Cu cuțitul la os, Guvernul României s-a trezit cu o dilemă: oamenii să stea acasă, ca să nu tușească unii peste alții, dar ce se întâmplă cu interacțiunea cu instituțiile publice? Noul coronavirus a dat României un imbold să se digitalizeze în stare de urgență. Ce îi trebuie însă țării ca să și păstreze aceste mici progrese după starea de urgență? Și unde sunt ascunse soluții deja existente?
Executivul condus de Ludovic Orban a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care orice instituție a statului este obligată să primească documente în format electronic de la contribuabili - persoane fizice și juridice.
A durat două săptămâni pentru ca OUG să apară în Monitorul Oficial, dar, chiar și așa, este un pas mare înainte. Ordonanța prevede în mod expres că cetățenii pot semna acte oficiale digital, că instituțiile trebuie să le accepte și că trebuie să răspundă tot electronic.
Dar mai lipsesc câteva elemente esențiale pentru ca epidemia de cozi să nu mai infecteze ghișeele țării.
1. Portalul unic de acces
O problemă îndelung discutată în România este cea a bazelor de date ale diferitelor instituții care nu comunică între ele.
De exemplu, există baza de date a evidenței populației (la poliție), cea cu date fiscale (la ANAF sau Ministerul Finanțelor), cea cu date de asigurări de sănătate (la CNAS), cea cu contracte de muncă (celebrul REVISAL) și cea de la STS, cu date numai de ei știute.
„Statul român e unul singur, nu sunt mai multe într-unul. Așa că cetățeanul trebuie să aibă un singur punct de acces, unde să își poată administra relația cu statul în toate formele ei”, a explicat pentru Europa Liberă, Cătălin Drulă, deputat USR și președinte al Comisiei de IT din Camera Deputaților.
În Marea Britanie, de pildă, portalul gov.uk are o secțiune de acces unde fiecare cetățean își poate administra digital orice problemă.
„Nu există niciun motiv pentru care cetățeanul trebuie să se deplaseze fizic undeva pentru a depune o cerere și, la fel, niciun motiv pentru care o instituție publică să nu poată emite acele documente în format digital”, adaugă Cătălin Drulă.
Un început de unificare a datelor din sistemul public există în acest moment. Este vorba despre platforma elaborată de STS pentru centralizarea datelor despre epidemie. În acest moment, platforma oferă acces DSP-urilor, spitalelor, poliției și INSP. În curând, conform unor surse oficiale, urmează și laboratoarele care testează pacienți suspecți de Covid 19.
Platforma aici.gov.ro, elaborată de Guvern pentru depunerea documentelor necesare șomajului tehnic în această perioadă, poate fi în început de portal unic, mai ales datorită tehnologiei folosite.
„Am folosit ideea de low coding - adică un efort de programare mai mic și o interfață mult mai vizuală de programare, un drag and drop pe care îl știm cu toții. Asta ne oferă o flexibilitate mai mare și o viteză mai mare prin comparație cu soluțiile clasice de programare”, a explicat pentru Europa Liberă Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Administrarea Agendei Digitale a României.
El a mai subliniat și că „punctul unic de acces digital pentru cetățeni este o obligație impusă de Uniunea Europeană. Este cert că trebuie să îl creăm, nu poate încăpea îndoială”
2. Identificarea persoanelor
În acest moment, puținele opțiuni digitale care există în interacțiunea cu statul presupun în mod obligatoriu prezența fizică a unei persoane ca să obțină un cont de utilizator și / sau o parolă de acces în sistemele respective. Și pentru că nu comunică între ele, cetățeanul trebuie să alerge pe la fiecare instituție ca să obțină un acces în sistemul respectiv.
„Cu o prezentare fizică în fața statului, toți suntem datori o dată”, spune deputatul USR Cătălin Drulă, „însă o dată e absolut suficient”.
