Timișoara Capitală Culturală Europeană face pași înapoi spre faza birocratică. Criticilor li se răspunde cu poliția

Timișoara. Artiștii adunați la Bastion pentru a discuta despre soarta Capitalei europene sunt păziți de poliție.

Zilele trecute noi seisme au zguduit la Timișoara fragila construcție a viitoarei Capitale Culturale Europene.

în zona Bastion s-au adunat pentru o discuție în aer liber artiști din sectorul cultural independent, îngrijorați de paralizia proiectului și dezamăgiți că vocea lor nu a fost auzită de Asociația TM2021 care administrează de aproape patru ani proiectul. Artiștii – pictori, actori, muzicieni, organizatori de evenimente culturale –, precum și numeroșii jurnaliști prezenți, au fost întâmpinați de un comando de șase polițiști și doi jandarmi care au legitimat pe toată lumea și au sugerat că e posibil să dea amenzi. Concomitent, la primărie se desfășura o ședință furtunoasă a Consiliului TM2021 unde primarul Nicolae Robu, președinte de onoare, promitea să ia decizii radicale „care să pună lucrurile pe făgașul lor normal”.

Ce vor artiștii

Alarma artiștilor din sectorul independent nu vine din stagnarea produsă de epidemia COVID-19, ba dimpotrivă, mulți consideră o șansă posibilitatea unei amânări cu un an sau cu doi. Răzvan Munteanu, de la Asociația Culturală „Embargo”, cel care a lansat apelul pentru întâlnirea de pe platoul Bastionului, spune că se încearcă un ultim strigăt pentru salvarea proiectului condus spre un eșec previzibil. Apelul punea la index atât primăria, principalul finanțator, cât și echipa executivă și boardul, în termeni severi:„Primăria, dar și alți impostori culturali din boardul ATMCCE2021, au arătat de ce sunt capabili. În timp ce sectorul cultural independent a fost ignorat, s-au risipit milioane pentru proiecte fără impact, călătorii fără efect în managementul cultural al orașului, comunicări defectuoase, strategii și acțiuni culturale pentru câțiva, fără call-uri de proiect, criterii de departajare sau egalitate de șanse. În ultimii 4 ani, comitetul director nu a fost capabil să formeze o echipă stabilă, competentă și credibilă. Azi, sunt mai multi oameni politici și din mediul de afaceri în AsociațiaTM2021 decât artiști, profesioniști sau reprezentanți ai sectorului cultural”.

Munteanu dădea ca exemplu de cheltuire nejustificată a banilor, la microfonul Europei libere, un show de 7 minute plătit cu 45.000 Euro și motiva supărarea artiștilor prin anularea a 65 de evenimente selectate prin competiție, cu contracte semnate, puțin înainte ca ele să aibă loc.„Nu vrem să mergem la Cluj pentru evenimente culturale atractive, vrem să le avem aici, la Timișoara”, declara Alin, cunoscut pe Facebook ca „un cetățean pretențios”.

Un interviu video cu regizorul Florin Iepan destinat site-ului Asociației TM2021, dar refuzat din cauza accentelor sale critice, indica un cumul de complicități toxice între politicienii locali, responsabilii Comisiei Europene abilitați cu monitorizarea și conducerea incompetentă a asociației, care a avut tot timpul o „poziție de tranșee” față de orice voce critică. „Am obosit în această cruciadă împotriva imposturii culturale”, declara regizorul.

Participarea deloc numeroasă a artiștilor la întâlnirea din Bastion denotă dezamăgirea majorității. „Mulți au încercat, au vrut, dar au fost înlăturați. Oamenii nu mai cred că se poate salva ceva”, argumentează Răzvan Munteanu. Totuși, s-a lansat o petiție online cu titlul Timișoara merită mai mult, pentru a cere: amânarea proiectului pe 2022 sau 2023, depolitizarea și restructurarea Asociației TM2021 astfel ca deciziile importante să fie încredințate profesioniștilor, finanțarea la timp, fără restanțe, acceptarea de reprezentanți ai sectorului independent în board-ul asociației.

