Politică

Soarta „specialilor” din România, decisă de aleși cu pensii speciale. Topul veniturilor din pensii parlamentare

După numeroase încercări fără succes, Parlamentul ar urma să adopte săptămâna aceasta legislația care reglementează pensiile speciale - „de serviciu”. Printre mize se află respectarea angajamentelor luate în fața Comisiei Europene.

Modificarea legii pensiilor speciale și a celei cu privire la cumulul pensie – salariu vor avea loc în această săptămână, dar se pot împiedica în interesul propriu al unui grup consistent de parlamentari. 33 dintre ei sunt deja pensionari și ar avea, așadar, motive să nu renunțe la beneficii.

Mai ales că aceste beneficii nu sunt deloc mici: cel mai mare venit anual din topul „specialilor” depășește 326.000 lei.

În total, zece aleși încasează an de an pensii ce trec de pragul a 100.000 lei.

Cei mai mulți parlamentari – pensionari sunt de la PSD - 16, urmați de cei de la AUR - șase, de la PNL - patru, Forța Dreptei – doi, apoi câte unul de la UDMR, minorități sau USR. Acestora li se adaugă și doi neafiliați, ambii foști membri AUR.

În total, dintre cei 23 de deputați și 10 senatori pensionari, 15 încasează beneficii ca foști magistrați sau angajați în armată sau structurile subordonate Ministerului de Interne. Restul primesc așa numitele pensii „de stat”, obținute în raport cu anii munciți și contribuția avută.

Ce se schimbă

Anunțul calendarului accelerat al adoptării modificărilor a fost făcut joia trecută chiar de unul dintre parlamentarii aflați într-un astfel de conflict de interese: președintele Senatului, Nicolae Ciucă. Ca fost militar, beneficiază anual de peste 220.000 de lei.

„Săptămâna viitoare, luni, miniştrii să fie prezenţi la toate activităţile, atât cele guvernamentale cât şi cele care urmează să se desfăşoare în Parlament, pentru a putea să soluţionăm tocmai aceste aspecte (generate de greva magistraților, n.r.)”, declara fostul premier, președinte al PNL, joi dimineață, după ședința conducerii PNL.

Îți mai recomandăm Revoltă la limita legii. De ce țin magistrații cu dinții de pensiile speciale și de vârsta de pensionare?

„Unul dintre ele [*aceste aspecte] este legea pensiilor speciale, care va fi soluţionat, şi există din raportarea ministrului Muncii acceptul la nivelul Comisiei pe conţinutul proiectului de lege. De asemenea, este vorba de legea pensiilor parlamentarilor care va fi aprobată săptămâna viitoare şi legea cumulului pensiei cu salariul. Toate aceste chestiuni vor fi soluţionate până la închiderea sesiunii parlamentare, miercuri”.

Nu este o declarație singulară a fostului premier pe acest subiect. Precedenta datează din 29 mai 2023, când încă mai era la cârma Executivului.

„Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public. Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR”, posta atunci Nicolae Ciucă pe Facebook.

Îți mai recomandăm Hibele noilor modificări privind pensiile speciale: nu elimină cu adevărat privilegiile, pavează calea spre Curtea Constituțională

„Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, explica el și miza financiară a modificărilor.

Parlamentarii pensionari și schimbarea

Europa Liberă a încercat să afle cum se poziționează față de schimbările anunțate parlamentarii aflați la vârful topului celor care beneficiază de pensie.

Am contactat-o pe Simona-Maya Teodoroiu (PSD), fostă judecătoare la Curtea Constituțională în perioada 2015-2019. Conform declarației de avere, a încasat anul trecut o pensie de 326.376 lei.

„Nu pot vorbi acum, sunt într-o discuție cu studenții mei”, a fost reacția deputatei Teodoroiu în momentul în care a fost contactată de Europa Liberă. A promis că va vorbi mai târziu dar nu a mai răspuns la telefon.

„Nu știu deocamdată despre ce este vorba”, a răspuns scurt pentru Europa Liberă Eugen Bejinariu (PSD), beneficiarul unei pensii anuale de 139.000 de lei de la MApN.

Îți mai recomandăm România specialilor. Cine încasează pensii speciale mai mari decât salariul președintelui Iohannis

Întrebat cum l-ar putea afecta schimbările preconizate, a răspuns că se va conforma disciplinei de partid.

„Mă voi supune deciziei politice și voi hotărî, atunci când va fi cazul, dacă voi opta pentru pensie sau funcție”, a adăugat Bejinariu.

Dinspre opoziție, lucrurile se văd mult mai clare.

