a semnat. În 2012, Nicușor Dan nu a fost ales primar. El a venit la conducerea capitalei după alegerile din 2020, înlocuind-o pe Gabriela Firea.

Alte tragedii

Pe 2 septembrie 2013, Ionuţ Anghel, de 4 ani, şi fratele său, cu 2 ani mai mare, sunt atacaţi de șase maidanezi pe un teren privat din apropierea parcului Tei din Capitală.

Băiatul cel mare reuşeşte să scape, însă Ionuţ moare din cauza sutelor de muşcături provocate de patrupede.

În 2016, Curtea de Apel București, un complet format din doi magistrați, a decis ca administratorului terenului să execute 3 ani de închisoare cu executare. Este vorba de Adrian Ciorăscu, administratorul firmei care deține terenul. Curtea a mai decis să condamne și Administrația Domeniului Public Sector 2 București la plata amenzii de 300.000 de lei. Totodată această instituție, împreună cu administratorul, trebuie să plătească daunele morale de 2,4 milioane de euro. Banii vor ajunge la mama, tatăl și fratele lui Ionuț Anghel.

În anul 2006, un cetățean japonez a fost ucis de câini în Sectorul 1. Ca urmare a presiunii publice, în 2008, a fost depus un proiect de lege cunoscut drept Legea Marinescu, care prevedea interzicerea eutanasierii animalelor. Acest lucru a determinat PMB să emită în 2009 o Hotărâre care se axează exclusiv pe sterilizare și reteritorializare a animalelor fără stăpân.