Vociferări și amuzament în ședința Consiliului

Cele două evenimente desfășurate în aceeași zi, 10 iunie, la aceeași oră, reflectă ruptura dramatică dintre mediul cultural și o asociație cu statut de utilitate publică care a ignorat semnalele date de peste doi ani. Un Memoriu semnat de peste 80 de oameni de cultură a făcut vâlvă în 2018, dar fără alte consecințe la nivelul conducerii asociației decât excluderea celor care l-au semnat, adică „am fost ignorați, excluși, jigniți, mințiți, neplătiti, prostiți, alungati, dezbinați, amenințați și ținuți departe de-o poveste scrisă și de noi, care ar fi trebuit să ne aparțină și nouă, orașului și mai ales comunității”, așa cum formula Apelul recent al artiștilor.

În ședința board-ului, situația sectorului independent ridicată de doctorul Mihai Gafencu a fost expediată în derâdere. Viceprimarul Dan Diaconu a citit o serie de lozinci inspiraționale de pe Facebook, atribuite artiștilor, spre amuzamentul tuturor, reușind să-i discrediteze.

Alte probleme însă au reușit să îi irite pe membrii Consiliului. Prezența mai multor avocați la ședință a ridicat semne de întrebare. A fost acceptat doar avocatul Clipa, (deși aflat într-o oarecare incompatibilitate, fiind plătit de Muzeul de Artă, unde director este soțul directoarei executive a asociației), pentru modificarea Statutului și a unor regulamente.„Nu știu care vor fi aceste modificări, nu am fost informat, voi vedea la ședința următoare, din 17 iunie”, a declarat președintele board-ului, Horațiu Rada, pentru Radio Europa liberă. Primarul Nicolae Robu ne-a lămurit că în statut nu sunt clare atribuțiile președintelui board-ului și cele ale directorului executiv.

Președintele Rada și-a prezentat raportul pus anterior pe Facebook, dar a citit și o analiză proprie a activității directoarei executive, Simona Neumann, care s-a dat victimă și a declarat că nu poate lucra din cauza președintelui. Apărată de primar, directoarea nu a trebuit să dea raportul, deocamdată, despre neregulile găsite de Comisia de cenzori, despre salariile neplătite de patru luni, nici despre eșecul de până acum al managementului. Preocupați de chichițe procedurale care ar fi trebuit lămurite în 2016-2017, după câștigarea titlului, membrii boardului și conducerea executivă continuă să perceapă proiectul Capitalei Culturale Europene ca pe „o pradă”, cum spunea regizorul Florin Iepan.

44 de deplasări cu peste 150 de zile în delegație

Răzvan Munteanu, ”Embargo” Cultural Association


Cifra de 44 de deplasări ale directoarei executive în 2019 ne-a fost confirmată de președintele board-ului:„Avem registrul, se poate verifica”, a declarat Horațiu Rada pentru Radio Europa liberă. Numeroasele frământări, demisii și scrisori deschise ale echipei executive se explică și prin sincopele manageriale - documente nesemnate, decizii amânate etc. - și, totodată prin tensiunile dintre președinte și directoarea executivă. Dincolo de controverse, raportul Comisiei de cenzori a semnalat obiectiv mai multe abateri pe care Simona Neumann va trebui să le justifice în ședința proximă.

În vreme ce mai mulți membri ai Unității artistice semnalau public că nu și-au primit salariile de patru luni, iar situația lor contractuală nu este lămurită, directoarea executivă călătorea prin Europa, fără să explice utilitatea deplasărilor pentru proiect. Comisia de cenzori nota că „Se constată că într-un decont de deplasare se justifică doar parțial cheltuielile, spre exemplu:Simona Neumann– deplasare Elveția (Verbier) 30.01.2019 – 04.02.2019 conține Factură Hotel Montpelier – 1.423 euro, Diurnă 6 zile – 228 euro. Cenzorii constată că în acest decont nu este evidențiat vreun bilet de avion sau alte dovezi de transport taxi, asigurări etc… Cenzorii constată că prin cadrul Asociației au fost decontate servicii de cazare și altor persoane decât cele angajate în cadrul Asociației”. Verbier este o cunoscută stațiune elvețiană de ski. Au fost consemnate și alte nereguli, printre care diurne calculate greșit sau rotunjite, facturi de telefonie personală decontate pe asociație etc.

