Pe 15 martie 2024, adunarea generală a acționarilor Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) - adică statul (80%, prin Ministerul Transporturilor) și Fondul Proprietatea (20%) - ia o decizie importantă pentru TAROM, cel mai mare datornic al ei.
În cazul în care, până pe 31 august 2024, compania aeriană TAROM nu-și plătește datoriile, CNAB îi va cere executarea silitä.
Compania de transport aerian e deținută tot de stat: 97,2%, prin același minister al Transporturilor, 1,4% de CNAB și 1,2% de compania de stat Romatsa.
Hotărarea AGOA a Companiei Naționale Aeroporturi București din 15 martie 2024.
Cu alte cuvinte, statul amenință statul că cere insolvența unei companii a statului.
Cu trei săptămâni înainte, pe 20 februarie, statul (cel din Tarom) luase deja o decizie privind datoria către stat (cel din CNAB): să garanteze o parte din sumă cu ce încasează din vânzarea sloturilor orare de pe aeroportul londonez Heathrow, unul dintre cele mai aglomerate din lume, în limita a 15 milioane de euro.
Și se purcede la vânzare.
Negocierile se închid pe 14 august: cele 14 sloturi de pe Heathrow ale TAROM intră în posesia Qatar Airlines.
Îți mai recomandăm Bye, London! |Tarom nu va mai zbura în capitala Marii Britanii. A vândut sloturile orare către Qatar AirwaysInvocând secretul comercial, statul de la Tarom nu spune câți bani a obținut din vânzarea sloturilor de pe aeroportul din Londra. Din cât a încasat, însă, 15 milioane de euro vor ajunge la CNAB.
O tranzacție asemănătoare, din 2016, între Oman Air și Air France, același număr de sloturi, tot pe aeroportul Heathrow, a avut o valoare de 75 de milioane de dolari, conform site-ului simpleflying.com, specializat în informații din aviație.
De unde a început?
Relația comercială dintre statul român (TAROM) și statul român (CNAB) a început cu Hotărârea nr. 1.267 din 7 decembrie 2000 a aceluiași stat român: șapte terenuri din domeniul public al statului - în total 25 de hectare - au fost trecute, prin lege, în domeniul privat al statului.
Tot atunci, Compania Naţională „Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni” S.A. a primit pentru folosinţă gratuită aceleași șapte terenuri aflate până atunci în administrarea Ministerului Transporturilor.
Hotărârea a fost semnată de Executivul de atunci: Mugur Isărescu, prim-ministru, Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, Decebal Traian Remeș, ministrul Finanţelor, și Nicolae Noica, ministrul Lucrărilor publice şi amenajării teritoriului.
Pe unele dintre aceste terenuri se află hangarele TAROM. Din momentul în care compania de aeroporturi a intrat în posesia terenurilor, a cerut TAROM-ului chirie pentru hangare.
Dacă în primii ani compania de transport aerian a ținut pasul cu plățile, în ultimii ani, datoriile s-au acumulat.
Iar în ultimii șase ani, acestea au crescut de mai bine de 11 ori: de la aproape 4 milioane de euro (19,2 milioane de lei) în 2018, la aproape 44 de milioane de euro (218,9 milioane de lei) în 2023.
CNAB trimite lunar către TAROM o factură de chirie de 75.000 de euro, fără TVA.
Compania de Aeroporturi a refuzat să comunice, la solicitarea Europa Liberă, valoarea totală a datoriei TAROM și nici cu ce a garantat compania aeriană debitul. Sumele sunt însă publice în documentele financiare ale companiei.
„Dezvăluirea unor astfel de informații poate discredita activitatea TAROM prin faptul că poate atrage pierderea bunei reputații sau credibilității acesteia”, motivează CNAB, în răspunsul pentru Europa Liberă.
TAROM, înglodată în datorii
O privire comparativă pe datele financiare ale TAROM arată că, din 2018, de când datoriile către CNAB au crescut fulminant, a început și căderea companiei aeriene.
TAROM a încheiat anul 2022 cu o pierdere netă de aproape 55 de milioane de euro (275 de milioane de lei) și cu datorii de 280 de milioane de euro (1,4 miliarde de lei).
La sfârșitul lunii iunie 2024, TAROM datora bugetului statului 22,5 de milioane de euro (112,4 milioane de lei).
Cu ce a mai garantat TAROM datoriile
Compania națională de transport aerian a garantat datoria către compania de aeroporturi și cu alte bunuri, nu doar cu sloturile de pe Heathrow.
