Când se întâlnesc miercuri și joi (6-7 septembrie 2023) la București, liderii statelor membre și reprezentanții instituțiilor financiare internaționale invitate ar urma să discute soluțiile de investiții pentru proiectele comune, potrivit președinției.
În urma summitului din 2018 de la București, Inițiativa celor Trei Mări a pus bazele unui Fond de Investiții al I3M și există o listă de proiecte declarate deja drept prioritare. Potrivit Administrației Prezidențiale, lista ar urma să fie actualizată săptămâna aceasta.
În 2018 erau 48 de proiecte prioritare în domeniile vizate (transporturi, energie, digitalizare), în iunie 2022 ajunseseră la 91 de proiecte cu o valoare estimată la peste 168 de miliarde de euro.
Proiectele României
România face parte din aproape 20 de proiecte listate, până în acest moment, drept parte a Inițiativei celor Trei Mări.
Unul singur e proiect „național” (nu implică și alte țări participante la I3M) – dezvoltarea unui cloud de High-Performance Computing și unul singur e listat ca finalizat - FAIRway Danube (plan de reabilitare şi întreţinere a şenalului navigabil al Dunării).
Transporturi
În privința proiectelor din domeniul transporturilor este notat ca având un „progres semnificativ” proiectul de modernizare și dezvoltare a căii ferate Gdansk – Constanța, Rail-2-Sea.
Îți mai recomandăm Țară în service | Miliarde pentru șine: lucrările de modernizare ale CFR au întârziere. Unde merg baniiPe teritoriul României, acest proiect vizează modernizarea a patru rute menite să facă legătura între Arad, Episcopia Bihor și Valea lui Mihai cu Municipiul Constanța, majoritatea cu termene de finalizare în 2024.
Sunt anunțate drept finalizate din 2019 sectoarele:
- Curtici - Arad
- Simeria - Sighișoara
- Predeal - București
- București – Constanța.
În privința infrastructurii rutiere, autostrada Via Carpatia are proiecte depuse și de România, și de Polonia. Cel al României e notat ca având un „progres semnificativ”.
Via Carpatia urma să facă legătura între Lituania și Grecia prin Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Traseul propus pentru Via Carpatia.
Partea României include trei coridoare:
- Borș - Oradea - Arad - Timișoara -Lugoj — Drobeta Turnu Severin — Calafat;
- Borș - Oradea - Gilău - Cluj Napoca - Turda - Sebeș - Sibiu — Pitești - București - Constanța;
- Siret - Suceava- Pașcani - Bacău -Focșani - Brăila -Galați.
Proiectul are părți anunțate ca finalizate, dar și termene în 2024 și 2030. Până în 2030, de exemplu, ar urma să fie finalizate două loturi pe autostrada Sibiu – Pitești și două pe cea dintre Sebeș și Turda, potrivit datelor I3M.
Îți mai recomandăm De la Cernavodă la „Via Carpatia”. Ce aduc americanii și ce ar trebui să facă RomâniaEnergie
În domeniul energetic, probabil cel mai important proiect este BRUA. Proiectul depus acum cinci ani viza:
- dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport al Gazelor de-a lungul coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA Faza 1 și 2);
- îmbunătățirea coridorului bidirecțional de transport gaze Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA Faza 3);
- dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului de Transport al Gazelor de Sud pentru preluarea gazelor de pe malul Mării Negre (Marea Neagră-Podisor);
În septembrie 2023, proiectul apare ca înregistrând un „progres semnificativ”.
Proiectul gazoductului BRUA în România.
În august 2021, Transgaz România a anunțat încheierea primei faze a proiectul gazoductului BRUA.
În iunie 2023, Transgaz anunța semnarea ordinului de începere a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla - Podișor.
„În valoare de aprox. 500 milioane euro, proiectul constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 308,3 km, care va face legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul BRUA.”
Alte proiecte din domeniul energetic în care este implicată România:
Proiectul Eastring, depus de Bulgaria, Ungaria și România are stadiul de „înregistrat”. El vizează aprovizionarea cu gaze naturale pentru 100% din consumul tuturor țărilor balcanice.
Un alt proiect rămas la stadiul de „înregistrat”, potrivit datelor disponibile pe 5 septembrie 2023 pe pagina projects.3seas.eu, este unul mai degrabă generic, depus în 2020 de Ungaria: Extracția de gaze neconvenționale. Partenerii din I3M sunt Austria, România și Slovacia, cei din afara inițiativei – Ucraina și Serbia. Proiecte nu are buget sau termen limită de realizare.
Îți mai recomandăm Europa caută o rută rapidă pentru mărfuri. Ucraina va deveni partener al Inițiativei celor Trei MăriÎnregistrate sunt și Faza 2 a proiectului de sporire a capacității de transport al gazelor dinspre România către Ungaria, precum și extinderea capacității între Ungaria și Slovacia.
La discuțiile de miercuri și joi de la București, președinția României va propune crearea unui nou Fond de Investiții pentru proiectele prioritare și crearea unui Fond de Inovare al Inițiativei Celor Trei Mări.
I3M. De ce infrastructură, energie și digitalizare
Țările din I3M sunt, majoritatea, cele care s-au aflat în spatele Cortinei de Fier secolul trecut, ceea ce a dus la subdezvoltarea lor față de țările vestice.
Legăturile de infrastructură dintre țările vecine sunt mult mai slab dezvoltate decât între ele și țările vestice. Unul dintre scopurile principale ale Inițiativei este crearea unei axe strategice de infrastructură nord-sud, ca o alternativă la rutele occidentale.
I3M s-a născut în urma unei sugestii din 2014 a raportului „Completarea Europei” al think-tankului american Atlantic Council.
Președinții Croației și Poloniei au propus în 2015 un forum la care liderii statelor central și est-europene să discute despre cum pot investi împreună în energie, infrastructură și digitalizare pentru a dezvolta regiunea și a o aduce la nivelul Occidentului.
Primul summit I3M a avut loc în 2016 la Dubrovnik, în Croația, iar capitalele țărilor membre organizează pe rând conferințele anuale. Summitul I3M a mai fost găzduit la București și în 2018, unde statele membre au aprobat noi proiecte.
Inițiativele I3M sunt menite să complementeze politicile europene, iar Comisia Europeană este partener strategic al inițiativei.
La I3M s-au alipit și un forum al mediului de afaceri și un fond de investiții.
Participanții la I3M, București 2023:
- reprezentanţi din toate cele 12 state din Iniţiativă (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, alături de ţara gazdă, România);
- partenerii strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană şi Germania);
- o serie de invitaţi speciali (Grecia, Ucraina, Republica Moldova, Japonia, Regatul Unit, Franţa, Turcia);
- reprezentaţi ai unor importante organizaţii internaţionale (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială).
Grecia se va alătura, pentru prima oară, listei de membri ai Inițiativei celor Trei Mări. Republica Moldova și Ucraina se vor alătura în calitate de state asociate la I3M.
La discuțiile de la București participă și asistentul secretarului american de stat pentru Resurse Energetice, Geoffrey R. Pyatt. El va purta discuții despre prioritățile comune în domeniul securității energetice și al energiei regenerabile, precum și despre sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, potrivit Departamentului de Stat.