În vremea premierului PSD Mihai Tudose a fost trimisă în Parlament legea care ar fi trebuit să reglementeze cartea electronică de identitate - buletinul cu chip. Nici astăzi proiectul nu a fost adoptat, deși identitatea digitală a cetățenilor ar fi însemnat o mare ușurare a poverii birocratice.
O altă metodă practicată în state dezvoltate, precum Norvegia, este autentificarea în orice sistem al statului cu datele de la contul de online banking al cetățenilor. „Banca mă verifică la sânge la semnarea contractului și emiterea unui cont de online banking. Așa că de ce nu ar funcționa acest sistem și la noi”, subliniază deputatul.
O analogie simplificată: e ca atunci când, ca să economisiți timp pe un site nou și să treceți peste crearea unui cont special, apare opțiunea Login with Facebook sau Login with Google. „Odată, cineva a verificat temeinic identitatea persoanei și a asociat această identitate cu niște date de autentificare. De aceea nu are sens ca identitatea să fie verificată la mai multe instituții pentru același lucru”, subliniază deputatul.
„Am luat deja legătura cu Asociația Română a Băncilor și am observat deschidere din partea acestora pentru implementarea ideii de single sign-on”, a precizat pentru Europa Liberă Sebastian Sărmaș, președintele ADR. „În prezent, lucrăm la un proiect pilot intermediar pentru că realizarea acestui single sign-on va presupune și investiții din partea băncilor pentru a adopta un standard comun. Dar acesta este țelul nostru: odată ce cineva a fost verificat de o bancă și a primit date de acces securizat în sistemul de online banking să folosească aceleași date și în relația cu instituțiile publice”, a mai spus Sărmaș.
Președintele ADR a cuantificat câștigul unui asemenea sistem: „Sunt circa 3,5 milioane de utilizatori de online banking în România. Cu investițiile de rigoare, acest număr de oameni va avea o identitate digitală în relația cu statul fără să trebuiască să facă nimic, câștigul ar fi uriaș”, a spus Sărmaș
Identificarea într-o relație cu banca funcționează deja în România
Ghișeul.ro este portalul pe care cetățenii români pot plăti amenzi, taxe locale și unele impozite. Și tot acest ghișeu a eliminat nevoia de prezentare fizică pentru a aloca utilizatorilor un cont.
Tot ce cere Ghișeul.ro este CNP-ul persoanei, un card bancar valabil (deci identificarea în relație cu banca) și o confirmare a adresei de email.
„Da, Ghișeul.ro este un pas intermediar. Se folosește de CNP și de cardul bancar pentru că, la un moment dat, banca a verificat persoana căreia i-a emis un card și relaționează cele două”, a confirmat Sabin Sărmaș, președintele ADR.
3. Problema semnăturii
Tot domeniul bancar poate fi un model pentru interacțiunea cetățeanului cu statul. Odată verificată identitatea unei persoane, la un simplu transfer bancar, de pildă, băncile acceptă un fel de semnătură digitală nereglementată.
La ghișeul băncii, un OP trebuie semnat cu pixul. De pe telefonul mobil însă, din aplicațiile de online banking, banca acceptă și amprenta sau recunoașterea facială, de facto, pe post de semnătură.
Statul român nu are prevăzută în legislație această posibilitate, iar singura metodă acceptată este semnătura digitală - avansată sau calificată. Furnizorii, deocamdată, sunt numai firme private, care taxează în medie 50 de euro anual pentru certificatul de semnătură digitală.
Sunt niște afaceri care cer bani de la oameni pentru niște biți stocați pe un server și relaționați cu identitatea unei persoane. În Spania, de exemplu, semnătura digitală este oferită gratuit cetățenilor pe chipul cărții de identitate.