Pe 12 aprilie 2021, parte din datoria TAROM către Compania Națională Aeroporturi București a fost garantată cu acțiunile pe care le deține la alte companii:
- 148 de părți sociale (37% din capitalul social) deținute la Globe Ground Romania SRL;
- 10 de părți sociale (50% din capitalul social) deținute la Romanian Fuelling Services SRL;
- 10.330 de părți sociale (30,8% din capitalul social) deținute la Dnata Catering SRL.
Pe 16 februarie 2023, TAROM a pus garanție, tot în favoarea CNAB, două avioane:
- ATR 72-500 YR-ATH;
- ATR 72-500 YR-ATI.
Și pentru datoria pe care o are către bugetul statului, TAROM a garantat cu bunuri. A ipotecat trei aeronave:
- Boeing 737-700 YR-BGH MSN 28438;
- Boeing 737-700 YR-BGI MSN 28439;
- Airbus A318 – 111 YR-ASD.
Planul de restructurare de la v.0. la versiunea cu vânzarea sloturilor de pe Heathrow
Prima variantă a planului de restructurare, cea din 2021, depusă de TAROM și publicată de Comisia Europeană, în baza căreia compania a solicitat un ajutor de stat de 95,3 milioane de euro, nu menționa nimic despre închiderea cursei de Londra.
TAROM se angaja:
- să renunțe la zece destinații (interne și externe) cu vânzarea sloturilor aferente - Barcelona, Alicante, Valencia, Hamburg, Stockholm, Erevan, Tbilisi, Larnaca, cursele Cluj-Iași și Iași-Timișoara;
- să vândă participațiile Tarom la alte companii;
- să externalizeze divizia tehnică.
Negocierile dintre Guvern și Comisia Europeană au dus la mai multe modificări ale planului de restructurare. Vânzarea sloturilor de pe Heathrow a fost propusă în noiembrie 2022, aprobată de adunarea generală a acționarilor TAROM și comunicată Comisiei.
„Decizia a fost luată în contextul unor condiții economice și operaționale dificile pentru TAROM, în special pe fondul pandemiei, care a afectat grav industria aviatică între anii 2020 și 2022, și a condus la reducerea masivă a numărului de pasageri, cifre la care încă nu am revenit”, a transmis Ministerul Transporturilor, la solicitarea Europa Liberă.
Compania trebuia să aducă mai mulți bani, din fonduri proprii, ca aport la restructurare, susține ministerul. Nu spune însă ce alte decizii au fost luate în plus față de cele comunicate public în 2021.
Forma finală a planului de restructurare e un secret bine păzit.
„Suntem în proces de stabilire, împreună cu partea română, a versiunii neconfidențiale (a planului de restructurare, n.red), iar de îndată ce vom avea o versiune publică, aceasta va fi publicată pe site-ul nostru”, a comunicat Comisia Europeană, la solicitarea Europa Liberă.
Cursa de Londra nu era rentabilă, afirmă Ministerul Tranporturilor
Compania TAROM nu putea să aibă o contribuție financiară mai mare „fără vânzarea unor active ale companiei. Unul dintre ele fiind slotul de pe aeroportul Heathrow, care are un model obligatoriu de operare, nesustenabil pentru TAROM”, susține Ministerul Transporturilor.
„Sunt două sloturi de zbor zilnice, timp de șapte zile pe săptămână, frecvență constantă lunar, indiferent de sezon, de grad de încărcare, în condițiile în care cei mai mulți călători zboară din București spre Londra și retur majoritar din celelalte două aeroporturi londoneze, din afara orașului, operate frecvent de companiile low cost”, adaugă ministerul Transporturilor în răspunsul pentru Europa Liberă.
O vedere generală a Aeroportului Heathrow din Marea Britanie, cel mai mare aeroport de pasageri din Europa după numărul de călători.
Concret, spune ministerul, TAROM trebuia să facă toate zborurile programate sau să plătească pentru zilele în care acestea nu erau realizate, ceea ce nu era sustenabil din punct de vedere economic pentru companie.
„Neavând posibilitatea de a ajusta volumul sau frecvența zborurilor, a fost luată această decizie care are atât efect operațional pozitiv, cât și un beneficiu economic, prin optimizarea eficientă a resurselor existente, respectiv vânzarea slotului. TAROM trebuie să atingă profitabilitatea până în 2026 și să ia toate măsurile care conduc la acest obiectiv, devenind performantă independent de ajutoare de stat”, mai adaugă Ministerul Transporturilor.
CNAB s-a descurcat mult mai bine
În 2024, Ministerul Transporturilor a încasat aproape 65 de milioane de euro (321,5 milioane de lei) dividende brute de la Compania Națională de Aeroporturi București, iar Fondul Proprietatea - 16 milioane de euro (80,3 milioane de lei).