Dar cea mai problematică rămâne, din analiza contabilității, că managementul „nu conduce evidența contabilă analitic pe fiecare proiect în parte”, ceea ce face controlul cu atât mai dificil. Cum proiectul înghite exclusiv bani publici din taxele orașului, ale județului și ale țării, Comisia Europeană urmând să ofere doar premiul de 1,5 milioane euro din cele 47 milioane înscrise în bid book, întrebarea cetățenilor români despre cum se cheltuiesc banii e perfect legitimă.

Poetesa Kitty O'Meara plagiată și pupată

Comunicarea triumfalistă face parte din strategiile eronate ale Asociației TM2021. În ziua ședinței de board, Asociația TM2021 anunța: Ne bucurăm să anunțăm faptul că scriitoarea americană Kitty O'Meara, autoarea poeziei intitulate "People stayed home", care a făcut-o celebră în toată lumea în contextul pandemiei de coronavirus ce a blocat activitatea cotidiană pe tot mapamondul, va fi ambasadoare a Manifestului Luminii, lansat de Asociația Timișoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii. Autoarea a acceptat acest rol după ce a fost impresionată de mesajul de solidaritate și speranță transmis de clipul video și întărit de versurile semnate de ea însăși”. Nimic despre scandalul care a precedat acceptul titulaturii. Presa locală a scris despre Manifestul Luminii lansat în 26 de limbi de asociație pe versurile furate din poemul In the time of pandemic de pe blogul profesoarei americane, Kathleen O'Meara, fără acordul ei. „Acesta este poemul meu, al cărui copyright îl dețin, folosit ilegal într-un video pentru promovarea culturii? ,„Plagiat în promovarea artei? – se întreba autoarea și continua: „Trebuie să îl îndepărtați și să restabiliți. ACUM!”. Ulterior, profesoara a înmuiat tonul, lăsând deschisă o ușă pentru negocieri:Nu am fost contactată în ceea ce privește folosirea, pentru promovarea turismului în Timișoara, a poemului pentru care dețin drepturi de autor. Mi-e teamă că va trebui să fiu contactată. Acest poem nu poate fi folosit fără permisiunea mea și fără remunerația aferentă”. La toate acestea asociația a refuzat să dea explicații jurnaliștilor, nici nu s-a scuzat. Iar acum, comunicatul despre „Ambasadoarea Manifestului Luminii”, ascunde sub preș o realitate rușinoasă a unui plagiat dres cu titluri pompoase. Nici în ședința de consiliu nu s-a atins acest delicat subiect.

Singura decizie luată în 10 iunie de membrii board-ului a fost să lase la latitudinea Comisiei Europene hotărârea de amânare, fie pentru 2022, fie pentru 2023. În rest, câteva indicații pe care le-a rezumat primarul Nicolae Robu pe Facebook: plata salariilor restante, mai multă transparență prin postarea informatiilor de interes public pe site, primirea de noi membri în condițiile stabilite prin statut. Și, vorbă mare, restructurarea „radicală” a asociației. Cum? „Prin modificări ale statutului care să separe clar prerogativele și responsabilitățile Consiliului Director, inclusiv ale Președintelui, de prerogativele și responsabilitățile componentei executive, inclusiv ale Directorului Executiv". Cu incompetență managerială dovedită și credibilitate în picaj, după trei ani și jumătate Asociația TM2021 încă nu și-a clarificat nici chestiunile birocratice, de statut, iar deciziile majore au fost iar amânate.