În România, a fost adoptată în jurul ordonanței care dă STS dreptul să emită semnături digitale gratuit măcar pentru instituțiile statului. Aceasta a apărut în Monitorul Oficial săptămâna trecută
Culmea e că foarte mulți români au un fel de semnătură digitală fără să știe
La momentul emiterii cardurilor de asigurați, așa numitul card de sănătate, fiecare chip de pe cardurile respective conține și o semnătură digitală avansată. Numai că este una de uz intern în sistemul PIAS, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, deci funcționează exclusiv în relația dintre asigurat și casele de asigurări, a confirmat, pentru Europa Liberă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Tehnic, nu ar fi o problemă ca această semnătură avansată de posesorii de carduri de sănătate în și în relația cu alte instituții - de exemplu, printr-un cititor de carduri sau altă metodă de autentificare.
„Că este o semnătură digitală pe cardul de sănătate sau una pe un buletin cu chip - este normal ca cetățenii să o primească de la stat. Însă, dincolo de aceasta, noi avem în lucru un proiect care să stocheze semnătura digitală în cloud. Asta înseamnă că nu va fi nevoie de buletinul sau cardul fizic și de un cititor pentru a semna un document, ci doar de un telefon mobil și o tehnologie de semnat de la distanță”, a precizat pentru Europa Liberă președintele ADR.
Ce s-a făcut în starea de urgență?
- Portalul aici.gov.ro - unde se pot depune, în prezent, documentele necesare pentru șomajul tehnic. El poate reprezenta un început pentru un portal care să ofere cetățenilor și firmelor acces la toate operațiunile în relație cu statul român, inclusiv funcționalitatea de plăți prin unificarea cu Ghișeul.ro.
- Platforma de centralizare a datelor despre epidemie - care poate fi un început pentru extinderea digitalizării în sistemul sanitar, a cărui problemă majoră este lipsa fizică sau lipsa coordonării de informații.
- Digitalizarea medicinei de familie și a consultațiilor din ambulator - brusc, „s-a inventat rețeta trimisă prin email, consultația de la distanță și utilizarea semnăturii digitale fără alte complicații”, explică pentru Europa Liberă Sandra Alexiu, fost vicepreședinte al Societății Române de Medicină de Familie. „Până la coronavirus, o rețetă era semnată digital, apoi trebuiau semnătura medicului și alte două parafe. Ar fi bine să nu dăm înapoi după starea de urgență”, a mai spus aceasta.
- Obligația ca instituțiile să accepte documente în format digital și dreptul STS de a furniza semnătură electronică instituțiilor publice, dacă ele vor intra, totuși, în vigoare.
Deocamdată, primii pași forțați către digitalizare au fost făcuți datorită stării de urgență. Cu puțină voință politică în continuare și ceva efort de programare, România ar putea avea un efect colateral pozitiv după epidemia de coronavirus: drumuri mai puține la autorități și o administrație mai eficientă.
Șeful cancelariei prim ministrului, Ionel Dancă, a precizat pentru Europa Liberă că ordonanțele de urgență „vor rămâne în vigoare și după starea de urgență”, ele neputând fi anulate decât prin alt act normativ.
„Sunt mai multe proiecte care, din cauza situației actuale, au căpătat viteză. Mă refer, de exemplu, la conectarea caselor de marcat cu infrastructura ANAF sau chiar și digitalizarea ședințelor de guvern”, a mai subliniat Ionel Dancă.
„Ordonanța cu instituțiile publice ne-a dus cu ani de zile în față. Nu numai că acum există obligativitatea de a accepta documente electronice, dar și răspunsul trebuie dat tot electronic, dacă cetățeanul nu optează pentru altceva”, a explicat președintele ADR, Sabin Sărmaș.
El adaugă că „este o obligație a noastră, asumată prin apartenența la UE, să digitalizăm administrația. Deși nu avem în momentul acesta o proiecție a reducerii de costuri potențială prin procesele informatice, putem trage concluzii din mediul privat. O firmă care adoptă procese digitale, în medie, își crește eficiența cu 25-30%. Putem lua această eficientizare drept un prag minim pe care l-am realiza în administrație”.