Asta deoarece compania de aeroporturi se descurcă foarte bine din punct de vedere financiar.
În ultimii 11 ani, cu excepția lui 2020 - când activitatea pe aeroport a fost blocată de pandemie - CNAB a avut profit în creștere continuă. De la aproape 14 milioane de euro (70 de milioane de lei) în 2013, la peste 94 milioane de euro (473 de milioane de lei) în 2023. Adică de aproape șapte ori mai mult.
Iar din cele 275 de milioane de lei pe care compania le are de încasat cu titlu de creanțe, 217 sunt de la TAROM.
Compania Națională Aerporturi București
- înființată în 2009 prin fuziunea dintre Compania Naţională „Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti” SA și Societatea Naţională „Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu” SA.
- coordonează proiectele de dezvoltare/modernizare ale celor două aeroporturi pentru a răspunde cât mai exact necesităţilor pe termen mediu şi lung ale capitalei şi zonelor limitrofe.
- elaborează şi pune în practică o strategie unitară de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare de care dispune Capitala, conform politicii Ministerului Transporturilor.
- principalul pol aviatic al României, care procesează aproximativ 75% din traficul aerian de pasageri, marfă şi poştă înregistrat la nivel naţional.
- asigură condiţiile de derulare a întregului spectru de operaţiuni aeriene – civile şi militar
Sindicatul reclamă o ilegalitate uriașă
În aprilie 2023, Sindicatul Liber Tarom a trimis o adresă către Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă la acel moment, și către Sorin Grindeanu, fost și actual ministru al Transporturilor.
Sindicaliștii au expus, pe scurt, relația comercială dintre TAROM și CNAB și au sesizat o serie de nereguli.
Prima - modul în care CNAB a stabilit prețul de închiriere pentru terenurile primite cu titlu gratuit de la stat.
A doua neregulă - cea mai importantă, în opinia sindicaliștilor - face referire la decizii ale Curții Constituționale din 2016 și 2021, care a stabilit, în alte spețe, că statul rămâne proprietarul de drept al terenurilor date în folosință gratuită și că utilizatorul nu le poate valorifica.
Ceea ce, aplicând la situația CNAB - TAROM, s-ar traduce într-o anulare a tuturor contractelor încheiate de la prima decizie a CCR, din 2016, în anularea tuturor contractelor de închiriere.
Sindicaliștii au cerut Guvernului să emită o hotărâre prin care toate sumele încasate de CNAB de la TAROM să fie restituite, iar facturile neîncasate încă să fie stornate.
„Este evident că Ministerul Transporturilor a perpetuat următoarea situație: o companie națională în care statul are 80% participație a muls o altă companie de stat în care statul deține 97,22%, banul fiind mutat dintr-un buzunar al statului în altul”, au scris sindicaliștii în adresa lor.
Dreptul de folosinţă cu titlu gratuit - Conţinutul şi limitele dreptului de folosinţă cu titlu gratuit - Art. 874. - Codul Civil
(1) Dreptul de folosinţă asupra bunurilor proprietate publică se acordă, cu titlu gratuit, pe termen limitat, în favoarea instituţiilor de utilitate publică.
(2) În lipsa unor dispoziţii contrare în actul de constituire, titularul nu beneficiază de fructele civile ale bunului.
Nici Guvernul României, nici Ministerul Transporturilor nu au răspuns, până acum la adresa sindicaliștilor, spune Narcis Pascu, liderul Sindicatului Unit Tarom, pentru Europa Liberă.
Și totuși de ce statul nu intervine
Europa Liberă a întrebat Ministerul Transporturilor, TAROM și Compania Națională Aeroporturi București de ce nu s-a încercat o mediere a problemelor apărute între cele două companii deținute de stat.
TAROM nu a răspuns la solicitare.
Ministerul Transporturilor: „Nu este posibilă o mediere prin intervenția statului între două companii deținute de stat, deoarece activitatea generală trebuie să fie în linie cu principiile pieței libere, concurențiale. Medierea statului s-ar traduce prin intervenția statului în piața liberă.”
CNAB: „În conformitate cu prevederile OUG 109/2011, privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (...) autoritatea publică tutelară nu poate interveni în activitatea de administrare curentă a întreprinderii publice. De asemenea, actul normativ menționat nu reglementează instituția medierii în relația dintre autoritatea tutelară și întreprinderea publică”.
Cu alte cuvinte, dacă o companie a statului poate participa la falimentarea alteia, nicio lege nu i se opune.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.