„Cum voi vota? Prezent, nu particip! A vota pentru sau împotrivă înseamnă să fii de acord cu măgăria. În fiecare an, înaintea vacanței parlamentare, se bagă chestia asta (legile de modificare a pensiilor, n.r.), Curtea Constituțională a spus că nu e constituțional. În traducere liberă, ar fi: vedeți cum muncim noi, parlamentarii, pentru voi? În realitate este o bătaie de joc”, motivează deputatul Nicolae Roman. Ales pe listele AUR, în prezent neafiliat, este beneficiarul unei pensii militare anuale de 167.000 lei.

Topul veniturilor deputaților pensionari

La capitolul venituri anuale, topul celor 23 de deputați pensionari arată la modul următor:

  • Simona-Maya Teodoroiu (PSD) – 326.376 lei, fostă judecătoare la Curtea Constituțională în perioada 2015-2019;
  • Nicolae Roman (ex – AUR, în prezent neafiliat) - 167.000 lei pensie militară;
  • Eugen Neață (PSD) - 163.000 lei pensie MAI;
  • Sorin Titus Muncaciu (AUR) - 18.000 casa județeană de pensii Constanța, 35.500 USD Socisi Security SUA;
  • Viorel Salan (PSD) - 143.000 lei pensie MAI;
  • Eugen Bejinariu (PSD) – 138.636 pensie MApN;
  • Violeta Alexandru (FD) - 115.875 lei pensie pilonul II;
  • Georgel Badiu (AUR) – 106.800 pensie MAI;
  • Mircia Chelaru (AUR) - 104.088 lei pensie MApN;
  • Denes Seneș (UDMR) – casa județeană de pensii Zalău 78.000 lei + pensie de la Uniunea Avocaților - 7.700 lei;
  • Iusein Ibram (Uniunea Democrată Turcă din România) – 67.200 lei pensie de stat;
  • Rodica Paraschiv (PSD) - 66.000 lei Casa Județeană de Pensii Prahova;
  • Dumitru Coarnă (PSD) – 65.772 lei pensie MAI;
  • Elena Stoica (PSD) – 65.000 lei pensie de stat;
  • Paul Stancu (PSD) – 62.000 lei pensie de stat;
  • Nicu Fălcoi (USR) – 51.168 lei pensie MapN;
  • Francisc Tobă (AUR, dezafiliat) 46.000 pensie militară + 5.000 pensie civilă;
  • Nicu Niță (PSD) – 43.000 pensie Casa Națională de Pensii Brăila;
  • Rodica Nassar (PSD) - 41.652 Casa de Pensii București + pensie 1080 dolari de la Ordinul Inginerilor și Arhitecților Liban;
  • Constantin Șovăială (FD) – pensie militară 37.000 lei;
  • Maria Stoian (PSD) – 36.000 lei Casa Județeană Pensii Teleorman;
  • Ionel Floroiu (PSD) – 31.200 pensie ofițer MAI;
  • Ognean Crîstici (minoritatea sârbă) – 10.595 pensie indemnizația lunară prevăzută de art 5 alin 7 din Decretul Lege 118/1990, soția sa încasează anual 76.000 lei pensie de la MAI.

Topul veniturilor senatorilor pensionari

Clasamentul veniturilor anuale din pensii se prezintă la modul următor:

  • Nicolae Ciucă (PNL) – 221.616 RON pensie militară;
  • Sorin Lavric (AUR) poate avea un interes direct în contextul în care soția sa, Paula Lavric, este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu un venit anual de 205.000 lei;
  • Felix Stroe (PSD) – 129.000 de lei, respectiv 74.000 lei pensie militară și 55.000 lei pensie de stat;
  • Paul Stănescu (PSD) –75.000 de lei pensie de stat;
  • Mihail Genoiu(PSD) – 71.000 lei pensie de stat;
  • Mircea Dăneasa (AUR) - 68.000 lei pensie;
  • Dănuț Bica (PNL) – 66.000 lei pensie de stat;
  • Ion Prioteasa (PSD) - 54.000 lei pensie;
  • Lucica Dina Muntean (PNL) – 53.000 lei pensie;
  • Iulian Mihail Bîca(PNL) –50.000 lei pensie militară;
  • Dorinel Cosma (AUR) - 42.000 lei pensie de stat.

Ce modificări a anunțat fostul premier

În postarea din 29 mai, actualul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, fost premier, anunța o parte din modificările legislative:

  • corelarea vârstei standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035.
  • majorarea eșalonată, până în ianuarie 2034, a vechimii minime în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi.
  • „Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice. Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate”, transmitea Nicolae Ciucă.
  • modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni.
  • reajustarea procentului aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari.
  • pentru pensiile aflate în plată: aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice.

Amendamentele anunțate vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles și sunt menite să completeze pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR.